7,924 matches
-
nu chiar imposibil de realizat în societatea de azi.138 Adepții modelului preventiv credeau că oamenii sunt împiedicați să săvârșească anumite fapte atunci când teama de posibilele consecințe ale acelor fapte îi face să se abțină de la săvârșirea lor. C. Beccaria argumenta că "scopul pedepsei nu este altul decât acela de a-l împiedica pe infractor să aducă concetățenilor săi noi prejudicii și de a-i abate pe alții de la săvârșirea unor fapte asemănătoare"139, iar Thomas Hobbes considera că "ne este
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
alege să nu încalce legea. Susținătorii opiniei adverse consideră această teorie nerealistă, replicând că oamenii rămân devotați legii, nu deoarece se tem de legea penală, ci ca un rezultat al reținerilor de natură morală și al normelor de conduită. Infractorii, argumentează ei, nu fac alegeri raționale, ci acționează în urma instabilității emoționale, din lipsa controlului de sine sau ca un rezultat al însușirii valorilor subculturii infracționale. Ei atrag atenția asupra pericolului generalizării și susțin că este necesar să facem deosebirea între diferitele
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
critici și cum se apără retributivismul împotriva lor. Prima dintre criticile aduse teoriei retributiviste a pedepsei atrage atenția asupra faptului că acesta nu este altceva decât o formă mai rațională a răzbunării din epoca primitivă. La această obiecție s-a argumentat că teoria retributivistă susține aplicarea pedepsei pentru fapte săvârșite în trecut și că aceasta trebuie să fie adecvată naturii faptei. Prin urmare, gravitatea pedepsei trebuie să fie determinată de gravitatea faptei. Câteodată, pedeapsa retributivistă este confundată cu noțiunea de răzbunare
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
fost influențați de soarta lui, dar totuși acel "infractor" a fost pedepsit pentru ceva ce n-a făcut, ar demonstra aceste rezultate excelente că pedeapsa a fost justă?"168. Unii autori s-au întrebat dacă prevenirea este moral acceptabilă. Ei argumentează că prevenirea este inacceptabilă fiind imposibil de dobândit, iar dacă aceasta nu este obținută, pricinuirea unei suferințe în numele împiedicării este greșită din punct de vedere moral. Utilitariștii înțeleg pedeapsa doar ca un mijloc pentru obținerea unui scop, nu ca un
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
această întrebare. În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M. Quinton, Richard Hare și H. L. A. Hart. A. M. Quinton într-un articol de notorietate din 1953, On Punishment, încearcă să soluționeze antinomia dintre retributivism și utilitarism argumentând că teoria retributivistă, înțeleasă în mod corect, este o doctrină logică, nu morală și nu asigură o justificare morală a aplicării unei pedepse, ci o lămurire a utilizării acestui cuvânt. Utilitarismul, pe de altă parte, acoperă un număr de atitudini
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
care operaționalizarea obiectivelor implică aspecte specifice nu doar în planul conținutului, ci și în cel al formei, redăm în continuare o listă (perfectibilă) de verbe 129 utilizabile în formularea obiectivelor operaționale: a adapta, a apăra, a aplica, a aprecia, a argumenta, a clarifica, a clasifica, a combina, a concluziona, a defini, a demonstra, a deriva, a descompune, a descrie, a desemna, a determina, a discrimina, a distinge, a enumera, a eticheta, a explica, a folosi, a generaliza, a identifica, a ilustra
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
a utiliza etc., valorificabile și în formularea obiectivelor operaționale ale activităților de educare a limbajului în învățământul preșcolar (să numească personajele pozitive ale poveștii, să recunoască episodul corespunzător imaginii, să scrie/reprezinte grafic silabele cuvântului, să enumere caracteristicile primăverii, să argumenteze respingerea personajelor negative, să identifice forma cuvântului care nu se potrivește, să reconstruiască subiectul poveștii după imagini, să separe formele de masculin de cele de feminin ale substantivelor date, să enumere cuvinte din aceeași familie, să explice sensul anumitor cuvinte
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
prieten al lui Giovanni Battista Piranesi, care i-a dedicat o gravura și o carte). Deși teoria uniformistă a fost atacată de creaționiști, ea a fost ulterior popularizata de Charles Lyell (1797-1875) și formează un fundament al geologiei moderne. McPhee argumentează că viziunea lui Hutton este comparabilă prin efectele sale cu viziunea lui Copernic: și anume, Hutton ne-a smuls treptat din poziția noastră privilegiată în timp (Pămîntului nu i se mai atribuia vîrstă de doar 6000 de ani; creaționismul începea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
teoretice îngăduie o astfel de interpretare? Demersul va avea ca prim moment dezvăluirea unor relații dintre personalismul energetic și filosofia lui Kant, cea din urmă fiind socotită adesea ca principală sursă aporetică pentru cea dintâi. Intenția mea este de a argumenta, pe temeiul acestei interpretări, ideea că personalismul energetic este o specie a filosofiei personaliste, o variantă a personalismului contemporan. Opțiunea pentru o asemenea încercare se întemeiază pe faptul că în opera sa, C. Rădulescu-Motru formulează enunțuri despre om care alcătuiesc
