4,997 matches
-
mai amplă a severității clinice pentru decizia tipului de tratament. SRIV recomandă utilizarea de sisteme de scoruri multiple, complementare, care vizează aspecte diferite. Sistemul CEAP este cel mai important pentru componenta clinică „C” (C-manifestări clinice, E-etiologia, A-distribuție anatomică a afecțiunii, P-evidențe fiziopatologice), scorul VCSS este excelent pentru aprecierea evoluției comparative a paciențior și Venous Disability Score apreciază gradul limitării funcționale. Cuantificarea adițională a severității include chestionare de apreciere a calității vieții (QOL)-Villalta Scale, CIVIQ, VEINES-QOL/Sym
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
gradul limitării funcționale. Cuantificarea adițională a severității include chestionare de apreciere a calității vieții (QOL)-Villalta Scale, CIVIQ, VEINES-QOL/Sym, Mathias Scale (38). Evaluarea anatomo-fiziologică pretratament este ultima etapă a diagnosticului cu impact asupra deciziei terapeutice. Constă în precizarea extensiei anatomice a TVP, prin utilizarea unei metode imagistice care să vizualizeze întregul sistem venos al membrului inferior până la vena cavă inferioară (VCI). În practică se acceptă evaluarea prin ultrasonografie duplex cu compresie pentru TVP a membrelor și venografie CT/RM pentru
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
de ani) raportează o incidență a bolii varicoase demonstrată clinic de 27,4%, de două ori mai mare în cazul femeilor comparativ cu bărbații (68). De real ajutor din punct de vedere epidemiologic a fost adoptarea clasificării CEAP (clinică, etiologică, anatomică și [fizio]patologică) a insuficienței venoase cronice (69) (tabelul 34.4). O meta analiză din 2005 a mai multor studii la toate categoriile de vârstă a publicat o incidență de 1% a ulcerelor venoase cronice (C5 C6), 5 10% a
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
cu vene varicoase pe fața anterioară a coapsei (presupuse a fi tributare ale venei safene interne), doar examenul Duplex poate aprecia o eventuală dedublare a venei safene interne, o accesorie anterioară a venei safene interne, vene perforante și alte variante anatomice, precum și hipoplazia venei safene interne la acest nivel (ce poate face dificil sau imposibil stripping ul) (80);este o metodă neinvazivă și facilă pentru a demonstra pacientului necesitatea tratamentului chirurgical. Conduita este foarte utilă pentru că rezultatele imediate și tardive, precum și
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Viviana Aursulesei, Lucian Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/91951_a_92446]
-
Capitolul 4 NOȚIUNI DE ANATOMIE CHIRURGICALĂ A INIMII INIMA (CORD) În medicina modernă, dezvoltarea imagisticii, sprijinită de tehnologia informatică evoluata, cu reconstrucții bi- și mai ales tridimensionale pune disciplinele morfologice și mai ales anatomia, într-o perspectivă nouă. Importantă detaliilor anatomice la un organ de talia inimii revine în prim plan. Aprofundarea modernă a morfologiei, alături de noile descoperiri de ordin biomolecular, solicită celor ce se pregătesc pentru o carieră chirurgicală un interes, o informare și un efort sporit. Semiologia cardiovasculară din
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
la nodulii limfatici parasternali. - Inervația este asigurată de nervii: frenici, vagi și de filete simpatice desprinse din plexul cardiac (Plexus cardiacus), [8]. Cunoașterea anatomiei chirurgicale a inimii este indispensabilă chirurgului cardiac în formare cât și chirurgului cardiac practician. Corelarea datelor anatomice descriptive și topografice cu datele imagisticii moderne este și mai utilă chirurgilor cardiaci.
