2,204 matches
-
Lenin nu mai pomenește nimeni, se citează doar din Ceaușescu. Puterea și Adevărul este filmul cu cea mai înaltă cotă de dezbatere politico- filosofică din cinematografia românească. Toate filmele propagandistice care mai apar după el, până în 1989, rămân la nivelul anecdotei. Nici un scenarist nu va atinge performanțele lui Titus Popovici în a rezolva situații dificile ideologic prin episoade încărcate artistic cu realitate umană. Stoian îl invită pe Duma la o nuntă în sat. Acolo domnește Mărieș, un președinte de CAP șmecher
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912‑1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
Cehov, Jókai Mór, Gorki, Maupassant), cele mai multe texte fiind adaptări după scriitori obscuri sau pur și simplu proze anonime cu titluri precum Căutați femeia!, Dragoste pe nevăzute, Coconița schiloadă etc. Pe lângă acestea, revista mai publică articole despre viața unor personalități, maxime, anecdote, sfaturi medicale și gospodărești. I.M.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285480_a_286809]
-
se numără G. Coșbuc, I. N. Roman, Andrei Naum, Al. I. Șonțu, Gheorghe din Moldova, H.G. Lecca, Cincinat Pavelescu, Virgiliu N. Cișman, care publică versuri, precum și prozatorii Duiliu Zamfirescu, V.A. Urechia, Sofia Nădejde, Th.M. Stoenescu, Șt. Basarabeanu (V. Crăsescu). Anecdote, povestiri și basme populare culese din Oltenia și Bucovina au dat D. Stăncescu și Elena Sevastos. O deosebită atenție se acordă vieții literare autohtone (comentată în recenzii, cronici teatrale, note). Deși nu a apărut decât un an, L. i. a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287898_a_289227]
-
Omului, decurgând din acordul de la Helsinki. Conversația, care se desfășurase, din partea "diplomatului" român, într-un stil împestrițat cu citate din Malraux și referințe la suveranitatea națiunilor, este brusc întreruptă de profesoara franceză, care refuză să continue. Ce semnificație are această anecdotă? Doar aceea de a aminti omniprezența presiunii permanente, uneori brutală, alteori mai subtilă. Trebuie spus că era mai ușor pentru o studentă venită din Franța, și mai ușor încă pentru un profesor de la Paris, să spună "nu", savurându-și libertatea
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
cunoaște încă ani buni de criză haotică, care va continua să împiedice prosperitatea economică. Doar dacă... doar dacă dezinteresul față de POLITIC nu este un semn al unei alte căutări, a ETICULUI. CONCLUZII BIS ROMÂNIA, STUDIU DE CAZ Zoe Petre O anecdotă din secolul al XIX-lea evoca uimirea unei elegante amfitrioane pariziene căreia îi era prezentat un tânăr bărbos, abia sosit din Principatele Române: doamna ar fi exclamat "așa de tânăr, și deja Moldo-Valah!?" Întrebați azi pe primul trecător întâlnit pe
by Catherine Durandin şi Zoe Petre [Corola-publishinghouse/Science/1044_a_2552]
-
genului epic (!!) fiind chiar baza acestui gen; - ca semn, ca bază a genului epic, ea poate căpăta formele speciilor ce țin de acest gen: 1. schiță; 2. povestire; 3. nuvelă; 4. roman; 5. reportaj; 6. memorial; 7. sau chiar de anecdotă, ca formă originară a epicului. (!!) a nu se confunda cu: 1. povestirea; 2. povestea Ț specii epice; 3. subiectul momentul acțiunii; etc. - este modul de expunere cu preponderență verbal; - datele, faptele, pot fi prezentate în mod strict cronologic, adică în
Noțiuni de teorie literară pentru gimnaziu by Doina Munteanu () [Corola-publishinghouse/Science/91833_a_93194]
-
