9,656 matches
-
intervenții treptate, începute de la vârste cat mai mici. 2. Studiu de caz - bâlbâială clonică, embolofrazie 1. Prezentarea cazului: N. A. băiat, născut la 3 octombrie 2001 în Bârlad, jud. Vaslui. A început terapia logopedică la vârsta de 6 ani. 2. Anamneza: Antecedente patologice: incompatibilitate Rh, naștere naturală, făt de 3100 g., pneumonie la vârsta de 3 ani. Istoricul dezvoltării: a fost crescut numai de părinți, în special de mama, și-a schimbat grădiniță de două ori în decursul a 2 ani datorită
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
evidențiate probleme semnificative pe parcursul sarcinii. Nașterea, evoluția și dezvoltarea în primul an de viață: copilul s-a născut cu hipoacuzie, fiind bine dezvoltat din punct de vedere fizic. Bolile din timpul copilăriei: nu au fost semnalate boli semnificative în timpul copilăriei. Antecedente erediare: toți membrii familiei prezintă un anumit grad de hipoacuzie. Starea actuală de sănătate: încadrare într-un grad de handicap: accentuat; diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro senzorială profundă congenitală bilaterală; alte diagnostice medicale: întârziere în dezvoltarea limbajului; stare generală de
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
în primul an de viață: copilul s-a născut normal, fiind bine dezvoltat din punct de vedere fizic. La vârsta de 2 ani a fost diagnosticat cu surdomutitate. Bolile din timpul copilăriei: nu au fost semnalate boli semnificative în timpul copilăriei. Antecedente ereditare: toți ceilalți membrii ai familiei nu prezintă deficiențe auditive. Starea actuală de sănătate: încadrare într-un grad de handicap: accentuat; diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro senzorială bilaterală forma medie la urechea dreaptă, formă profundă la urechea stângă; alte diagnostice
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
mai târziu aplicându-se tratament cu antibiotice. În primul an de viață s-a dezvoltat normal, primii pași i-a făcut în jurul vârstei de un an și jumătate. Bolile din timpul copilăriei: nu au fost semnalate boli semnificative în timpul copilăriei; Antecedente erediare: toți membrii familiei sunt auzitori; Starea actuală de sănătate: bună; Încadrare într-un grad de handicap: grav; Diagnostic medical principal: hipoacuzie neuro senzorială profundă congenitală bilaterală; Alte diagnostice medicale: întârziere accentuată în dezvoltarea limbajului; Stare generală de sănătate: bună
LOGOPEDIE. In: CAIET DE LUCRĂRI PRACTICE LOGOPEDIE by IOLANDA TOBOLCEA () [Corola-publishinghouse/Science/473_a_777]
-
codul numeric personal, vârsta, profesia) precum și a datelor subiective care au determinat prezentarea la medic și internarea. Toate informațiile primite trebuie apreciate în funcție de importanța lor pentru diagnostic și terapeutică. Această parte a foii de observație este structurată astfel: motivele internării, antecedentele heredo colaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice, condiții de viață și muncă. motivele internării cuprind totalitatea simptomelor ce determină bolnavul să se prezinte la medic; se va încerca ierarhizarea simptomatologiei (după simptomul dominant), succesiunea și evoluția acesteia (de ex.: pentru
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
vârsta, profesia) precum și a datelor subiective care au determinat prezentarea la medic și internarea. Toate informațiile primite trebuie apreciate în funcție de importanța lor pentru diagnostic și terapeutică. Această parte a foii de observație este structurată astfel: motivele internării, antecedentele heredo colaterale, antecedentele personale fiziologice și patologice, condiții de viață și muncă. motivele internării cuprind totalitatea simptomelor ce determină bolnavul să se prezinte la medic; se va încerca ierarhizarea simptomatologiei (după simptomul dominant), succesiunea și evoluția acesteia (de ex.: pentru durere se va
