2,449 matches
-
trei "cercuri": (1) Etică clasică; (2) Literatura și arta clasicității; (3) Limba clasică. Filologia comparativa inversează această ordine, punând accentul pe "limba poporana" (ibid., pp. 20-21). Trebuie să mai remarcam, totodată, ca Hașdeu avea o concepție foarte largă, în sens antropologic, despre atribuțiile filologiei în întregul ei: "Filologia în genere studiază manifestațiunile tendinței firești a omului de a cunoaște toate și de a se cunoaște pe sine însuși, fie în stare inculta, fie în civilizațiune. Acea tendința se manifestă în limba
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
1977], Segunda edición, revisada, Editorial Gredos, Madrid, 1991. Coseriu 1981 = Eugenio Coseriu, Lecciones de lingüística general, Editorial Gredos, Madrid, 1981. Coșeriu 1981/1994 = Eugen Coșeriu, Socioși etnolingvistica. Bazele și sarcinile lor [1981], în Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Editura Știință, Chișinău, 1994, pp. 129-149. Coseriu 1983/1988 = Eugenio Coseriu, Linguistic Change Does not Exist [1983], republicat în Energeia und Ergon. Sprachliche Variation Sprachgeschichte Sprachtypologie. Studia în honorem Eugenio Coseriu, editat de J. Albrecht, J. Lüdtke și
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
lucru pentru un tanar". Un dialog cu Eugen Coșeriu despre idealul paidetic, realizat de Eugen Munteanu", în "Cronică", 1992, nr. 11, pp. 6-7 (I) și nr. 12, p. 12, 15 (ÎI). Coșeriu 1994a = Eugen Coșeriu, Lingvistică din perspectiva spațială și antropologica. Trei studii, Cu o prefață de Silviu Berejan și un punct de vedere editorial de Stelian Dumistrăcel, Editura Știință, Chișinău, 1994. Coșeriu 1994b = Eugen Coșeriu, Prelegeri și conferințe (1992-1993), ca supliment al publicației " Anuar de lingvistică și istorie literară", Ț
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Antiohia, Cezareea Capadociei, Alexandria, Roma. Cartea a opta din Constituțiile Apostolice (sfârșitul secolului al IV-lea) cuprinde așa- zisa Liturghie clementină, În care ni s-a păstrat cea mai extinsă și clară anafora din primele secole creștine. După partea cosmologică, antropologică, istorică și hristologică a rugăciunii euharistice, urmează anamneza unde sunt Încadrate și cuvintele de instituire, care nu sunt Însă identice cu niciunul din referatele biblice. Imediat după această anamneză urmează invocarea Duhului Sfânt, adresată Tatălui:„Și Te rugăm să privești
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Mihail Iustin Mitrea () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92309]
-
economică sau socială, demografică sau politică, este culturală, si asta în măsura în care toate gesturile, toate comportamentele, toate fenomenele măsurabile în mod obiectiv sunt întotdeauna rezultatul semnificațiilor pe care indivizii le atribuie lucrurilor, cuvintelor și acțiunilor? În această perspectivă, în mod fundamental antropologica, riscul este acela al unei definiții imperialiste a categoriei care, dacă o identificăm cu istoria însăși, duce la disoluția ei. Această dificultate își găsește rațiunea fundamentală într-o altă dificultate care trimite la accepțiunile multiple ale termenului de "cultură". Acestea
Studenți români la Universitatea Liberă din Bruxelles (a doua jumătate a veacului al XIX-lea - prima parte a secolului al XX-lea) by Laurențiu Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/84993_a_85778]
-
tocmai faptul că Logosul divin e cel care operează decisiv în realizarea libertății umane. Fundament și totodată Limită zenitală a umanului, Christos lucrează asupra persoanei din adîncul ei și totodată din polul divin. Potrivit expresiei lui M. de Gandillac, modelul antropologic cusan se bazează pe transdescendența Limitei. Limita transcendentă e prezentă în adîncul omului și, de acolo, îl atrage către transcendența ei. Omul poate fi conceput, în destinul lui spiritual, ca un șir de stări care înaintează spre Limita eliberatoare împreună cu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