paharnic, G.-L. a tălmăcit din rusește Povestiri din spaimile vrăjitorești (1839), o culegere din surse diferite (rusești, franceze ș.a.) de narațiuni cu subiecte fantastice sau mistice. Pentru a atenua caracterul terifiant al povestirilor, traducătorul adaugă la sfârșit mai multe anecdote, relatate cu haz, într-un limbaj arhaizant. A mai transpus Noaptea și ziua Rossiei sau Mitologia slavonilor (1836), o carte intitulată Tâlcuirea viselor (1836) și una, din grecește, pentru uzul bisericii (Istoria bisericească, 1845). Sub semnătura Al. Lesviodanu, a tipărit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287209_a_288538]
-
care indică drept necesară culegerea fidelă (I. Nădejde, M. Schwarzfeld), se publică folclor din mai toate provinciile românești, sunt tipărite câteva poezii populare comunicate de I. Creangă, deși, tot aici, prolificul Th. D. Speranția pune în circulație o serie de anecdote îndoielnice, pe care le dă drept populare. În preocuparea față de limba literară, redactorii C. (I. Nădejde, în special) propun modelul limbajului popular și invocă avantajele cercetării științifice a limbii. G.D.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286392_a_287721]
-
alte patruzeci și două rolul acestora este atât de important, încât nu am avea acțiunea în absența lor. Din cele douăzeci și șase de povestiri rămase în această taxonomie, mai mult de jumătate nu sunt propriu-zis povestiri, ci mai curând anecdote sau întâmplări cu tâlc. Din aproximativ optzeci și cinci de nuvele care au cu adevărat un fir epic bine conturat, personajele feminine domină sau sunt indispensabile în șaptezeci și nouă. Decameronul poate fi considerat o lume a femeilor. Dacă se
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
plină de subtilitate și ironie (nu este o acuză directă) ni-l înfățișează ca pe un bun diplomat pentru propria cauză. Notele licențioase și amănuntele picante nu lipsesc, ele dau o coloratură comică, dezinvoltă, povestirea seamănă mai mult cu o anecdotă. Rigorile Evului Mediu au fost uitate, există o libertate firească în vorbire, viciul nu mai este un tabu, poate fi dezbătut și ironizat. Există și o alternativă feminină a situației reliefate anterior, în povestirea a doua din ziua a noua
La donna angelicata – la donna demonicata în opera lui Giovanni Boccaccio şi a lui Geoffrey Chaucer by Oana Simona Zaharia () [Corola-publishinghouse/Science/1618_a_3093]
-
moșneaguluĭ, poveste. XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole în Curierul D-luĭ Scipione Bădescu pe la 1872. Unul din aceste articole a fost reprodus de D
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
XI. 6 Ivan Turbinca, poveste XII. Povestea unuĭ om leneș XII. Amintirĭ din copilărie, L povestire. XIV. 10. Amintirĭ din copilărie. II povestire. XV. 1. Popa Duhu XV. 8. Amintirĭ din copilărie. III. povestire XV. 12. Cincĭ pânĭ, anecdotă XVI. Anecdotă, XVII. Moș Ioan Roată. XVIII. Deasupra tuturor acestor scrierĭ stau Amintirile, prin puternica lor originalitate. Afară de acestea a maĭ scris treĭ articole în Curierul D-luĭ Scipione Bădescu pe la 1872. Unul din aceste articole a fost reprodus de D-l Hașdeu
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
întâlnirea lui Gheorghe Eminovici cu Titu Maiorescu la jumătatea lunii august a anului 1883, iar autorul le discută pe rând. Mai întâi, în „însemnările zilnice” criticul notează la 18 august 1883: „Acum două zile a fost la mine tatăl său (anecdote din societatea moldovenească de odinioară) și după aceea fratele său, locotenentul...” Călin L. Cernăianu nu dă crezare acestei informații, părându-i-se ciudat că „cei doi Eminovici nu ar fi venit împreună, ci separat ca la dentist” (p.81), și
Boala şi moartea lui Eminescu by Nicolae Georgescu () [Corola-publishinghouse/Science/829_a_1548]
-
