4,171 matches
-
pornesc direct în planul generalității și abstracțiunii, care privesc cultura în sine, ca un produs autonom și compact, fără să simtă nevoia unei cercetări științifice amănunțite a limbii, normelor sociale, sancțiunilor și valorilor unei culturi. Franz Boas, care este părintele antropologiei americane, a susținut, încă de la începutul secolului al XX-lea, un principiu metodologic fundamental pentru cercetarea culturii, conform căruia, înainte să ne pronunțăm despre cultură în general, e nevoie să fi studiat o cultură anume, în particular. El se opunea
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
se comportă diferit 77. O versiune mai diluată a acestei teorii argumentează că aceste categorii lingvistice și folosirea lor influențează gândirea și anumite comportamente non-lingvistice78. Ideile acestea au fost susținute la începutul secolului al XX-lea de către școala americană de antropologie, condusă pe atunci de Franz Boas și Edward Sapir. Unul dintre studenții lui Sapir, Benjamin Lee Whorf este considerat printre primii susținători ai ipotezei, publicându-și observațiile despre felul în care diferențele lingvistice afectează cunoașterea și comportamentul uman79. Efectele relativității
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Cercetările actuale și-au propus altceva, anume să vadă în ce măsură și până unde limba influențează gândirea 81. Principiul relativității lingvistice și raportul dintre gândire și limbă au reprezentat preocupări și în alte domenii de cunoaștere, precum filosofia, psihologia socială și antropologia, inspirând, totodată, lucrări ficționale și invenția limbilor construite (eng., constructed languages). 2.4.2. Limba și stereotipiile sociale Stereotipiile sociale și rasiale sunt și ele cuprinse în limbă, aceasta participând, indirect, la condiționarea comportamentului de acceptare sau respingere, de toleranță
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
vieții oamenilor și a bunurilor dintr-o societate. Astfel, putem susține că "valorile joacă un rol particular important deoarece ele sunt reprezentări ale nevoilor și dorințelor individuale, pe de o parte și, a cerințelor societale, pe de altă parte"134. Antropologia culturală britanică și americană va contribui, la începutul secolului al XX-lea, la delimitarea mult mai precisă a semnificațiilor termenului de "valoare". Reprezentanții "Școlii Cultură și Personalitate", Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict, Ralph Linton ș.a., vor construi o viziune
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sud-estul Statelor Unite în "apolinici" și "dionisiaci", prin publicarea rezultatelor cercetărilor sale de teren în cartea Patterns of Culture 136. Titlul cărții a făcut populară sintagma pattern-uri culturale, care este una dintre cele mai folosite în sociologia culturii și în antropologia culturală. Pattern-urile culturale se bazează pe faptul că "fiecare cultură conform convingerilor lui Ruth Benedict alege din marele arc al potențialității umane numai câteva caracteristici, care devin trăsăturile de personalitate fundamentale pentru persoanele care trăiesc în acea cultură". În
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
un domeniu sau altul al vieții sociale sau în raport de tipul de decizii la baza cărora stau, valorile se împart în etice sau morale, doctrinare sau ideologice (religioase, politice), sociale și estetice și sunt studiate cu precădere de către sociologie, antropologie, psihologie socială, filosofie și etică 160. Valorile culturale sunt acele concepții colective despre ceea ce este considerat a fi bun, dezirabil și corect sau rău, indezirabil și incorect în cadrul unei culturi, asigurând un set de standarde cu ajutorul cărora evaluăm fiecare acțiune
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
de-a face". * "Valorile mobilizează acțiunile, mai ales când sunt neglijate, contrazise, atacate, luate în derâdere"181. Capitolul 7 Configurarea valorilor la nivel național 7.1. Cultură și personalitate reprezentativă Membrii Școlii "Cultură și Personalitate", care au făcut carieră în antropologia americană, Ruth Benedict, Margaret Mead și Ralph Linton, au susținut că există o strânsă legătură între cultură și personalitate, argumentând că personalitatea este determinată de cultură (M. Mead) sau că un anumit model de personalitate (sau pattern cultural) caracterizează o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
atât este trăită mai intens, luată în serios, suscită mai multe emoții și mobilizează energii vehemente. Există valori pentru care oamenii își sacrifică viața"205, protestează sau devin foarte violenți. Reprezentanții Școlii "Cultură și Personalitate", care au făcut carieră în antropologia americană, Ruth Benedict, Margaret Mead și Ralph Linton, au susținut că există o strânsă legătură între cultură și personalitate, argumentând că personalitatea este determinată de cultură (M. Mead) sau că un anumit model de personalitate (sau pattern cultural) caracterizează o
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