persoanelor care intră în dialog, în concurență și, poate, în consens. Pentru Marcel Gauchet, aplicat pe cazul francez, ar fi vorba despre o răsturnare de poli ai democrației, pe cale de a-și atinge punctul extrem, ba chiar despre o reorientare antropologică. în regimul laicității franceze, statutul social al religiei suferă aceeași răsturnare. împotriva dominației religiei asupra societății, Luminile și Revoluția ridicaseră transcendența seculară a politicului. Acesta din urmă își trăgea prestigiul universal, unificator, eliberator tocmai din trăsăturile adversarului detronat. Odată cu instalarea
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1740]
-
redeveni cîndva tot ceea ce a încetat, fără prea mult rost, să fie. Să fi fost acel om românesc de care a vorbit Mircea Vulcănescu sau, de ce nu, românul acelui eon trecut prin sita tipologiilor socio-culturale, psihologice, sociologice, psihanalitice, religioase sau antropologice, ori putem dezvălui acolo figura românului de totdeauna, a cărui diatribă o încerca el însuși într-un text85 publicat în fatidicul an 1940?! Oricum, ca și cum ar fi fost rostit azi în agora, protestul lui Noica era împotriva mediocrității (nu a
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
mă agăț de el sau îl contemplu, dar nu mă aflu niciodată în el: nu este elementul meu"90. Iar gîndurile sau meditațiile lui Cioran despre timp nu au atît de mult încărcătură filosofică, ci exprimă mai degrabă sensuri psihologice, antropologice, socio-istorice sau chiar teologice ale receptării acestuia 91. Asimilînd, aproape totdeauna, existența timpului cu trăirea organică a acestuia (de vreme ce instituie o "corelație între deficiența sîngelui și rătăcirea lui în durată: cîte globule albe, atîtea clipe goale"), Cioran subestima în fapt
Cel de-al treilea sens by Ion Dur () [Corola-publishinghouse/Science/911_a_2419]
-
o necesară interpretare a aspectelor actuale ale psihiatriei, atât din punctul de vedere al conținutului nosologic, actual, cât și din acela al multiplelor determinări și intercondiționări anagajate În prezent de această disciplină. O simplă evaluare a raportului angajat Între evoluția antropologică și psihiatrie demonstrează amploarea și complexitatea dimensiunilor (de multiple categorii), angajată În acest proces. Subiectul este „general” și Încă „generalizabil”; aceasta este „ideea cheie” care asigură accesul la Înțelegerea sa. (1) Privitor la psihiatria arhaică, denumită de V.L. Bologa „ancestrală
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
putut conduce ele Însele la tulburări psihice În condițiile „chirurgiei” respective. Prin analogie, concluziile se pot extinde și la alte grupări, chiar la alte culturi din preistoria Moldovei, În care condițiile sociale nu puteau fi prea diferite. Nici sub aspectul antropologic și nosografic patologiei psihiatrice nu au putut fi esențiale. Boala psihică, așa cum o interpretăm astăzi, reflectă un complex polivalent, biologic, psihosocial și social. Ori, nu putem nega o relativă stabilitate a primei componente a acestui complex, a fondului biologic primar
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
În interiorul psihiatriei. Acest fenomen, de o importanță covârșitoare prin impactul pe care l-a produs În știința care studiază morbul sufletesc, este apariția unui personaj nou care, deși nu a atins dimensiunile unei boli psihice, a schimbat totuși efectiv infrastructura antropologică a psihiatriei: „Omul nou”, acest personaj care s-a insinuat În psihologia contemporană, Întinând-o În ultimele cincișase decenii atât de mult, Încât a creat o confuzie neliniștitoare privind și așa indecisa imagine a normalității mentale. Temă psihiatrică? Da, de vreme ce
Prelegeri academice by Prof. dr. CONSTANTIN ROMANESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92355]
-