a le reține atenția elevilor, alegând din varietatea modalităților eficiente de a începe lecția pe cea mai potrivită personalității sale și clasei de elevi: • menționarea obiectivelor urmărite în cadrul temei propuse; • precizarea importanței subiectului abordat pentru elevi; • deschiderea lecției cu o anecdotă, cu o glumă, cu observații hazlii; • prezentarea unor date statistice sau fapte provocatoare; • apelarea la mărturisire sau la experiența personală; • folosirea unor citate relevante pentru tematica dezbătută sau a unor afirmații care să creeze dileme cognitive. Dacă puterea de convingere
by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
Porte debutează cu evenimentele anilor 1620, pe când era în serviciul Anei de Austria, și se încheie în 1666, anul morții reginei. Compoziția pare în mod esențial tributară faptelor importante, întâlnirilor istorice și politice. Autorii adaugă reflecții personale, scurte fraze moralizatoare, anecdote, incidente, care înveselesc discursul și dezvăluie mentalitatea epocii. De exemplu, cearta dintre Ludovic și fratele său, pe care am prezentat-o în capitolul anterior, ajută la coborârea vălului de sobrietate, misticism și teamă reverențioasă care de regulă îi înconjură pe
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
dezvăluie un univers nou, strălucitor și impresionant. Acest lucru este posibil deoarece arhitectul Louis Le Vau a construit întregul palat în jurul castelului lui Ludovic al XIII-lea, la fel cum razele soarelui înconjură astrul diurn. în literatura apocrifă circulă o anecdotă despre modul în care Ludovic al XIV-lea a ales planul pentru intrarea principală. Întâmplarea este descrisă de către Charles Perrault, secretarul lui Colbert. Versaille era un monument artistic, care aduce elemente inovatoare în stilul clasic al epocii. Deși Le Vau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
este preferabil ca orbul să fie redus la jumătate. În cazul planetelor rapide, se poate admite un orb de 1ș-2ș, dacă sunt directe - am semnalat deja că acest gen de tranzit este lipsit de interes. Cu privire la acest subiect, iată o anecdotă legată de un articol apărut Într-un ziar al cărui nume Îl voi trece sub tăcere. Era vorba despre căsătoria unei altețe - În almanahul Gotha internațional -, eveniment pe care astrologul de serviciu Îl justifica plin de entuziasm printr-un „tranzit
[Corola-publishinghouse/Science/1869_a_3194]
-
afective, motivaționale etc. (când locutorul simte că, afectiv, interlocutorul nu se simte confortabil discutând pe un anumit subiect, acesta este schimbat, cu mai multă sau mai puțină subtilitate; când gradul de atenție pare să scadă, locutorul poate povesti o istorioară/anecdotă care să capteze atenția interlocutorului), redimensionarea/restructurarea actului comunicativ prin raportare la factori de ordin contextual (interlocutorul are mai puțin timp la dispoziție decât știa inițial locutorul; este prea frig în sală etc.), respectiv cotextual (interlocutorul se raportează la feedback
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
didactice/educaționale implicând actualizarea unor elemente precum: * "analogii", "povestiri explicative" (D. P. Newton & L. D. Newton, 2000, p. 609); "instrucțiuni adresate direct" interlocutorului, "încurajări (recompense/complimente)", "reamintirea" unor sarcini de lucru/reguli, "repetarea unor informații", "rezumări", "împărtășirea de experiențe personale/anecdote", "lectură" etc. (Dickson, 2005, p. 115, tabel 9.2.); discurs interactiv etc.; * structura întrebare răspuns feedback, a unor "strategii participative", respectiv unele "strategii de feedback din partea profesorului" (Pontefract & Hardman, 2005, p. 93, 97); * "perechi corelative" de tipul: "salut salut", "întrebare