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cuprind totalitatea simptomelor ce determină bolnavul să se prezinte la medic; se va încerca ierarhizarea simptomatologiei (după simptomul dominant), succesiunea și evoluția acesteia (de ex.: pentru durere se va preciza sediul, iradierea, momentul apariției, intensitatea, durata, periodicitatea, fenomene însoțitoare etc.); antecedentele heredo colaterale; se va încerca depistarea afecțiunilor cu agregare familială (cancer mamar, neoplazii ale tubului digestiv, boala ulceroasă etc.); sunt de asemenea importante identificarea bolilor care se pot constitui în factori de risc anestezico-chirurgicali (de ex.: afecțiunile cardiace la rudele
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
cancer mamar, neoplazii ale tubului digestiv, boala ulceroasă etc.); sunt de asemenea importante identificarea bolilor care se pot constitui în factori de risc anestezico-chirurgicali (de ex.: afecțiunile cardiace la rudele de gradul I cardiopatia ischemică cronică, hipertensiunea arterială esențială etc.); antecedentele personale fiziologice; se vor nota: menarha (momentul primei menstruații), ciclul menstrual (durată, periodicitate, numărul de sarcini nașteri, avorturi provocate sau/și spontane). Aceste date sunt importante deoarece riscul unei intervenții este mult mai mare în sarcină, iar deseori, ciclurile menstruale
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
primei menstruații), ciclul menstrual (durată, periodicitate, numărul de sarcini nașteri, avorturi provocate sau/și spontane). Aceste date sunt importante deoarece riscul unei intervenții este mult mai mare în sarcină, iar deseori, ciclurile menstruale dureroase sunt confundate cu o suferință apendiculară; antecedentele personale patologice; pentru practica chirurgicală de o importanță majoră sunt hepatitele virale (HVB, HVC, HVD); bolnavii cu antecedente „bogate” cu multiple intervenții chirurgicale, tratamente injectabile și mai ales, transfuzii cu sânge și preparate de sânge (masă eritrocitară, plasmă, etc.) pot
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
importante deoarece riscul unei intervenții este mult mai mare în sarcină, iar deseori, ciclurile menstruale dureroase sunt confundate cu o suferință apendiculară; antecedentele personale patologice; pentru practica chirurgicală de o importanță majoră sunt hepatitele virale (HVB, HVC, HVD); bolnavii cu antecedente „bogate” cu multiple intervenții chirurgicale, tratamente injectabile și mai ales, transfuzii cu sânge și preparate de sânge (masă eritrocitară, plasmă, etc.) pot fi purtători de virusuri hepatitice sau/și HIV fără a fi diagnosticați anterior. Bolile cronice respiratorii (bronșita cronică
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ginecologică. Se va urmări: conformația tegumentelor perianale, prezența eventualelor formațiuni (veruci etc.), bureletelor hemoroidale, tonusul sfincterului anal, forma, limitele și consistența prostatei, suplețea peretelui rectal, prezența sau nu a materiilor fecale. i. Aparatul genito-urinar: anamneza va fi completată cu precizarea antecedentelor de disurie, polakiurie, colici reno-uretrale. Nicturia, în a doua jumătate a nopții, la bărbații peste 60-65 de ani, este sugestivă pentru adenomul de prostată; inspecția regiunii lombare poate detecta prezența unor cicatrici (lombotomie) sau o deformare (tumoră renală). La palpare
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
1. Factori de risc major: Sdr. coronariene instabile; Infarct miocardic recent; Angină pectorală severă/ instabilă; Insuficiență cardiacă cronică decompensată; Aritmie (BAV grd II-III, TDR simptomatice, TDR supraventriculare); Valvulopatii severe. 2. Factori de risc mediu: Angină pectorală stabilă; Infarct miocardic în antecedentele patologice personale la distanță; Diabet zaharat; Insuficiență cardiacă cronică compensată; 3. Factori de risc minori: vârstă înaintată; EKG anormală; Ritm non-sinusal; AVC la distanță; HTA. După identificarea factorilor de risc este importantă determinarea capacității funcționale a bolnavului și stabilirea riscului
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
ventriculare, tahicardia ventriculară necesită uneori terapie medicamentoasă sau electroterapie (șoc electric, electrostimulare etc.). 7. Trombo-embolismul pulmonar (TEP) Profilaxia bolii trombo-embolice se face după următoarea schemă (ACC): Factorii de risc implicați în patogenia TEP sunt: vârsta înaintată, imobilizare prelungită, TEP în antecedente, cancere, chirurgie mare abdominală, pelvină sau a membrelor inferioare, obezitate, varice, insuficiența cardiacă congestivă, infarct miocardic acut, accidente vasculare cerebrale, fracturi, hiperestrogenism, stări de hipercoagulabilitate. 4.3.2.3. Bolnavul cu tară a aparatului reno-ureteral Bolile aparatului excretor încep ca
