4,229 matches
-
destinate înțelegerii și interiorizării de către copiii cu CES a conținuturilor predate în clasă; e) folosirea de metode și tehnici de evaluare prin care să se evidențieze evoluția și performanțele elevilor nu numai în plan intelectual, ci mai ales în plan aplicativ (gradul de valorificare a potențialului aptitudinal și modalitățile de rezolvare a unor probleme tipice de viață sau a unor situații problemă, posibilitățile de relaționare și comunicare cu cei din jur, performanțele în plan profesional, etc.) (sublinierea ne aparține - n.a.) Alois
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
prin teste de provocare, ci prin raportarea investigației la factorul timp. În concluzie, se poate estima așa numitul cronorisc, definit ca recurența periodică și predictibilă a unor evenimente acute. În cea de a treia etapă se va trece la partea aplicativă a experimentului care va consta În organizarea și structurarea tratamentului kinetoși farmacologic al durerii cronice În contextul explorator de sporită complexitate, acuratețe și eficiență oferit de cronobiologie. Devine posibilă temporalizarea performanțelor fizice, afective, volitive și cognitive care sperăm să contribuie
CONTRIBUTII LA OPTIMIZAREA TRATAMENTULUI FIBROMIALGIEI PE PRINCIPII CRONOBIOLOGICE by GABRIELA RAVEICA [Corola-publishinghouse/Science/679_a_1132]
-
referire la activitatea de cercetare - dezvoltare pe regiuni și județe, prezintă date despre numărul persoanelor salariate în această activitate, pe categorii, precum și despre cheltuielile efectuate în activitatea de cercetare - dezvoltare. Datele statistice vizează cele trei tipuri de cercetare: fundamentală (teoretică), aplicativă (cu scop practic) și experimentală, incluzând și proiectarea tehnologică. Personalul din activitatea de cercetare - dezvoltare este constituit din: cercetători, tehnicieni și asimilați, personal administrativ care participă la execuția proiectelor de cercetare - dezvoltare sau care sunt direct implicați în executarea acestora
ANALIZA STATISTIC? A DEZVOLT?RII REGIONALE ?N ROM?NIA by Buruian? Andreea - Iulia () [Corola-publishinghouse/Science/83118_a_84443]
-
București, Booklet, [2007]; Halmaghi, M., Memorator de psihologie, [București], Booklet, [2006]; Hîrșu, M., M. Benguș, Colesterolul, București, Editura Medicală Antaeus, 2006; Huțanu, M., Memorator de biologie, București, Booklet, [2005]; IV - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, [București], Editura Universității din București, [2007]; IVLRA - L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, [București], Editura Universității din București, [2002] (și în CLRA); Maiereanu, A., Memorator de chimie, București, Booklet, [2005]; Mihăilescu
[Corola-publishinghouse/Science/85010_a_85796]
-
celor mai semnificative și mai frecvente greșeli din mass-media audiovizuală; (c) a propus o bază credibilă pentru corectarea, într-un punct sau altul, a principalelor instrumente normative; (d) a observat "pe viu" eficiența unei operații de monitorizare, atât sub aspect aplicativ (în direcția cultivării limbii actuale), cât și sub aspect descriptiv (în direcția surprinderii zonelor celor mai instabile din structura actuală a limbii). ● De ordin metodologic. Cercetarea a permis elaborarea unei strategii metodologice adecvate studiului dinamicii limbii pentru perioade scurte de
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
altfel, pentru cel discursiv-pragmatic). A oferit posibilitatea aplicării unei perspective integratoare gramatică - pragmatică, absolut necesară pentru surprinderea faptelor "în mișcare". Mișcarea/Schimbarea rezultă atât din fenomenele de diacronie în sincronie, cât și din manifestările discursiv-textuale și stilistico-pragmatice diverse. ● De ordin aplicativ. Actualitatea și utilitatea temei în contextul ultimilor ani, caracterizați printr-un sentiment cvasigeneral al "deteriorării" uzului limbii, mai ales în anumite medii lingvistice, inclusiv în mediile audiovizuale, este mai presus de orice îndoială. Sperăm că lucrarea de față va permite
