4,609 matches
-
împărat, / / Ades, făr-a-și da seama, își mângâie hangerul, / Și când în fața morții odată s-a aflat, / în trântorul becisnic s-a deșteptat boierul". Umanitatea sud-estică nu se reduce fără-ndoială la comportamentul lui homo duplex, chiar dacă acesta e recognoscibil în argumentarea sophos-u\ui răsăritean, în jocul diplomatică sau în practica parvenitismului. Statul centralizat oriental a facilitat dar a și impus pattern-urile de realizare umană. Ne întoarcem iarăși la Bizanț, a cărui artă "se îndreaptă spre chip ca referent și centru
[Corola-publishinghouse/Science/85095_a_85882]
-
utilizarea, evaluarea și ameliorarea permanentă a unor strategii proprii pentru rezolvarea de probleme, elaborarea unor modele de acțiune și de luare a deciziilor adecvate în diverse situații, formarea și utilizarea unor deprinderi ale gândirii divergente, folosirea unor tehnici variate de argumentare, demonstrarea capacității de a lucra individual și în echipă, respectând opiniile fiecăruia. Temele propuse pentru activitățile extracurriculare au respectat particularitățile de vârstă ale elevilor și au avut un caracter formativ educativ pronunțat. Au fost desfășurate pe parcursul unui an școlar câte
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
Obiective: 1. stimularea, exersarea, dezvoltarea imaginației și a creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea intereselor pentru anumite profesii, în urma manifestării creative a elevilor în activitatea desfășurată. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, exerciții creative de elaborare și generare de idei, capturarea, sensibilitatea la probleme, metoda Philips 6-6, Cvintetul b
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
creativității, prin parametrii: fluență, flexibilitate, originalitate, elaborare; 2. îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; 3. formarea competențelor sociale prin valorizarea informațiilor despre existența grupului social și prin lucrul în echipă; 4. manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; 5. identificarea unor profesii legate de tema. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Cubul, Piramida, sensibilitatea la probleme, Bulgărele de zăpadă b) materiale necesare: calculator, soft educațional, poliestiren, coli flipchart, markere c) forme de activitate
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
prin crearea de situații comparabile cu cele existente în viața reală; îmbunătățirea comunicării interpersonale, creșterea inițiativei în exprimarea ideilor proprii; rezolvarea unei situații - problemă, cooperând în cadrul grupului; formarea competențelor sociale prin lucrul în echipă; manifestarea comportamentelor creative prin exprimarea și argumentarea părerilor proprii; identificarea unor interese privind orientarea vocațională. Strategii didactice: a) metode și strategii: conversația, Ciorchinele (Brainstorming), Metoda 6-3 5 (Brainwriting), Tehnica viselor, Mai multe capete la un loc, rezolvarea de probleme b) materiale necesare: fișe, creioane colorate, poliestiren, coli
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
de la clasa a 3-a la clasa a 4-a; Flexibilitate - menținere în clasa a 3-a; Originalitate - menținere în prima clasă; Elaborare - menținere în prima clasă. Analizând nivelul atitudinal obținut a testarea inițială, se constată valori mici la concentrare, argumentarea ideilor și finalizare, în timp ce se observă valori ari la energie, la nonconformism și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
a testarea inițială, se constată valori mici la concentrare, argumentarea ideilor și finalizare, în timp ce se observă valori ari la energie, la nonconformism și diversitatea intereselor. În urma aplicării finale a chestionarului de atitudini creative, am constatat o creștere a atitudinii pentru argumentarea ideilor, pentru diversitatea intereselor și o scădere a scalei de minciuni. Grupul creativ a reprezentat pentru M. O. posibilitatea de a relaționa nonviolent în cadrul unei activități plăcute și totodată cu pronunțat caracter formativ. Elevul a participat activ și cu mult
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
ca un rezultat al preferinței pentru desen; Elaborare - creștere din prima clasă în a 3-a. Analizând nivelul atitudinal obținut la testarea inițială, am constatat că s-au înregistrat valori mici la nonconformism, încredere în forțele proprii, risc, energie și argumentarea ideilor. Valorile mari s-au înregistrat la concentrare și finalizare. La aplicarea finală a chestionarului de atitudini creative, am remarcat o creștere a atitudinii privind încrederea în forțele proprii și pentru diversitatea intereselor și o menținere a scalei de minciuni
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
gândire creativă de nivel general 8, cu calificativul deosebit de bun. După parcurgerea programului de antrenament creativ s-a înregistrat creșterea tuturor factorilor creativității. La aplicarea inițială a chestionarului de atitudini creative au fost înregistrate scoruri egale cu media chestionarului la argumentarea ideilor și nonconformism, iar la celelalte atitudini creșteri peste medie. Elevul -a remarcat încă din primele activități prin frecvența cu care a emis soluții, prin fluență și activism și prin priceperea în analogii și creare de metafore. De asemenea, atunci când