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
conceptul kantian al finalității. Putem spune, deocamdată ipotetic, că, interpretat din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, personalismul energetic își dezvăluie legătura sa cu filosofia critică a lui Imm. Kant. De altminteri, exegeții filosofiei lui C. Rădulescu-Motru au semnalat și argumentat această legătură, vizând-o fie într-o modalitate generală, fie în una determinată la nivelul unor concepte, idei, motive filosofice. Astfel, Ion Petrovici socotea că filosofia lui C. Rădulescu-Motru se ridică "până la schițarea unei concepții proprii, pe temelii kantiane"12
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
plan. Kant nu gândește finalitatea în acest model. Și, de fapt, nu ar fi putut-o face, deoarece Arhitectul Suprem (Dumnezeu) nu are "realitate", nefiind dat în experiență, neexistând un obiect al acestui concept (sau Idei). În prima Critică, el argumentase "imposibilitatea dovezii fizico-teologice" a existenței lui Dumnezeu, dovadă ce viza însăși imposibilitatea existenței divine ca Arhitect Suprem.83 Trebuie să refacem acum structura formală a conceptului kantian al finalității. Premisa necesară a acestui demers este ideea că, în genere, structura
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
psihologică individuală, o consideră după funcția sa cognitivă (oarecum, universală) și după contextul genezei facultăților sale, adică în raporturile ei genetice cu mediul cosmic și cu cel cultural. Legitimitatea filosofică a problemei identității structurale dintre macrocosmos și microcosmosul uman este argumentată pornind de la intenționalitatea cunoașterii. Pe de o parte, omul vizează, prin cunoaștere, unitatea lumii; el tinde să construiască o cunoștință corespunzătoare acesteia. Dar, din perspectivă kantiană, unitatea lumii, întrucât trebuie să reprezinte o unitate în timp și spațiu, imposibilă potrivit
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
evoluția ideilor și a moralei este dependentă de "tehnica de producțiune". Pe de altă parte, toate faptele sociale, fie ele morale, strict intelectuale, religioase, chiar artistice sunt purtătoare ale unor valori economice. C. Rădulescu-Motru semnalează asemănarea acestui punct de vedere, argumentat de el, cu "afirmările teoreticienilor socialiști" și cu ideile lui Max Weber din Die protestantische Ethik und "Geist" des Kapitalismus (Etica protestantă și spiritul capitalismului). În această din urmă lucrare, este dezvăluită legătura dintre organizarea rațional-capitalistă a muncii (formal) libere
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
și credințele religioase promovate de unele variante protestante (calvinismul, pietismul, metodismul, anabaptismul); adică legătura de dublă influențare dintre spiritul capitalismului, înțeles ca organizare rațională a muncii profesionale, și etica protestantă concepută ca asceză. Intenția lui Max Weber este de a argumenta ideea după care "funcționarul profesionist" este "stâlpul de rezistență al statului modern și al economiei moderne din Occident"227. Punctul de vedere al lui Max Weber în privința muncii profesionale este contextualizat de relația anunțată mai sus. Dar este posibilă o
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
personalismul energetic este un monism filosofic. Caracterizându-și doctrina, chimistul german o numește "monism a posteriori", diferențiind-o de "monismul a priori". Acesta din urmă pornește de la un pricipiu care nu este desprins din fapte și sfârșește ca antropomorfism. Ostwald argumentează că întreaga sa teorie pornește de la faptele pe care le procură experiența și că prin ea dezvăluie liniile de evoluție către un centru, către un "ideal central". Această luare de poziție poate anula fundamentele concepției energetiste, întrucât energia pare a
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
știință (nu am în vedere proiectele de tipul husserlian al filosofiei ca "știință riguroasă", ci pe cele angajate pe temeiuri pozitiviste) sau o supuneau, păgubitor pentru condiția sa, unor ideologii (politice, religioase etc.). Am încercat în lucrarea de față să argumentez ideea că personalismul energetic este o filosofie originală, care are între sursele sale filosofia lui Kant, fără a fi însă, datorită acestui fapt, propriu-zis kantiană. Chiar dacă noțiunea personalității, precum și ideea finalității au fost construite de Rădulescu-Motru într-o "perspectivă" kantiană
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
filosofică, a fost posibilă tocmai pe baza acestei comparații. Așadar, lucrarea de față construiește o interpretare a personalismului energetic din unghiul modelelor de reconstrucție a umanului, dar, totodată, ea propune o regândire a locului acestei filosofii în orizontul filosofic actual, argumentând ideea că personalismul energetic este o specie a personalismului contemporan 312. Toate aceste gânduri dobândesc valabilitate prin raportare la supoziția asumată explicit de autorul acestei lucrări și dezvoltată în sensurile amintite, anume ideea analogiei dintre structura formală a conceptului kantian
