2,333 matches
-
și barurile din port, de-a lungul unui dig îngust și stropit de apa mării, poți să vezi ce-a mai rămas din templul Portara; în principal, o uriașă intrare din piatră, care dă spre golf. Aceasta e cunoscută drept Arcada Ariadnei, de unde, potrivit legendei, fiica regelui Minos din Creta a avut plăcerea de a-l vedea pe eroicul ei iubit, Tezeu, tăind-o înapoi la Atena fără ea. Cu sufletul frânt, Ariadna s-a căsătorit în cele din urmă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
încă o carte despre mitologia greacă (aveam trei). Uitasem de ce trebuia s-o avem și pe asta. — Ai chef să mai bifăm în seara asta vreun obiectiv din ghidul turistic? întrebă Clio, punând aparatul jos. — Nu știu, am răspuns. În afară de Arcada Ariadnei, nu mai reușiserăm să ducem la bun sfârșit nici una dintre aventurile arheologice pe care le plănuiserăm. Nu fuseserăm nici măcar să vedem colosul de piatră din carieră. În schimb, ne păstraserăm rutina aculturală a micului dejun, plajei, tavernei și barului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
mă fi trimis împleticindu-mă în direcția greșită? În mod normal, aș fi putut răspunde cu un nu categoric. Nu însă și azi, când mă simțeam așa. Astăzi, nimic nu era sigur. După aproximativ cincisprezece minute am trecut printr-o arcadă și am intrat în ceea ce trebuia să fie al nouălea sau al zecelea coridor la care ajungeam. Dar acesta era diferit de toate celelalte, pentru că nu era întunecat; o lampă cu picior înalt, care răspândea lumină electrică puternică, fusese așezată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
nu. Alți unu, doi, trei, patru luxofagi ieșiră viermuind din corpurile lor conceptuale primitive, din spatele marilor ochelari fumurii ai lui Nimeni. Veniră și alții; cinci, șase, șapte, opt, încolăcindu-se și căzându-i de pe față. Am pornit cu spatele spre arcadă, dar Nimeni se mișcă repede și pe nepregătite, făcând pași mari spre marginea cerului de lumină și... călcând pe unul dintre dictafoane. — Nu! Cuvântul, aerul ieșiră din mine ca o rană. Nimeni lovi din nou tare cu călcâiul și carcasa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
aproape. Un coridor secundar. Încercând să încetinesc ritmul și să mă strecor pe după colț, reușind dar lovind un zid și răsturnând niște cărți. Dang - doisprezece. Am reușit cu greu să mă țin pe picioare și, sprintând înainte, am zărit o arcadă. O arcadă în peretele coridorului dinainte. Sunetul venea dinăuntru. Trebuia să fie... Dang - treisprezece. Plămânii parcă îmi luaseră foc. M-am oprit, m-am aplecat, cu mâinile pe genunchi și trăgându-mi răsuflarea. Trecu un moment. Două momente. — Dacă toaleta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
coridor secundar. Încercând să încetinesc ritmul și să mă strecor pe după colț, reușind dar lovind un zid și răsturnând niște cărți. Dang - doisprezece. Am reușit cu greu să mă țin pe picioare și, sprintând înainte, am zărit o arcadă. O arcadă în peretele coridorului dinainte. Sunetul venea dinăuntru. Trebuia să fie... Dang - treisprezece. Plămânii parcă îmi luaseră foc. M-am oprit, m-am aplecat, cu mâinile pe genunchi și trăgându-mi răsuflarea. Trecu un moment. Două momente. — Dacă toaleta o cauți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
toaleta o cauți, ai trecut de ea. Întoarce-te la ultima răspântie și ia-o la dreapta. Surpriza mă făcu să tresar, dar vocea îmi era cunoscută. Încă răsuflând din greu, m-am îndreptat de spate și-am pornit spre arcadă. — Scuze. Am făcut jumătate de pas înăuntru. — M-am rătăcit și-am auzit, cred, un clopot sau ceva de genul ăsta, așa că l-am urmărit. De fapt... pe tine te căutam. Doctorul Fidorous se întoarse cu fața la mine. — Ai auzit? — Da
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
dea atacul. Cu armele deja pregătite din momentul intrării pe carosabil, a venit din unghiul mort al șoferiței. Ea s-a trezit cu un jet de spumă pe parbriz, apoi, În mai puțin de o secundă, T-ul băiatului desena arcade pe sticlă. Chiar atunci, aparatul radio din mașină a pierdut postul și m-am aplecat să-l reglez. Ascultam muzică, Îmi amintesc chiar și melodia: Drive My Car a grupului Beatles. Brusc, vocile și chitarele electrice s-au stins, dar
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
parc de distracții, cu toate componentele prinse Într-o mișcare de rotație, ca și cum cineva i-ar fi vârât capul Într-o mașină de spălat, dând apoi drumul la centrifugă. Ochiul drept o tulise spre bărbie, celălalt se pitise sub streașina arcadei, probabil În Încercarea de-a se pune la adăpost de mătreața care-i fulguia din sprânceană. Nasul i se scurgea ca un țurțure topit spre jgheabul colector al buzei de jos, iar un neg cât o stafidă trona demn pe