Tratat de chirurgie vol. VII by KLARA BRÂNZANIUC () [Corola-publishinghouse/Science/92066_a_92561]
-
riscul de reapariție al stenozei, atât precoce cât și la distanță [32]. După purjare se declampează mai întâi ACE, ca eventualii emboli să treacă la acest nivel, și abia apoi se declampează ACI. Plaga se drenează și închide în straturi anatomice. REZULTATE Rezultatele chirurgiei carotidiene sunt certificate de o serie de studii multicentrice precum North American Symptomatic Carotid Endarterectomy (NASCET), European Carotid Surgery Trial (ECST), Asymptomatic Carotid Atherosclerosis Study (ACAS) și Asymptomatic Carotid Surgery Trial (ACST). Astfel, mortalitatea la 30 de
Tratat de chirurgie vol. VII by VLAD ANTON ILIESCU, LUCIAN FLORIN DOROBANŢU () [Corola-publishinghouse/Science/92086_a_92581]
-
tipul IMA sau AVC (10). Cu toate acestea, considerăm că orientarea spre tratament medical sau chirurgical rămâne la discreția medicului curant, în funcție de particularitățile cazului și expertiza personală. EAC este considerată intervenție terapeutică electivă în majoritatea cazurilor atent selecționate, cu caracteristici anatomice favorabile sau stenoză severă, dar la care nu există condiții patologice asociate grevate de risc operator major (11). Beneficiul EAC sau stentării carotidiene versus tratament medical unimodal este incert la pacienții asimptomatici cu stenoză carotidiană, în special la persoanele de
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Grigore Tinică, Raluca-Ozana Chistol, Diana Anghel, Mihail Enache () [Corola-publishinghouse/Science/91955_a_92450]
-
nu se justifică realizarea unei coronarografii non-invazive prin angio-CT, cea invazivă fiind adesea direct indicată. Mulți vârstnici, necesitând frecvent aprecierea riscului cardiovascular înainte de variate intervenții, preferă însă metoda tomografică, mai comodă și cu posibilitate de executare ambulatorie, care oferă informație anatomică adesea confortabilă și pentru medic. Valorea predictivă pozitivă este acceptabilă. Rata de coronarografii CT anormale cre te cu vârsta (p < 0,001), pacienții peste 65 de ani având o probabilitate de 2,5 ori mai mare de a avea un
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
pe cord deschis. Figurile 14.2-6 redau exemple ale utilității CT cardiovascular la vârstnici. 14.3. Rezonanța magnetică nucleară Rezonanța magnetică (RM) este folosită atât ca metodă de evaluare a anatomiei cordului și vaselor, cât și ca metodă de evaluare anatomică și funcțională a bolii cardiace ischemice. Analiza cicatricii miocardice și a miocardului viabil se poate face fără echivoc prin această metodă la pacienții cu istoric de infarcte miocardice care necesită revascularizare. O analiză retrospectivă- a unei cohorte de pacienți vârstnici
Afectarea cardiovasculară în boala renală cronică by Ana Gabriela Fruntelată () [Corola-publishinghouse/Science/91931_a_92426]
-
gheare puternic curbate și bine d dezvoltate. Piciorul este folosit ca organ de suspensie (cu ajutorul lor liliacul se agață de ramuri, pereții peșterilor etc.), stând astfel cu capul în jos. Această agățare se realizează automat, datorit automat, datorită unui dispozitiv anatomic s simplu: tendonul mușchiului flexor al degetelor trece printr-o teacă fibroasă fixată de falanga a treia ș și se prinde de teaca plantară a ghearei, sub acțiunea greutății corpului, tendonul exercită ac acțiunea de tracțiune asupra ghearei, aceasta ia
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
Formează colonii nu prea mari de 20-30 de indivizi sau trăiește solitar. Longevitatea: Trăiește 3-5 ani. CAPITOLUL II 2. BIOLOGIA CHIROPTERELOR 2.1. Chiropterele și mediul înconjurător Ca urmare a dobândirii capacității de zbor, chiropterele prezintă o serie de particularități anatomice, fiziologice și comportamentale unice în lumea animală. Printre cele mai importante se numără metabolismul extrem de accentuat, care necesită mari rezerve lipidice și un aport c crescut de oxigen, incapacitatea de a-și construi adăposturi, suspendarea cu capul în jos în
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