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
manifestă pentru prima oara un interes major pentru psihologia pasiunii, ca element distructiv și ațintit asupra unei lumi interioare unde soțul și soția n-au nici un dialog cu lumea exterioară. Critică muzicală a vremii a avut opinii diferite: “A lipsit”, argumentau criticii, “o temă italiană; punerea în scenă a fost nordică; nu există nici o poveste de dragoste, nici un cuplu romantic. S-ar mai putea spune ca personajul Lady Macbeth este prea puternic masculinizat pentru gusturile italiene. Lady Macbeth își depășește bărbatul
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
curți ale principatelor germane din epoca și este îndrăgostit de Luise Miller, fata unui muzician - cu alte cuvinte un burghez. Ambii tați sunt hotărâți să distrugă această relație deoarece cei doi tineri aparțin unor clase sociale diferite ( S-ar putea argumenta că piesa are la bază lupta de clasă dacă Schiller ar fi uzat de o astfel de terminologie. Lupta de clasă se referă aici la confruntarea dintre burghezie și aristocrație și nu dintre burghezie și proletariat.) Părerea tatălui Luisei este
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
supremă, astfel că piesa a constituit o mare atracție. Piave a fost obligat din cauza lungimii piesei să înceapă acțiunea operei la mijloc de drum, adică la momentul întoarcerii lui Stffelio din călătorie. În acest fel derapajul Linei nu este suficient argumentat. Argumentarea forțelor psihologice care o lasă pe Lină descoperită în fața avansurilor lui Rafaelle von Leuthold (nici pe departe un crai așa cum devine el în opera, ci un bărbat cu sânge rece, experimentat în seducție așa cum apare în piesa) nu poate
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
dovedit în timp o resursă de valoare, i-a oferit un post de reprezentant de vânzări. 1. Credeți că profilul psihologic al unei persoane care a fost potrivită pe post de contabil este potrivit pentru un viitor reprezentant de vânzări? Argumentați răspunsul. 2. Credeți că Andrei se poate adapta la acest post mai rapid decât un nou venit în companie (nou - venit care a lucrat în vânzări doi ani)? Argumentați răspunsul. 3. Recrutarea resurselor umane Recrutarea resurselor umane este ansamblul activităților
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
post de contabil este potrivit pentru un viitor reprezentant de vânzări? Argumentați răspunsul. 2. Credeți că Andrei se poate adapta la acest post mai rapid decât un nou venit în companie (nou - venit care a lucrat în vânzări doi ani)? Argumentați răspunsul. 3. Recrutarea resurselor umane Recrutarea resurselor umane este ansamblul activităților prin care se identifică și se atrag în cadrul organizației candidații potriviți pentru posturile vacante. Recrutarea este un proces continuu, iar această continuitate este dată de: apariția de noi posturi
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
timp o resursă de valoare, i-a oferit un post de reprezentant de vânzări. Credeți că Andrei se poate adapta la acest post mai rapid decât un nou venit în companie (nou - venit care a lucrat în vânzări doi ani)? Argumentați răspunsul. DEZVOLTAREA RESURSELOR UMANE Dezvoltarea resurselor umane este procesul prin care organizația asigură salariaților însușirea cunoștințelor utile pentru îmbunătățirea performanțelor actuale și viitoare, astfel încât fiecare angajat să poată urma o carieră profesională evolutivă, pe măsura aspirațiilor sale și a așteptărilor
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
De aceea sistemele de remunerare a angajaților trebuie să se aplice la fel în orice organizație”. II. Care este forma de salarizare pe care o considerați ca fiind cea mai potrivită pentru domeniul serviciilor /comerțului /industriei confecțiilor? Argumentați. III. Comentați, argumentând prin influența diverșilor factori, mărimea și dinamica salariilor în România. RELAȚIILE DE MUNCĂ 1. Partenerii sociali angrenați în dialogul social Sistemul relațiilor de muncă se bazează pe principiul consensualității și al bunei - credințe între partenerii sociali (sindicate sau organizații sindicale
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
diagnosticat cu o afecțiune a coloanei vertebrale, medicul recomandându-i o activitate dinamică, în care „să nu stea prea mult pe scaun”. Sunteți managerul acestei firme. Ce decizie considerați că trebuie luată în legătură cu contractul individual de muncă al lui Andrei? Argumentați răspunsul. 4. Regulamentul intern Regulamentul intern reprezintă actul normativ intern al unității care reglementează modul de desfășurare al relațiilor oficiale și neoficiale ale angajaților în cadrul acesteia, obligațiile și drepturile lor în cadrul relațiilor de 221 muncă. El se întocmește de către angajator
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]