Sufletul este un compozituum de straturi suprapuse. În cele mai vechi straturi zace fiara, făptura păroasă gata să slobozească urletul înspăimântător. Exfolierile succesive îl poate trimite pe orice curios în fața namilei necivilizate. Ca să se înțeleagă, Kazantzakis pornește în interminabile excursii antropologice, din care se întoarce însoțit de un fel de sălbatic a la J.J. Rousseau, numai că sălbaticul descoperit de Kazantzakis nu e deloc bun. Dimpotrivă, pe acesta îl salvează civilizația, spre deosebire de sălbaticul lui Rousseau care tocmai de civilizație e ireversibil
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
și aspiră spre un parteneriat de gen atât în mediul privat cât și în mediul public. Din America, țara ei se vede și se afirmă dureros ca una de secol XIX. Sau una în care poți întâlni curiozități etnologice și antropologice: România e locul unde regizori americani aleg să filmeze pentru că aici natura e rareori scrijelită de dinții civilizației. Sau locul unde vrăjitoarele sunt vizibile, un loc exotic cu înapoiați, s-ar vedea. Nici din Europa, România nu se vede altfel
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
La acestea adăugăm spiritul uniform, nivelator, nediferențiat al oricărei culturi colective. Ea se manifestă doar în cadre date, arhetipale, deci stereotipe. în timp ce cultura de tip individual este prin excelență diferențiată, personalizată și potențial originală. Fără a contesta realitatea și semnificația antropologică a culturilor de tip primitiv-colectiv, marele capodopere ale culturii universale sunt, prin excelență, semnate, nu anonime, profund originale, irepetabile și riguros autonome în structura lor de bază. O mare cultură română nu-și poate propune decât un astfel de ideal
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
a echilibrului, mediei și sintezei, orientată de un centru ferm de gravitație, prezidează, în subtext, aceste aspirații. Ele au tradiția lor milenară. Și faptul că revin mereu în actualitate dovedește, încă o dată, că astfel de tendințe au o reală valoare antropologică, de adevărate constante umane. Dar nu este cazul de a invoca citate celebre de tipul est modus in rebus și altele de același gen, pentru demonstrații mult mai simple. Să ni se dea voie, deci, să observăm fără nici o inhibiție
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
148. 22 Mircea Eliade, Insula lui Euthanasius, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 23-24; v. și Adrian Marino, Hermeneutica lui Mircea Eliade, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1980, p. 363: "Miturile pătrund într-o operă fără "intenția" creatorului. Ele fac parte din structurile antropologice ale imaginației creatoare". Problema este tratată și de Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 64-65. 23 Idem, Jurnal, Editura Humanitas, București, 1993, p. 385. 24 Idem, Încercarea labirintului, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 1990
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
acest sens, Eugenio Coșeriu afirmă: "În fond, la Blaga e vorba de poziția omului în univers. Aceasta e problema centrală a lui Blaga. Toată filosofia lui Blaga nu este decât o variantă foarte bine caracterizată a filosofiei dintotdeauna, a filosofiei antropologice, care încearcă tocmai această determinare a esenței omului..." (Eugenio Coșeriu, "Estetica lui Blaga în perspectivă europeană", în vol. Eonul Blaga. Întâiul veac, Editura Albatros, București, 1997, p. 18). 185 Lucian Blaga, " Geneza metaforei și sensul culturii", în Opere 9 (Trilogia
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
biocentrismului / 84 4. Argumente pentru etica mediului / 88 4.1. Argumentul valorii intrinseci sau "argumentul ultimului om" / 89 4.2. Un argument bazat pe științele vieții / 92 4.3. Un argument utilitarist bazat pe interese / 94 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" / 98 4.5. Un argument teologic sau bazat pe credințe religioase / 101 Partea a II-a. Paradigme în etica mediului / 107 1. Land Ethic / 107 2. Eliberarea sau drepturile animalelor? / 113 2.1. Eliberarea animalelor / 113