fac parte din strategia de supravețuire adoptată în regiunile temperate, ele fiind sincronizate cu evoluția temperaturii ambiante și având ca rezultat conservarea ene energiei. CAPITOLUL III 3. METODE DE CERCETARE 3.1. Metode t taxonomice Se bazează pe cunoașterea caracteristicilor anatomice, biologice, ecologice și etologice, iar pentru identificarea acestora se folosesc metode statistico-matematice. 3.2. Metode ecologice Furnizează informații privind viața și comportamentul liliecilor, relațiile cu celelalte vețuitoare ș și cu mediul, locul și rolul lor în evoluția ecosistemelor. Surprind fluctuațiile
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]
-
272. 52 Ion Barbu, "Salut în Novalis. Al Philippide. Stânci fulgerate", 1930, în Versuri și proza, 1984, p. 180. 53 În "imaginea dublă" spune S. Dali, "este vorba despre reprezentarea unui obiect care, fără cea mai mica modificare figurativa sau anatomica, să fie în același timp reprezentarea unui alt obiect absolut diferit, lipsită și ea de orice fel de deformare sau anormalitate care ar putea dezvălui vreun aranjament" (în Salvador Dalí, "Măgarul putrezit", în Da. Revoluția paranoico- critică. Arhanghelismul științific, [1934
Gândul din gând: Edgar Poe și Ion Barbu by Remus Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Partea liberă a membrelor inferioare este formată din: coapsă, gambă și picior. TERMENI GENERALI DE ORIENTARE Pentru mcadrarea și exprimarea relațiilor spațiale ale corpului uman, cât și a părților sale componente, au fost unanim acceptați o serie de termeni. Poziția anatomică a corpului uman este cea de ortostatism (verticală), în care: - capul și privirea orientate anterior, - membrele superioare sunt lipite de părțile laterale ale trunchiului, coatele se găsesc în extensie, -fața palmară a mâinii este orientată anterior, în supinație, - membrele inferioare
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
anterior sau ventral și unul posterior sau dorsal. Axul sagital formează cu axul vertical un unghi de 90°. La embrion este denumit axul ventrodorsal. Axul transversal (orizontal) străbate corpul de la stânga la dreapta și exprimă lățimea. în raport cu axele corpului, structurile anatomice pot fi descrise ca fiind situate: superior-inferior, cranial-caudal, anterior posterior, ventral-dorsal sau dreapta-stânga. Planurile se referă la secțiunile corpului și fiecare din ele trece prin câte două din cele trei axe principale. Planul median (simetriei bilaterale) trece prin axul longitudinal
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
fiind perpendicular pe planurile sagital și frontal. Secțiunile corpului prin acest plan îl taie în felii suprapuse, paralele între ele; unele sunt superioare, iar altele sunt inferioare. în raport cu cele trei axe și planuri se mai pot utiliza în descrierea elementelor anatomice termeni ca: - medial - apropiat de planul median; - median - poziționat în plan median; - medius - la mijloc din trei elemente; - lateral - mai departe de planul median; - dorsal - în spate, posterior; - ventral - în față, anterior; - proximal - în apropierea trunchiului; - distal - la distanță față de
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se apropie unul de altul; - extensia - mișcare prin care două segmente ale unui membru sau ale corpului se îndepărtează unul de altul; - rotația - mișcarea prin care are loc modificarea poziției anatomice în sensul axei lungi intern sau extern; - circumducția - mișcare combinată care presupune ca un segment al corpului să treacă succesiv prin flexie, abducție, extensie, adducție și să revină în poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
poziția inițială de flexie; - pronația - mișcarea prin care mâna, antebrațul, gamba sau piciorul se rotesc în așa fel încât degetul mare să se apropie de planul sagital median; - supinația - mișcare de sens invers pronației, prin care se revine în poziția anatomică. Musculatura flexoare este poziționată anterior la nivelul membrelor superioare și posterior la cele inferioare. Această inversare a localizării se datorează rotației pe care o suferă membrele în timpul dezvoltării intrauterine, precum și datorită adaptării la poziția de ortostatism. Aparatul locomotor este specializat