Câteva sfârşituri de lume by Georgescu Adrian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1315_a_2385]
-
În birou stârnind astfel vagi licăriri de invidie În ochii celor câțiva alți profesori care așteptau. — Mă așteptam să vii! - fuseseră primele cuvinte ale tovarășului inspector Stamatescu și ele provocară al doilea zvâcnet al surprizei.) În interiorul unei biserici (judecând după arcadele - sau firidele - care se ghicesc În spate, În planul depărtat al imaginii) se văd mai multe paturi de campanie. Un spital improvizat, deci. Pe unul dintre paturi se află un bărbat tânăr, muribund, acoperit cu un pled de culoare cenușie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
amurgul. Roddy și Phoebe stăteau pe terasa care dădea spre iazul Cavendish și beau un Chateau-Lafite din 1970, scos atunci din pivniță. Făcuseră repede turul casei, pe parcursul căruia Roddy își expusese cam plictisit cunoștințele în materie de coloane ionice și arcade de răchită, iar Phoebe se străduise politicoasă să admire motivele romboidale ale cărămizilor, cheile de boltă, colțurile ornamentate și timpanele sculptate. Acum părea că lui Roddy îi era gândul la altceva. În timp ce Phoebe privea cele două șiruri paralele de lumini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
îl copleși. Mergi, Șuțule, la camere și propăvăduiește Porunca. Urmă expunerea Regulamentului cu privire la originea, scopul și condițiile de desfășurare ale Jocului De-a Bâzza, cât și două-trei demonstrații pe viu, adică pe aproape leșinatul Șuță. Ultima scatoalcă, cel puțin, inundă arcada corespondentului cu toate cercurile europene comunitare, inclusiv majoritatea stelelor de pe steagul american. La fel de lin și senin ca la Apariție, Vestitorul Luminos dispăru lăsând în urmă miros de ambră și de ceapă coaptă din ceapa pusă sub compresa pusă pe ochiul
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
blonde la fel de Înaltă ca mine, cu sîni, care-a leșinat În sala de disecție. Primul lucru care m-a atras În viață a fost corul, Însă-n el n-am cîntat decît În școala generală, cînd mi-am spart și arcada, În liceu nu m-au mai primit la tenori cu arcada spartă, dar m-am Împrietenit cu profesorul de limba română, era poet, avea nasul rupt, Între noi s-a stabilit o comuniune de oameni cu defecte fizionomice, și el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
sala de disecție. Primul lucru care m-a atras În viață a fost corul, Însă-n el n-am cîntat decît În școala generală, cînd mi-am spart și arcada, În liceu nu m-au mai primit la tenori cu arcada spartă, dar m-am Împrietenit cu profesorul de limba română, era poet, avea nasul rupt, Între noi s-a stabilit o comuniune de oameni cu defecte fizionomice, și el m-a sfătuit să nu dau admiterea la filologie c-o să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
și, În compensație, o formulă interioară de avalanșă. Îmi plac lucrurile care nu pot fi tratate decît scurt. Rapid. Prin knock-out. Mi-ar fi plăcut să fiu boxer. Încă mai visez să zdrobesc mutra cuiva, Încercînd pînă atunci să sparg arcade prin croșee verbale. Lucrurile esențiale, arcadele nu au nevoie de arabescuri În patru volume. Exceptînd, desigur, o categorie privilegiată de public, iubitorii răpirilor din serai pe lînă, pe muzică cultă la țambal, majoritari, veseli, longevivi. Prefer totuși munca unui artizan
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
de avalanșă. Îmi plac lucrurile care nu pot fi tratate decît scurt. Rapid. Prin knock-out. Mi-ar fi plăcut să fiu boxer. Încă mai visez să zdrobesc mutra cuiva, Încercînd pînă atunci să sparg arcade prin croșee verbale. Lucrurile esențiale, arcadele nu au nevoie de arabescuri În patru volume. Exceptînd, desigur, o categorie privilegiată de public, iubitorii răpirilor din serai pe lînă, pe muzică cultă la țambal, majoritari, veseli, longevivi. Prefer totuși munca unui artizan, a unui ceasornicar elvețian, a unui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
destul de repede: o jumătate de zi pentru fiecare dintre bourii enormi din sala „Taurilor” și două ore și jumătate pentru scena din „Puț”. Artistul a trăit În urmă cu 17 000 de ani Înainte de Cristos, avea fruntea Îngustă, mentonul dezvoltat, arcadele proeminente. Era un magdalenian. Aparținînd rasei Homo sapiens fossilis. Pictura originală nu mai poate fi admirată pentru că datorită degradării pereților grota s-a Închis. Ceea ce se poate vizita este Lascaux II, o copie fidelă deschisă din ’83. Despre cîine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