cu ajutorul unor principii valorice (care pot fi la origine religioase sau sociale), care, totodată, asigură fundamentul pentru utilizarea și aprecierea valorilor. Difuziunea culturală Conceptul de difuziune culturală sau difuziune transculturală, cum mai este cunoscut, este folosit în sociologia culturii, în antropologia culturală și în geografia culturală pentru a descrie răspândirea itemilor culturali precum ideile, stilurile, religiile, tehnologiile, limbile etc. între indivizi, indiferent dacă aceștia fac parte din aceeași societate sau din societăți diferite. Deși difuziunea culturală este asociată cu manifestări foarte
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
diferențele dintre valori, acestea din urmă realizând un echilibru între interesele individuale și cele colective. Valorile contribuie la realizarea unei funcții importante în viața socială, ajutând oamenii să lucreze împreună pentru împlinirea unor scopuri colective comune. Școala "Cultură și personalitate" Antropologia culturală britanică și americană va contribui la începutul secolului al XX-lea la delimitarea mult mai precisă a semnificațiilor termenului de "valoare". Reprezentanții "Școlii Cultură și Personalitate", Franz Boas, Margaret Mead, Ruth Benedict, Ralph Linton ș.a., vor construi o viziune
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
sud-estul Statelor Unite în "apolinici" și "dionisiaci", prin publicarea rezultatelor cercetărilor sale de teren în cartea Patterns of Culture 221. Titlul cărții a făcut populară sintagma pattern-uri culturale, care este una dintre cele mai folosite în sociologia culturii și în antropologia culturală. Pattern-urile culturale se bazează pe faptul că "fiecare cultură conform convingerilor lui Ruth Benedict alege din marele arc al potențialității umane numai câteva caracteristici, care devin trăsăturile de personalitate fundamentale pentru persoanele care trăiesc în acea cultură". În
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Clyde Kluckhohn Culture: A Critical Review of Concepts and Definitions. New York: Vintage Books, (1952) 1963. Kroeber, Alfred L.; "Stimulus Diffusion", în American Anthropologist, New Series, vol. 42, ianuarie-martie 1940, nr. 1. Lévi-Strauss, Claude, Anthropologie structurale, Plon, Paris, 1958; trad. rom. Antropologia structurală, Editura Politică, București, 1978. Lévi-Strauss, Claude, Tristes tropiques, Plon, Paris, 1956; trad. rom. Tropice triste, Editura Științifică și Enciclopedică, București, 1968. Lewis, David, Convention: A Philosophical Study, Cambridge MA: Harvard University Press, 1969. Lewis, M. Paul (ed.), Ethnologue: Languages
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Societies, Assistant Curator of Ethnology, American Museum of National History, Published by Williams Morrow & co, New York, 1935. Mehedinți, Simion, Civilizație și cultură. Concepte, definiții, rezonanțe, Îngrijirea ediției, studiu introductiv și note de Gheorghiță Geană, Editura Trei, București, 1999 Mihu, Achim, Antropologie culturală, Cluj-Napoca, 1999, f.e. Moles, Abraham, Sociodinamica culturii, Editura Științifică, București, 1974. Mubiru, Edward, The Effects of Globalisation on Trade A special Focus on Rural Farmers in Uganda, World Vision International, East Africa Regional Office, 2004. Mucchielli, Alex, Dicționar
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
Coming of Age in Samoa (1928), prin care a dovedit că starea de neliniște și de frustrare specifică adolescenților are cauze culturale și nu biologice, carte care a devenit un bestseller în întreaga lume, fiind cea mai vândută carte de antropologie din toate timpurile. 54 Milton Singer, "Culture: The Concept of Culture", în David L. Sills (ed.), International Encyclopedia of the Social Sciences. New York: Macmillan and Free Press, 1968, p. 527. 55 Învățarea și interiorizarea valorilor proprii unei culturi întemeiază apartenența
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
anumit tip de comportament" sau "o trăsătură distinctivă a caracterului unei persoane", termen care nu are un corespondent exact în limba română. 138 "Gestalt" este un cuvânt de orgine germană, iar sensul lui ad litteram este de "formă", "aspect". În antropologia culturală și în sociologie s-a consacrat cu o semnaficație mai complexă, gestalt însemnând o structură, o configurație sau un pattern al unui fenomen fizic, biologic sau psihologic, atât de bine închegat încât se constituie într-o unitate funcțională, ale
Societatea românească azi by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]
-
și maturitate, fiind însă întors mai mult cu fața spre adult. Despre adolescență s-a scris mult, mai mult decât despre oricare altă etapă a dezvoltării umane. Această perioadă a făcut obiectul preocupărilor diferiților specialiști în domeniile psihologiei, pedagogiei, sociologiei, antropologiei, fiziologiei, medicinei, psihiatriei. Numărul mare și varietatea domeniilor de activitate îndreptate înspre problematica adolescenței reflectă complexitatea ei. Transformările radicale și bruște din planul psihologiei și fiziologiei tânărului sunt „atât de delicate și de importante încât putem afirma pe deplin temei
Instituţia şcolară şi formarea adolescentului by Andreea Lupaşcu () [Corola-publishinghouse/Science/1226_a_1882]
-