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
oaselor Oasele suferă o serie de accidente de formă determinate de acțiunile oraanelor din jur (tracțiunile mușchilor, pulsațiile arterelor) sau ale factorilor de aravitație. Accidentele pot fi arupate în: eminențe osoase, cavități, aăuri și canale. 1. Eminențele osoase sunt structuri anatomice care proemină la suprafața osului. Eminențele pot fi: - articulare; - nearticulare: - protuberanțe/tuberozități: proeminențe puternice, nereaulate, nedetașate de suprafața osului; - eminențe mamilare: suprafața proeminenței nedetașată este netedă; - tuberculi: suprafața proeminenței nedetașată este nereaulată; - spine: proeminență ascuțită; - creastă: proeminență liniară cel mai
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
din lame sau trabecule osoase orientate diferit, ce se întretaie unele pe altele ceea ce determină formarea unor cavități umplute cu măduvă osoasă. A. Conformația internă a unui os luna (Fiaura 10) Examinarea unui os luna pune în evidență următoarele elemente anatomice: 1. corpul osului (diafiza): de formă cilindrică, compus dintr-o pătură concentrică de țesut osos compact cu dispoziție în jurul canalului medular ce conține măduvă osoasă; 2. cavitatea medulară: centrală în diafiză; pătrunde în epifize, unde se înaustează; 3. cartilajul diafizo-ep
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
circumferință. Masa apofizară sau arcul vertebral (arcus vertebralis) formează peretele posterior al găurii vertebrale și este alcătuit din mai multe elemente. - Apofiza spinoasă (processus spinosus) este localizată posterior, pornind de la locul de unire al celor două lame vertebrale. Pentru descrierea anatomică prezintă o bază, un vârf, două fețe laterale, o margine superioară și una inferioară. -Procesul (apofiza) transversă (processus transverses) este reprezentat de două proeminențe: una dreaptă și alta stânaă care pleacă de pe părțile laterale ale arcului vertebral. Prezintă o bază
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
superioară 6. Corpul vertebral 7. Suprafața articulară costală inferioară 8. Incizură vertebrală inferioară 9. Proces articular inferior 10. Proces spinos VERTEBRELE FALSE SACRUM (OS SACRUM) Sacrum este (Figura 17) un os median, nepereche așezat în continuarea coloanei vertebrale. în poziție anatomică este oblic îndreptat de sus în jos și dinainte înapoi, astfel încât formează cu ultima vertebră lombară un unghi denumit promontoriu, cu semnificație în obstetrică. Osul sacrum - fața anterioară 1. Baza osului sacrum 2. Proces articular superior 3. Partea laterală 4
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Creastă sacrată intermediară 6. Creastă sacrată mediană 7. Canal sacrat 8. Corn sacrat 9. Creastă sacrată laterală 10. Suprafață articulară pentru coxal 11. Proces articular superior De fiecare parte a crestei sacrate se descriu, din interior spre exterior, următoarele elemente anatomice: - șanțul lonaitudinal sacrat care continuă șanțurile vertebrale de la nivelul reaiunii lombare; -5 tuberculi sacrați postero-interni de fiecare parte; -aăurile sacrate posterioare, în număr de 5, prin care ies ramurile posterioare ale nervilor sacrați; -tuberculi sacrați postero-externi (tuberculii conjuaați). Fetele laterale
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]
-
Un plan orizontal dus prin marainea lui superioară întâlnește coloana vertebrală la nivelul celei de a doua vertebre toracală. La femei sternul este mai puțin lat, mai puțin luna, mai puțin oblic ca cel al bărbatului. Sternul prezintă pentru descrierea anatomică două fețe, două maraini, două extremități. Fața anterioară (Fiaura 20) este convexă în sens vertical, formând la nivelul liniei de sudură dintre manubrium și corp un unahi proeminent înainte - unahiul lui Louis (anaulus sterni)reper important pentru numărarea coastelor la
ANATOMIA APARATULUI LOCOMOTOR by PAULA DROSESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91482_a_92848]