COMPORTAMENTE CREATIVE ÎN ȘCOALĂ by Adriana Apostol, Iuliana Olaru () [Corola-publishinghouse/Science/720_a_1436]
-
noțiune, un nume propriu, un fapt, o narațiune, o parabolă, o figură de stil, un verset din Sfânta Scriptră, o poruncă dumnezeiască, o normă morală. Pentru a asigura o explicație eficientă este necesar să se evite exagerările privind detaliile și argumentările nesemnificative deoarece acestea pot diminua posibilitatea evidențierii esențialului. Profesorul va utiliza metoda explicației când va lămuri din punct de vedere religios cuvântul slăbănog, confundat de copii cu noțiunea de slab, subnutrit. În acest caz, elevii vor primi următoarea explicație: „ Boala
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
pe lângă importanța credinței, este scoasă în evidență prietenia adevărată. Profesorul insistă asupra următorului aspect: „prietenul adevărat este cel ce nu rămâne indiferent, ci se implică sufletește, deoarece, prietenia adevărată se vede la vreme de necaz, de cumpănă în viața cuiva.” Argumentarea este metoda expozitivă prin care se formulează un raționament, în vederea susținerii unei anumite idei în legătură cu care există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc convingerile despre adevărurile religioase și se
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
se vede la vreme de necaz, de cumpănă în viața cuiva.” Argumentarea este metoda expozitivă prin care se formulează un raționament, în vederea susținerii unei anumite idei în legătură cu care există sau ar putea să existe opinii diferite. În predarea religiei, prin argumentare se formează și se întăresc convingerile despre adevărurile religioase și se înlătură învățăturile greșite. La clasa a VII-a s-a utilizat această metodă în următoarele lecții: Atotputernicia lui Dumnezeu - Învierea lui Lazăr: „Prin atitudinea celor două surori la întălnirea
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
rând ideile emise, se grupează pe categorii (simboluri, cuvinte - cheie). 6. Grupul se împarte în subgrupuri, în funcție de categoriile de idei listate, pentru dezbatere. Dezbaterea se poate desfășura și în grupul mai mare. În această etapă are loc analiza critică, evaluarea, argumentarea și contraargumentarea ideilor emise anterior. Se discută liber, spontan, riscurile și contradicțiile care apar. 7. Se afișează ideile rezultate de la fiecare subgrup, în forme cât mai variate și originale (cuvinte, propoziții, colaje, imagini, desene, cântece, joc de rol) pentru a
Creativitatea – fundamente ştiinţifice şi psihopedagogice by Lupaşcu Andreea Milena Neagu Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/717_a_1059]
-
adecvare; a valorilor alethice; a metaforei; a ficțiunii). Conceptul de performativitate trebuie să dea seamă de ultima parte a tezei: un discurs sau o producție discursivă este un mediator al unei acțiuni sociale (prin analiza actelor locuționare, ilocuționare, perlocuționare, a argumentării, a „limbii de lemn”, a persuadării). Abordarea este semiotică (sintactic, semantic, pragmatic) întrucât aceasta, ca metalimbaj integrator, surprinde o intervenție discursivă sub toate aspectele sale. În primul capitol, abordăm limbajul natural ca instrument al practicii discursive, în sensul că acesta
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
se face”; actul perlocuționar, care se produce prin limbaj, adică „a face ce se spune”. Locutorul urmărește, prin actul perlocuționar, să obțină anumite efecte la auditoriu, să-l influențeze într-un anumit mod. Plecând de la această situație, putem vorbi de argumentare ca strategie perlocuționară, deoarece locutorul, construind o secvență discursivă de tip argumentativ, urmărește adeziunea interlocutorului, auditoriului la teza argumentată. Argumentarea poate fi dezvoltată pe două traiectorii, una mai rațională și mai precisă, surprinsă și prin sintagma “a convinge”, alta mai
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
să obțină anumite efecte la auditoriu, să-l influențeze într-un anumit mod. Plecând de la această situație, putem vorbi de argumentare ca strategie perlocuționară, deoarece locutorul, construind o secvență discursivă de tip argumentativ, urmărește adeziunea interlocutorului, auditoriului la teza argumentată. Argumentarea poate fi dezvoltată pe două traiectorii, una mai rațională și mai precisă, surprinsă și prin sintagma “a convinge”, alta mai „afectivă” sau estetică, numită și persuadare. În practica discursivă întâlnim și o serie de construcții discursive care doar ne dau
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sau insucces (eșec). Cu toate acestea, enunțurile performative pot lua și valori alethice, acest fapt are însă mai puțină importanță, esențial fiind faptul că prin limbaj se poate acționa asupra celorlalți și prin ei asupra lumii fizice. 4.3.1. Argumentarea ca strategie perlocuționară Conceptul de strategie are un sens mai general sau global, prin el “înțelegem modalitatea în care un locutor (autor, orator) combină, în construcția sa discursivă, enunțurile în secvențe discursive, forme discursive raționale unele cu altele, tipurile de