[Corola-publishinghouse/Science/85015_a_85801]
-
2005; tiraj nou, revizuit: 2008. GSp = "Gazeta Sporturilor". IVLRA = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală în limba română actuală. Corpus (selectiv). Schiță de tipologie, București, Editura Universității din București, 2002. IV = L. Ionescu-Ruxăndoiu (coord.), Interacțiunea verbală (IV II). Aspecte teoretice și aplicative. Corpus, București, Editura Universității din București, 2007. Îndreptar1-5 = Îndreptar ortografic, ortoepic și de punctuație, ed. I (1960), ed. a II-a (1965), ed. a III-a (1971), ed. a IV-a (1983), ed. a V-a (1995), București, Editura Univers
[Corola-publishinghouse/Science/85033_a_85819]
-
alte procese, cum ar fi munca, jocul, schimbul economic, sacrul, cotidianul, personalitatea etc. Această complexitate evidentă și indiscutabilă a fenomenului educație determină o pluralitate a modalităților de abordare. În fapt, educația este cercetată de o diversitate de discipline teoretice sau aplicative, fiecare procedînd din punctul său de vedere, utilizînd propriile teorii, propriul aparat conceptual, urmărind propriile obiective și punînd în operă, pe lîngă universaliile logico-metodologice, propriile metodologii. De exemplu, disciplinele psihologice abordează premisele și condițiile individuale ale educației, dar și regulile
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
dintre aceste tentative, concentrîndu-ne asupra celor realizate din puncte de vedere cît mai relevante pentru însuși statutul cercetării educației, deci care au și o pregnanță epistemologică sporită. Apelînd la acest modus operandi, distingem astfel între: (a) cercetarea fundamentală și cercetarea aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
aplicativă; (b) cercetarea transversală, cercetarea longitudinală și cercetarea interculturală; (c) cercetarea cantitativă și cercetarea calitativă; (d) cercetarea constatativă și cercetarea experimentală. În cele ce urmează, le vom discuta pe scurt pe fiecare dintre acestea. 1.4.1. Cercetarea fundamentală versus aplicativă Cercetarea pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
pedagogică fundamentală contribuie la constituirea pedagogiei ca știință, este teoretică și intens conceptualizată și presupune formularea unor teorii, legi și modele care caută să aducă noi informații științifice, să explice sau s. optimizeze fenomenul pedagogic în ansamblul său. Cercetarea pedagogică aplicativă, pe de altă parte, urmărește investigarea empirică prin metode științifice a unui domeniu al cîmpului educațional în vederea cunoașterii și optimizării acestuia. 1.4.2.Cercetarea transversală, longitudinală, interculturală/transculturală Aceste tipuri de cercetare pedagogică sînt specifice studiilor comparative în care
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
de natură pragmatică, concretă. Dacă problema este una de cunoaștere, vom avea de-a face cu ceea ce numeam o cercetare teoretică sau fundamentală, iar dacă este vorba despre o problemă practică, concretă, cercetarea ce se va întreprinde va fi una aplicativă. În activitatea de cercetare, această problemă, născută dintr-o situație educativă, va fi formulată sub forma unei ipoteze, pe care cercetătorul urmează să o verifice prin întregul itinerar al cercetării sale. Așa cum arăta Claude Bernard, amintitul părinte al cercetării experimentale
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
cercetări. Nu trebuie să fim descurajați dacă ipotezele noastre nu se verifică sau nu se verifică integral. Dacă toate ipotezele tuturor cercetărilor s-ar verifica mereu, cercetarea științifică ar deveni inutilă! De altfel, drumurile noi ale științei, soluțiile teoretice sau aplicative noi, au fost găsite tocmai plecînd de la cercetări care inițial au eșuat - total sau parțial! De ce? Pentru că aceste „eșecuri” ne pun mintea în mișcare, ne ajută să ieșim din rutina care tinde să cuprindă chiar și cele mai mobile minți