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
Din perspectiva constituirii relaționale a conștiinței ecologiste, Morin identifică nucleul generativ în relația dintre înțelegerea ecosistemică a naturii și revizuirea viziunii tradiționale asupra naturii. Filosoful francez enumeră următoarele componente procesuale ale formării conștiinței ecologiste 9: • Reintegrarea mediului înconjurător în conștiința antropologică și socială. • Resurecția ecosistemică a ideii de natură. • Aportul decisiv al biosferei la formarea conștiinței planetare. Drept urmare, prin efectul cumulat al acestor procese de redefinire, reconceptualizare și reorientare, rezultatul este acela că, la nivel fundamental, radical, recunoaștem că "problema ecologică
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
în considerare a rezultatelor cercetării din științele vieții. A treia analiză ne întoarce la presupozițiile specifice utilitarismului și la noțiunea de interes, dar în contextul relaxării cadrelor specifice unei asemenea abordări. Următoarea strategie se originează în diverse demersuri de tip antropologic care pornesc de la specificul ființei umane ca ființă culturală, reflexivă, socială și politică. În fine, întrucât elaborarea eticii mediului este uneori corelată cu un fundament constituit din credințe de tip religios, analizez și această dimensiune a constituirii unui discurs etic
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
au anumite caracteristici care îi diferențiază de alte viețuitoare, pe când din perspectivă ecocentrică vom lua în considerare o caracteristică pe care o au în comun toate ființele vii, aceea de a fi membrii ai comunității vieții. 4.4. Un argument antropologic bazat pe "diferența ontologică" Consider că ideea lui Blaga 160 cu privire la "diferența ontologică" dintre orizontul specific uman, caracterizat prin aspirația spre cultură și deschidere spre mister și revelare și orizontul imediatului, specific vieții animale, caracterizat prin centrarea pe instinct și
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
sălbatică nu trebuie evaluată economic. Alte construcții teoretice iau în considerare alte aspecte ale relației dintre om și natură, de la natură ca obiect al contemplației estetice la natură ca furnizor de plăceri, ceea ce duce la dezvoltarea altor versiuni ale argumentului antropologic, de la accentul hedonist bazat pe plăcere la accentul estetic bazat pe frumusețea naturii. Astfel, cred că este conceptibilă o etică hedonistă a mediului în care natura, pusă în relație cu posibilitatea fericirii ființei umane, să fie înțeleasă drept o sursă
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
izvorul, fântâna". În limbajul medical, fontanelă (NA; cf. fr. fontanelle) desemnează conceptul de ,,spațiu neosificat, membranos și depresibil, situat la punctele de întâlnire ale unor suturi ale bolții craniene la nou- născut" (DM, 2007: 496). Tiparele preconceptuale sunt eterogene (ontologice, antropologice, livrești etc.) în cercetarea metaforei specializate. Endolimfă (cf. fr. endolymphe; en. endolymph) este una dintre metaforele al cărei model preconceptual are caracter livresc: lympha, ae era o metaforă poetică utilizată de Lucrețius și de Vergilius cu accepțiunea de apă "limpede
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
limba latină, la Quintilian, în urmă cu aproape două milenii, utilizat cu o accepțiune empirică. Eco-, -eco-, - oie (cf. gr. οϊκος, -ου, s.m.) este unul dintre modelele preconceptuale deosebit de productive în terminologia economică, de-a lungul secolelor. Domeniul-sursă de natură antropologică este deosebit de productiv în constructele metaforice medicale: med. semnul siluetei; med. sindromul degetului albastru; med. sindromul fibrelor lungi; med. sindromul omului roșu; med. sindromul părului argintiu; med. sindromul persoanelor cu cârjă etc. Prin caracteristica "cunoscut/ determinat" dată de articolul hotărât
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]