Colecția ACADEMICA 172 Seria Antropologie Coordonatorul seriei este NICU GAVRILUȚĂ. Corina DabaBuzoianu este cadru didactic în cadrul S.N.S.P.A., Facultatea de Comunicare și Relații Publice. A publicat o serie de articole care abordează problema imaginii din perspectiva devenirii, dar și a identității și alterității, cum ar fi
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
ca o reprezentare"20, fenomen despre care Heidegger susține că apare ca urmare a unei transformări istorice a epocii moderne, Mitchell demonstrează că reprezentările, inclusiv cele despre lume, au fost prezente în toate epocile și din acest motiv istoria și antropologia comparată nu sunt doar simple descrieri ale evenimentelor și practicilor, ci reprezentări ale acestora. Cu toate acestea, planul la care se referă Heidegger este ușor diferit de cel la care se referă Mitchell, primul fiind legat de fascinația pentru imagine
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
produsul unei lumi sălbatice, lipsite de rațiune și logică, însă abordarea acestuia pare să lase în urmă dimensiunea spirituală a lumii străvechi și capacitatea acesteia de a da semnificație lumii 230. În secolul XX prin istoria religiilor, noul curent din antropologie, dar și prin studiile psihanalitice, apare o altă perspectivă a mitului, acesta, împreună cu simbolul, fiind considerat răspunsul conștientizării unei anumite situații în cosmos a omului, situație care implică o anumită poziție metafizică. Miturile și simbolurile reiau temele arhetipale, fixează modele
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
Michael, 151, 152, 190, 300, 302 Wittgenstein, Ludwig, 48, 57, 58, 97, 302 Wundt, Wilhelm, 13, 66, 97, 102, 302 Wunenburger, Jean-Jacques, 12, 48, 60-62, 82, 290, 302 Yzerbyt, Vincent, 224, 234, 248, 302 Zajonc, R., 224, 296 În seria ANTROPOLOGIE au mai apărut: Ideologia umanitară, Bernard Hours Motive economice în antropologie, Monique Selim Laurent Bazin Mit și banda desenată, Gelu Teampău Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță Viața sexuală și familia în mediul urban românesc, Cornelia Rada Monica Tarcea LIBRĂRII în
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
97, 302 Wundt, Wilhelm, 13, 66, 97, 102, 302 Wunenburger, Jean-Jacques, 12, 48, 60-62, 82, 290, 302 Yzerbyt, Vincent, 224, 234, 248, 302 Zajonc, R., 224, 296 În seria ANTROPOLOGIE au mai apărut: Ideologia umanitară, Bernard Hours Motive economice în antropologie, Monique Selim Laurent Bazin Mit și banda desenată, Gelu Teampău Socioantropologia fenomenelor divinatorii, Cristina Gavriluță Viața sexuală și familia în mediul urban românesc, Cornelia Rada Monica Tarcea LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
tays of Dying, al scriitorului de origine sud-africană, Zakes Mda), iar „râsul ca realitate” „maschează lacrimile” (cu referire, strictă, la romanul Return to Laughter, al scriitoarei Laura Bohannan, antropolog american). Preluând judecățile lui Grigore al Nyssei din tratatul său de antropologie creștină, De hominis opificio, Theodor Baconsky consideră râsul o „patimă irațională” care „intră pe furiș în căPările sufletului...” (Râsul patriarhilor, eumanitas, 2008) și această judecată nici nu ar trebuie să ne mire, pentru că „fiecare este ispitit de propria sa poftă
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
o activitate care devine resortul exclusiv al școlii. Școlarizarea nu este însă o religie ci mai curând un reflex social cu caracter quasi automat datorită succesului însuși al școlii. 3.3.1. Modele explicative ale relației școală familie-comunitate Cercetările de antropologie culturală au evidențiat două relații posibile între școală și comunitate: de continuitate culturală, situația în care școala promovează valorile comunității, și de discontinuitate culturală, atunci când școala conservă valorile în timp ce comunitatea și le schimbă (școala retrogradă) sau când, dimpotrivă, școala apare
Școala, între comunitatea locală și provocările globalizării by Ţăranu Adela-Mihaela () [Corola-publishinghouse/Science/1050_a_2558]
-
niciodată din urcuș, dorința împlinită totdeauna născând altă dorință a celui ce se află deasupra”. Noțiunea unui progres spiritual perpetuu sau a unei strădanii spre Dumnezeu Cel infinit, fiind cea mai înaltă chemare a ființelor umane - un laitmotiv clasic în antropologia teologică a lui Grigorie de Nyssa - a fost investigată intens în studiile teologice dedicate doctrinei capadociene. Astfel, în secolul trecut a luat naștere o diversitate de interpretări, fiecare pretinzând a fi descoperit scopul sau rațiunea fundamentală a temei epektasis-ului. În
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
a concepției filosofice de infinitate divină, care vine în ajutorul răspunsului Sfântului Grigorie asupra acestei probleme. Se consideră că reconstrucția lui Heine are calitatea că descrie noțiunea de a Sfântului Grigorie într-un context creștin distinct fără a-i izola antropologia spirituală de fundațiile istorice și filosofice mai largi. footnote>. Diversitatea acestor interpretări ale temei epektasis, dintre care nici una nu ar trebui considerată deosebit de exhaustivă sau exclusivă, poate fi suficientă pentru a trăda aplicarea extensivă a temei în teologia Sfântului Grigorie
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]