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
Alte proceduri interpretative Există, desigur, și alte căi pe care le poate parcurge interpretarea: anumite metode de cercetare aplicate în cazuri individuale ce reunesc toate etapele investigative, cum ar fi metoda anchetei de asistență socială, o metodă cu puternice accente aplicative, și metoda studiului de caz (Yin, 2005), ambele prezentate în capitolul 3 al lucrării, sau metoda biografică, o metodă foarte răspîndită în acest moment nu doar în cercetarea educației, ci și în cea aparținînd sociologiei, antropologiei culturale sau istoriei recente
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]
-
curs de creativitate, atât în liceu, cât mai ales în facultate. Acest curs va iniția elevii sau studenții în alfabetul creatologiei, va testa potențialele lor creative, le va oferi metode de stimulare a creativității și-i va antrena în exerciții aplicative cu destinație expresă în domeniul pentru care se pregătesc. În paralel cu acest curs este foarte util de a se organiza în școală (facultate) un cerc de exersare a creativității care să funcționeze permanent și care să cuprindă elevi (studenți
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
Pacea omului schițează ceea ce, În perspectiva anului 2000, ar putea să Însemne „pacea pentru om”. Impulsuri și ideal argumentează inseparabilitatea dintre cultură și o condiție umană autentică. Acesta e „cadrul” În care se Înscriu contribuțiile principale, cu dominante de obicei aplicative: o retrospectivă a prozei deceniului 1970-1979 ( Vitrina), analize de cărți recente, mai ales românești (Colegiale I și II, apoi Nume noi), dar și străine, traduse sau comentate la noi (Interferențe), precum și opinii despre idei culturale sau fapte din sfera altor
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
este o parte însemnată a prozei românești din deceniile șase-nouă poeticii fragmentului” (Argument). La origine teză de doctorat, lucrarea are o perspectivă teoretică, desfășurată în capitolele Preliminarii și Repere pentru o teorie a formei - fragmentul, dar și o amplă secțiune aplicativă, accentuat analitică, în care autorul examinează, în principal, trei specii de frontieră (jurnalul, epistolarul și dicționarul), chemate „să producă argumentele necesare și să constituie probele irefutabile ale vitalității discursului literar fragmentar”. De-a lungul a trei capitole ( Scrisorile și viața
DRAGOLEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286853_a_288182]
-
Sebba și Nathan, 1984). Dar există o scalare corectă a pedepselor? Ce știu oamenii despre gradarea pedepselor? Sunt de acord cu distribuirea gradată a sancțiunilor prevăzute de lege? Trebuie să recunoaștem că cercetările din acest domeniu au o mare încărcătură aplicativă, pentru că se presupune că severitatea pedepselor decurge din modul în care oamenii evaluează diferitele infracțiuni (Roberts, 1992, 142). Asupra acestui lucru nu există un consens al specialiștilor. Andrew von Hirsch (1984), de exemplu, respinge ideea că scalarea pedepselor decuge din
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
for organization development. Champaign, IL: Stipes. Bushe, G.R. (1995). Advances in appreciative inquiry as an organizational development intervention, în Organization Development Journal, 13 (3),14-22 toamna. Cazacu, A., Bădescu, I. (1981). Metode și tehnici de cercetare sociologică. Ghid pentru lucrări aplicative. București; Universitatea București. Chelcea, S. (1982). Experimentul în psihosociologie. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Chelcea, S., Mărginean, I.; Cauc, I. (1998). Cercetarea sociologică. Metode și tehnici, Deva: Editura Destin. Cojocaru, D. (2003a). Ancheta apreciativă - formă a cercetării-acțiune în schimbarea socială