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de argumente, modalitățile de descripție și explicație, procedurile stilistice, astfel încât poate fi determinată o tonalitate dominantă a tipului de discurs propus în fața receptorului și se pot îndeplini cu profit maximal intențiile pentru care discursul a fost conceput”. (Sălăvăstru, 2001:121). Argumentarea ca fenomen discursiv se înscrie destul de bine într-o astfel de “clasă”, răspunzând cerințelor acesteia, aduce chiar și o anumită “tonalitate” discursului și anume cea argumentativă, vorbindu-se până și de o tipologie în acest sens, discursul argumentativ. Odată cu “renașterea
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
clasă”, răspunzând cerințelor acesteia, aduce chiar și o anumită “tonalitate” discursului și anume cea argumentativă, vorbindu-se până și de o tipologie în acest sens, discursul argumentativ. Odată cu “renașterea retoricii”, în special în spațiul socio-uman, a fost acreditată ideea că argumentarea este parte integrantă din viața noastră zilnică, că este inevitabilă în practica discursivă din orice domeniu sau situație de comunicare. Ducrot afirmă chiar că “originea argumentației se află în limbă”, că fiind “înscrisă în limbă”, rezultă că “a argumenta înseamnă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
discursivă din orice domeniu sau situație de comunicare. Ducrot afirmă chiar că “originea argumentației se află în limbă”, că fiind “înscrisă în limbă”, rezultă că “a argumenta înseamnă a vorbi și nu poți vorbi fără să argumentezi”. (Ducrot, 1996:365). Argumentarea ca strategie perlocuționară, este de la sine înțeles că, este orientată spre celălalt, fiind perlocuționară (discursul argumentativ e considerat ca discurs acțional) pentru că mai întâi este “interlocuționară”. Ea este orientată spre celălalt deoarece locutorul, argumentând în favoarea (sau contra) unei teze, are
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și modul indirect, în care interlocutorului i se argumentează faptul că “este nesănătos să te droghezi”, locutorul încercând să-i modifice convingerile, credințele, dorințele, plecând de la premisa că acesta, ca individ consecvent, este dispus să acționeze conform convingerilor inculcate. Prin argumentarea sfatului “nu este sănătos să te droghezi”, interlocutorul trebuie să ajungă la concluzia că acest sfat este legitim, justificat și dezirabil. Cele spuse mai sus sunt o ilustrare a definițiilor date argumentării și argumentului, produse de autori consacrați. Astfel, pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
este dispus să acționeze conform convingerilor inculcate. Prin argumentarea sfatului “nu este sănătos să te droghezi”, interlocutorul trebuie să ajungă la concluzia că acest sfat este legitim, justificat și dezirabil. Cele spuse mai sus sunt o ilustrare a definițiilor date argumentării și argumentului, produse de autori consacrați. Astfel, pentru Perelman și Olbrechts-Tyteca, “obiectul acestei teorii este studiul tehnicilor discursive care permit provocarea sau creșterea adeziunii spiritelor la tezele care li se prezintă în vederea asentimentului lor”, argumentul fiind “un răspuns dat pentru
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
și Olbrechts-Tyteca, “obiectul acestei teorii este studiul tehnicilor discursive care permit provocarea sau creșterea adeziunii spiritelor la tezele care li se prezintă în vederea asentimentului lor”, argumentul fiind “un răspuns dat pentru a persuada sau pentru a convinge”. Pentru Jean-Blaise Gize, argumentarea este “un ansamblu de strategii discursive ale unui orator A, care se adresează unui auditoriu B în vederea modificării, într-un sens dat, a judecății lui B asupra unei situații S”. Oliver Reboul consideră argumentul, “o propoziție care, adusă într-o
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de argumente (argumente bazate pe fapte, exemple, autoritate, analogie și altele) ce constituie conținutul, “materia” acestuia; și operații (operații logice: inferențe, raționamente, deducții, inducții, explicații, implicații, disjuncții, etc.; operații retorice: de ordine, de “ornare”, interogația retorică, etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
etc.) ce reprezintă forma argumentării. Acest edificiu de argumente și operații fiind pus în slujba concluziei sau tezei a cărei asumare, de către interlocutor, are ca efecte modificarea universului psihocomportamental al acestuia și a relației lui cu lumea socială sau fizică. Argumentarea are un caracter procesual, reprezentând actul discursiv de a convinge sau persuada, și un caracter dialetic, deconstruind anumite teze și propunând altele. Tezele vehiculate argumentativ țin în general de opinabil și mai puțin de “episteme” proprie demonstrației. Acest opinabil dă
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]