cu el pînă la Belgrad și coborîți În gara Dunav, seara, pe la ora zece și-un sfert. În gară, e bine să mîncați lîngă o fîntînică. Apoi mîncați bătaie de la băștinași. După ce-i lăsați să vă spargă nasul, buza și arcada, ajungeți la miliție (ei tot așa-i spun). Pe urmă la spital. E un spital frumos. Se numește Clinica Centrală. Aici veți fi brodat cu fire de argint sau catgut de două asistente medicale vesele, de origine sîrbă, Milla și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
aspect, era amuzantă, dar... când, În sfârșit, am cercetat cum stau lucrurile cu „personajul” de pe brancardă, mi-am dat seama că situația era destul de gravă... Individul era fără cunoștință. Prezenta un traumatism cranian În zona frontală, cu fractură Înfundată a arcadei orbitale drepte, zdrobirea piramidei nazale, cu sângerare abundentă, câțiva dinți rupți și mișcări limitate ale mandibulei... Probabil o luxație temporomandibulară.... I-am mobilizat pe cei ce trebuia să ia primele măsuri... La această oră, este intubat, i s-a făcut
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
să urmezi toate indicațiile domnului profesor Hliboceanu - i s-a adresat directorul... Radiografia a fost făcută de urgență. În urma studierii ei, cei doi profesori, asistați de Gruia și, doctorul Pas, au constatat că nu există vreun hematom cranian, iar fractura arcadei nu necesita vreo intervenție... După acele clipe, cei patru oameni au trecut peste orice resentiment, redevenind profesioniștii de valoare ce erau... Astfel, În după amiaza acelei zile, aceeași echipă operatorie din cursul dimineții a efectuat o intervenție chirurgicală complexă și
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
patul colonelului, a atenționat-o pe sora șefă: ― Notează, te rog: pacientul Zdup - ca urmare a traumatismului cranian și pierderea cunoștinței - mâine dimineață va efectua un control neurologic. Astăzi vom face din nou o radiografie craniană, pentru a vedea dacă arcada oculară arată cum trebuie și dacă nu a apărut vreun hematom tardiv... În zilele următoare, vom vedea ce trebuie făcut pentru a nu ne trezi cu cine știe ce complicații. Sunt suficiente puncte unde acestea pot să apară... Îl vom trimite la
Hanul cercetaşului by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1198_a_2268]
-
accepte uitarea. Dar Clane o rugase să riște. O amuza vag pe Lydia că, acum, conducătorul nu o mai îngrozea. Avea propriile ei motive pentru a-l crede pe Clane un om capabil. Se plimba încet pe culoarele familiare, printre arcade strălucitoare și prin camere ce scânteiau de bogățiile familiei Linn. Peste tot erau bărbați masivi, cu barbă, care veneau din îndepărtata Europă pentru a cuceri un imperiu despre care aflaseră din auzite. Uitându-se la ei, se simțea îndreptățită în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85069_a_85856]
-
gardă. Printr-o poartă deschisă, se vedea ograda cu clădirile pentru logofeți, argați și alți slujitori, cu grajduri, cotețe, hambare... Mai încolo, după vreo sută de pași, venea intrarea principală la casele boierești. Poarta era înaltă și largă, cu trei arcade de zid unite deasupra, într-o cușcă de porumbei. Intrând cu Titu, Grigore îi spuse cu o undă de tristețe: ― Acuma, ai să vezi ce-a fost în stare să facă iubirea! În perspectiva aleii de brazi tineri, castelul nou
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
coroană rotundă și frunze cărnoase, așa că, până spre toamnă, când gutuile căpătau strălucirea luminii primite peste an, nici nu știai dacă pomii aceia, pe jumătate pitulați, nu sunt cumva smochini sau rodii. Pereții erau goi, dar pe sub zugrăveală se ghiceau arcadele vechiului fort. Deasupra, cerul încă nedezmeticit din iarnă atârna lipsit de culoare, ca apa uitată într-un chiup de piatră. Petrache citea tot felul de cărți cu paginile întregi ori ferfenițite, foșnind ca poleiala și sfărâmându-se între degete. Le
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
veni totuși : — Cel care căuta în tomberonul vostru nu părea mânat de smerenie. Purta, ca să zic așa, un soi de mănuși... Era o poartă nefăcută de mâna omului. Avea forma unei ogive de catedrală, numai că stâlpii erau vii, iar arcadele erau formate din coroanele copacilor care se uneau. Deși nu se simțea nicio adiere, frunzele fremătau, sugerând că miș carea lor nu e stârnită de cerurile nemișcate, ci de pământul încărcat de îndoieli. Auzea păsările, fără să le vadă. Avea
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]