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Înainte de toate, un efort de schimbare a mentalităților pe Întreaga filieră cercetare - proiectare - producție. Un prim aspect este legat de ponderea eforturilor pentru diferite activități de cercetare-dezvoltare. Până acum „s-a acordat” atenție ponderilor ce revin cercetării fundamentale și celei aplicative, precum și ponderilor pe ramuri, dar s-a neglijat complet modul În care se repartizează efortul de cercetare-dezvoltare pe cercetarea de produs, de materiale și pe cercetarea tehnologică. O serie de noi materiale - cum ar fi uraniul, siliciul, materialele magnetice de
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
criteriul funcției îndeplinite pentru a alcătui o tipologie a exercițiilor: avem astfel exerciții introductive, de observare, de asociație, de bază, de exprimare concretă (de la desen la jocurile educative), de exprimare abstractă (pe aria comunicării verbale și, mai nou, nonverbale), repetitive, aplicative, de consolidare, de dezvoltare, de creație, de evaluare, corective etc. Un alt criteriu, cel al numărului de participanți implicați, produce o tipologie a exercițiilor individuale, de microgrup, de echipă, cu întregul colectiv de cursanți etc. Mai mult, pe axa repetitiv
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
adăugită), Polirom, Iași. Pânișoară, I.-O.; Iucu, R. (2000), Formarea personalului didactic - raport de cercetare (1 și 2), Editura UMC, București. Păun, E. (1999), Școala - abordare sociopedagogică, Polirom, Iași. Păun, E.; Potolea, D. (coord.) (2002), Pedagogie. Fundamentări teoretice și demersuri aplicative, Polirom, Iași. Péretti, A. de; Legrand, J.-A.; Boniface, J. (2001), Tehnici de comunicare, Polirom, Iași. Petty, A.E.; Cacioppo, J.T. (1996), Attitudes and Persuasion: Classic and Contemporary Approaches, Westview Press, Oxford. Potolea, D. (1989), „Profesorul și strategiile conducerii învățării
Știința învățării. De la teorie la practică by Ion Negreț-Dobridor, Ion-Ovidiu Pânișoară () [Corola-publishinghouse/Science/2361_a_3686]
-
și a consecințelor violenței în viața omului. Mai mult încă, conștientizarea riscurilor și a pierderilor provocate de violență în viața individului și a grupurilor sociale, a generat un nou curent (deși având o continuitate ideologică încă din Antichitate), în orientările aplicative ale psihologiei. Este vorba despre psihologia pozitivă sau psihologia fericirii care promovează ideea că „nefericirea conduce la cruzime”(Le Nouvel Observateur, nr. 2303-2304, 2008, p. 95). Ființa umană poate și trebuie să fie văzută concomitent din două perspective: aceea a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
schimba credințele. Așadar, reziliența îți deschide posibilitatea unei dezvoltări umane: sociale, emoționale, spirituale, în urma confruntării cu evenimentele de viață adverse, vitrege. Comportamentele în relațiile cu ceilalți devin mai adecvate, persoana câștigă experiența pe care o prelucrează devenind cunoaștere cu valențe aplicative și, în același timp, cu valențe de restructurare internă, reorientare externă, în mediu, și o repoziționare în viața proprie. Această prelucrare cognitivă a experienței complexe conduce la sporirea empatiei individului. Empatia acționează ca un liant de calitate în relațiile cu
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
numeroși teoreticieni au încercat definirea corectă și completă a termenului. Literatura de specialitate notează peste 1.000 de definiții ale relațiilor publice, lucru care poate fi explicat prin poziția autorilor, privind relațiile publice prin prisma sociologică, psihologică, filozofica, teoretică sau aplicativa. Pentru a lămuri definirea relațiilor publice, Rex Harlow a sintetizat, în anul 1976, un numar de 479 de definiții, ajungând la următorul concept: „Relațiile publice reprezintă o functie distinctă a managementului care ajută la stabilirea și menținerea unor căi reciproce
COMUNICAREA ORGANIZAŢIONALĂ ÎN SPRIJINUL CALITĂŢII SERVICIILOR by Nicoleta Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/656_a_998]