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
de menționat momentul și tipul internării (urgență, transfer, internare programată), precum și durata spitalizării. 2. Prezentarea datelor de anamneză Sunt menționate simptomele care au determinat prezentarea la medic/internarea, în ordinea importanței pentru diagnostic și atitudine terapeutică. De asemenea, sunt precizate antecedentele (heredo-colaterale, personale), „condițiile de viață și muncă” etc. Se va insista pe consulturile medicale, tratamentele efectuate, explorările paraclinice și mai ales antecedentele operatorii. Prezentarea istoricului afecțiunii trebuie să fie sintetică, logică, insistânduse asupra momentului și tipului debutului, evoluția simptomatologiei, tratamente
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
au determinat prezentarea la medic/internarea, în ordinea importanței pentru diagnostic și atitudine terapeutică. De asemenea, sunt precizate antecedentele (heredo-colaterale, personale), „condițiile de viață și muncă” etc. Se va insista pe consulturile medicale, tratamentele efectuate, explorările paraclinice și mai ales antecedentele operatorii. Prezentarea istoricului afecțiunii trebuie să fie sintetică, logică, insistânduse asupra momentului și tipului debutului, evoluția simptomatologiei, tratamente etc. Formulările acceptate sunt de tipul: „Din istoricul bolii, reținem ...” . 3. Examenul local Sunt precizate datele subiective și obiective, în ordinea importanței
Capitolul 4: EVALUAREA BOLNAVULUI CHIRURGICAL. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Radu Moldovanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1183]
-
pentru a obține o concentrație tisulară bactericidă. Pentru infecțiile SNC se vor alege antibiotice care dispun de capacitatea de traversare a barierei hematoencefalice. Se urmăresc permanent posibilele efecte adverse ale antibioticelor, mai ales eventuale reacții adverse (menționate sau nu în antecedentele bolnavului), tulburările hepatice și/sau renale. Se va ține de asemenea cont de contraindicațiile administrării anumitor preparate antimicrobiene la vârstnici, gravide, femei care alăptează. În funcție de caracteristicile farmacocinetice ale antibioticului și de gravitatea bolii se stabilesc: doza, ritmul și calea de
Capitolul 5: INFECŢIILE CHIRURGICALE - GENERALITĂŢI. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Eugen Târcoveanu () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1184]
-
unii autori, natura simbiotică sau cel puțin relația structurală stabilită între societățile agrare-păstorești și vânătorii culegători este atât de solidă azi, încât ei nu ezită să sublinieze că societățile „primitive” cunoscute de etnografia prezentului sunt mai degrabă componente și nu antecedente ale societăților complexe (Sassaman 2004: 229; pentru o perspectivă similară, dar diferit argumentată, vezi Binmore 2001). Ironic, sunt tocmai populațiile care au servit drept arhetip pentru societățile paleolitice, boșimanii din Kalahari, cele care, în loc să descrie starea umanității de dinainte de apariția
CEI UITAŢI: FEMEILE ŞI COPIII ÎN CERCETAREA EPOCII PALEOLITICE. In: Arta antropomorfă feminină în preistoria spațiului carpato-nistrean by Mircea Anghelinu, Loredana Niţă () [Corola-publishinghouse/Science/303_a_645]
-
unele istorice de sifilis, tratamente cu antibiotice. Numeroase alte studii arata legătura între bolile venerice și răspîndirea virusului H.I.V.. George Vithoulkas De fapt sunt două fețe ale aceeași monede, neputînd despărți infecția cu virusul H.I.V. de unele infecții sexuale din antecedente. Pentru a reliefa blocarea sistemului imunitar în momentul delanșării S.I.D.A. voi face o paralelă între evoluția unei infecții cu mumps(H.I.V.) la un pacient și evoluția infecției cu H.I.V.(mumps) la un pacient cu sistem imunitar în bună stare
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