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
munca lui sfântă, din sudoarea țăranului obidit își îmbuibă toți pântecul cu osânză, toți trăind de pe spinarea lui încovoiată de mizerii și nevoi." Venind în sprijinul ridicării culturale a țăranilor, ziarul publică beletristică, mai ales de factură populară, snoave și anecdote, poezie populară, povești din viața satului (Sorcovadupă Delavrancea), republică povești și povestiri (O călătorie de la București la Iași înainte de 1848. de I. Ghica; „Prostia omenească” și „Moș Ion Roată și Unirea”, de Ion Creangă, „La hanul lui Mânjoală”, de I.L.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai târziu, cetățean de onoare a Bârladului, care, în Paloda a impresionat bârlădenii prin poeziile sale de tinerețe - madrigaluri, epigrame, sonete, cronici și eseuri literare. „O foarte activă Poștă a redacției, rubrici de noutăți literare, de bibliografie și de varietăți (anecdote și schițe umoristice) și, m ai ales, un foileton zilnic, făceau din Paloda un ziar atractiv” - notează Remus Zăstroiu în Dicționarul Literaturii Române de l a origini până la 1900 ‐ București, Editura Academiei, 1979. Paloda politică „a 114 pendulat între mesianismul
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Calendarul mai cuprinde: diferite date statist ice; bilanțul secolului al XIX‐ lea; Lista monetară și a efectelor care au curs în țară; rețete practice; articole - „Raporturile dintre contribuabili și personalul însărcinat cu perceperea contribuțiunilor” ; „Din viața perceptorilor” etc. ‐; snoave, glume, anecdote; lucrări literare, precum : „Răzbunarea” - proză și „Nestatornice” - versuri - ambele de Ioan M. Bejan - Galați. Dar iată și fotografiile câtorva funcționari financiari ai anului 1916: Mai întâi Emil Costinescu, născut la Iași în 1844, ministru de finanțe în 1916, autor al
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
agenți i fizici; dr. Grossu - Paludismul; dr. O. Bienstok - Al doilea Congres național de tuberculoză. A doua parte cuprindea: însemnări medicale pentru popor. Dr. Gr. Gr. Iamandi - Limbricul; dr. Brill - Dentiția la copii și accidentele ei. Urmează apoi: sfaturi, informații, anecdote și humor medical”(Din Documente răzășe ști - 1934). Revista Însemnări Medicale a apărut și în anul 1934. 357 * Îndrumări pedagogice, anul I 1933 Coordonare P. Todicescu, profesor de pedagogie, N. Galaction, învățător licențiat în litere și Șt. Toporaș, institutor. Tipografia
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
patru decenii de scris a trecut prin toate genurile. Caragiale scrie poezii, vodeviluri, sonete și o dramă. Umple o activitate gazetărească desfășurată pe tot parcursul operei cu nuvele, schițe, cronici de artă și articole politice, dar și cu simple note, anecdote, cugetări malițioase. Supusă în general contingențelor, opera aceasta se impune prin unitate. Fragmente de forme și dimensiuni diferite se îmbină și construiesc întregul. Înrudirile dintre Jupân Dumitrache și Leonida sunt clare, ceea ce îi apropie fiind pasiunea pentru gazeta liberală și
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
UNIREA DEMOCRATICĂ, cotidian apărut la București între 2 noiembrie 1876 și 16 august 1877. Corector al acestei gazete liberale a fost I.L. Caragiale. Unele articole politice, dar mai ales notele și anecdotele nesemnate de la rubrica „Felurimi” sunt redactate de el. Rubrica „Bibliografie” include anunțuri despre cărți recent apărute, însoțite de prezentări sumare și de condițiile sau înlesnirile acordate la cumpărare. La „Foișoara” ziarului Șt. C. Michăilescu semnează, cu pseudonimul Stemil, textele Condeie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290348_a_291677]