infecții gonoreice, unele istorice de sifilis, tratamente cu antibiotice. Numeroase alte studii arata legătura între bolile venerice și răspîndirea virusului H.I.V.. De fapt sunt două fețe ale aceeași monede, neputînd despărți infecția cu virusul H.I.V. de unele infecții sexuale din antecedente. Transmiterea de la părinte la copil a acestei boli este asigurată de aceea că un părinte ce nu a avut parte de dragoste din patrea părinților în peste 90% din cazuri va trata cu aceeași răceală copilul său. În cazul unui
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
luni de cănd această persoană încă a rămas tratată de H.I.V.. De asemenea în tot acest timp, această persoană a renunțat complet la tratamentul antiretroviral.” De asemeni cred că fie persoana de la care s-a făcut transplantul a avut în antecedente o infecție cu virusul munps, ceea ce ia creiat o imunitate pe viată sau pacientul a fost greșit diagnosticat nefiind infectat cu H.I.V.. Cazuri de greșeli de diagnostic sunt destul de des întîlnite unele chiar și în S.U.A.. Testul Western Blot dînd
A fi creştin by Rotaru Constantin [Corola-publishinghouse/Science/498_a_778]
-
o asociere cu virusul Epstein Barr. Există dovezi de incidență familială a cancerului gastric, cea mai renumită fiind familia Bonaparte: Napoleon, tatăl și bunicul, fratele și 3 surori au decedat prin cancer gastric. Totuși numai în 4% din pacienți există antecedente familiale. In 1953 s-a descris asocierea dintre grupa sangvină A și cancerul gastric, riscul fiind mai mare de 1,2 ori față de cei cu grupa 0. Această diferență a fost pusă pe seama secreției de mucopolizaharide la pacienții de grup
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
coloranți intravitali (0,1% indigocarmin). Tehnica a fost folosită cu succes în Japonia, țară cu incidență crescută a cancerului gastric. Aceasta se impune în special la bolnavi cunoscuți cu risc: ulcere gastrice preexistente, cu intervenții gastrice pentru afecțiuni benigne, cu antecedente familiale, cu gastrite atrofice sau cu anemie pernicioasă. Orice ulcer gastric trebuie biopsiat, un mic procent, 0,5% din ulcerele maligne au aspect macroscopic benign (Graham, 1982). Biopsiile trebuie să fie multiple, din margini și din baza ulcerului, acest lucru
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
cele mai multe statistici, problemele respiratorii constituie cauza complicațiilor majore postoperatorii. Bolnavii cu boală obstructivă pulmonară cronică severă vor fi atent evaluați iar abordarea transhiatală poate fi o soluție în cazurile limită. De asemenea este necesară o precauție specială la bolnavii cu antecedente de infarct cu fracția de ejecție reziduală redusă, sau care prezintă manifestări cardiace ischemice. Deși vârsta nu este considerată un factor de evoluție semnificativ, totuși morbiditatea postoperatorie este crescută la vârstnici. b. Tehnica operatorie Abordarea chirurgicală în rezecția esofagiană depinde
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
alta parte. Metodele cele mai folosite sunt: 1. Examenul clinic și anamneza aduce informații despre: prezența dispneei și a gradului acesteia, prezența bronhoreei, timpul de apnee, toleranța la efort, prezența hemoptiziei, obezității și a gradului acesteia, unele boli pulmonare în antecedente, fumat și tratamentele urmate pentru disfuncția respiratorie; 110 2. Radiografia pulmonară poate evidenția: emfizem pulmonar, simfize pleurale, sechele t.b.c, posibile focare infecțioase; 3. Gazometria arterială poate anticipa un sevraj dificil de pe ventilator (exemplu Pa CO2 >50mmHg, Pa O2
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]
-
drogurile anestezice; 4. permite aprecierea complexității monitorizării cardio-vasculare intra și post operatorii. Complexitatea metodelor utilizate în evaluarea cardio vasculară preoperatorie depinde în principal de elementele obținute în urma unei anamneze atente, de vârsta bolnavului, de existența unor afecțiuni cardio -vasculare în antecedente. Din anamneză și examenul clinic, informațiile cele mai importante în evaluarea preoperatorie sunt: 114 1. toleranta la efort / modificarea tolerantei la efort în ultima lună; 2. prezența anginei pectorale, tipul crizelor, gradul de control al acestora prin tratament; 3. existența
CANCERUL DIGESTIV SUPERIOR. PRINCIPII, CONTROVERSE ȘI OPȚIUNI DE TRATAMENT by MIHAI STOIAN, CRISTIAN BULAT, MIHAELA DAMIAN () [Corola-publishinghouse/Science/402_a_1123]