3,560 matches
-
Teatrul, pentru a-și regăsi violența constitutivă, trebuie să se scalde din nou în izvoarele miturilor, vechilor cosmogonii. Aceasta fusese deja dorința lui Mallarmé. El trebuie să le semene Misterelor Orfice sau Misterelor din Eleusis care puneau în scenă conflicte arhaice. Actorul trebuie să poată intra în transă, ca și dervișii în cursul dansurilor sacre. Artaud se explică în două rânduri, în cele două manifeste ale sale, în 1932 și în 1933, asupra teoriei sale din Teatrul cruzimii. Aducerea cruzimii în
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
sens etimologic, folosește semnele ritmice, începe să cânte sau să danseze. Această exprimare elementară, actorul trebuie să o regăsească, este "semnul organic". Lungul drum interior pe care îl înfăptuiește actorul duce la descoperirea unei corporalități vechi legate de niște imagini arhaice, de niște "imago" primitive ale unor personaje înrudite, care se află la originea formării psyché-ului. "Unul din drumurile spre calea creatoare, scrie Grotowski, constă în descoperirea în sinele propriu a unei corporalități străvechi de care suntem legați printr-o puternică
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
mai este legat de origini ci, dacă pot îndrăzni să spun, de origine?" De aceea actorul, la Grotowski, nu încearcă să construiască puțin câte puțin un personaj care i-ar fi exterior, ci să regăsească, prin rol, o exprimare elementară arhaică. El trebuie "să învețe să-și folosească rolul ca și cum ar fi bisturiul unui chirurg pentru a se diseca pe el însuși." Thomas Richards, discipolul său, se explică astfel asupra acestui lucru, în Să lucrezi cu Grotowski asupra acțiunilor fizice, din
Marile teorii ale teatrului by MARIE-CLAUDE HUBERT () [Corola-publishinghouse/Science/1110_a_2618]
-
prinză tainele firii, din adâncul căreia se varsă în gândurile noastre crâmpeie-crâmpeie de destăinuire cari de cari mai amețitoare și mai pline de slava lui Dumnezeu.93 Inserția pasajelor descriptiv-arborescente care amână supărător desfășurarea naturală a firului epic, lexicul căutat arhaic și patetic, aglomerarea rabelaisiană de epitete sunt elemente care dezambiguizează intenția parodică, oferind un evident exemplu de antistil din perspectiva lui Caragiale care, s-a constatat, n-a scris un cuvânt de prisos în comediile și "momentele" sale, încadrabile perfect
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
anterioare de criză profundă, melancolia sau spleen-ul au trecut din sfera psihopatologiei în cea a artei literare prin contribuția scriitorilor romantici și simboliști. Studii de prestigiu au precizat că absurdul s-a manifestat sporadic în literatură chiar din vremuri arhaice, sub forma iraționalului oniric, ca element al satirei și ca formă de umor6, și că se i pot excava rădăcini viguroase în grotescul baroc, în ironia romantică și în antiraționalismul deliberat al avangardei artistice. Deloc întâmplător, însă, absurdul se configurează
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
dedică un întreg capitol acestui traseu al absurdului în istoria literaturii, în celebra sa lucrare Lupta cu absurdul,1971, reeditată în anul 2000 la Teora sub titlul de Literatura absurdului. Sunt identificate ipostazele literare ale absurdului sub forma satirei din arhaicul cômos, din mimusul roman care va trece în farsa medievală, continuată de commedia dell'arte care va fi urmată de funambuli, arta clovnilor, vodevil, spectacolul de music-hall, până la filmul comic faimos prin personaje ca Charlie Chaplin. Importante sunt ilustrările timpurii
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
modificat și totodată sistematizat miturile marilor civilizații, chiar dacă nu în formă scrisă, dar aceasta nu înseamnă că aceste mitologii și-ar fi pierdut "substanța lor mitică" și că n-ar mai fi decât literaturi, ori că "tradițiile mitologice ale societăților arhaice n-ar fi fost remaniate de preoți și de barzi".32 Creatorul miturilor timpurii rămâne însă considerată "conștiința populară colectivă", "mintea umană luptând în masă cu misterele, încercând să facă pământul conștient de sine", chiar dacă anumite forme au fost creionate
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
morții, față de care cei vii au diverse obligații).42 În ritualul sacrificial al grecilor, care plasează și instituie umanitatea la mijlocul distanței dintre animale și zei, actorii nu se confundă, iar omul nu participă la un eveniment ancestral, precum în ritualurile arhaice din majoritatea zonelor globului terestru, el nu este smuls din ordinea și timpul prezentului, ci reconfirmat în ele, ceea ce îl determină pe autor să vorbească în acest caz de o religie politică, "intramundană", în sens weberian.43 În perioada clasică
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
explică numai de ce și cum sunt lucrurile așa cum sunt, el neputând și netrebuind să fie evaluat în funcție de modele teoretice ipotetice, ci exclusiv din perspectiva funcției sale sociale.96 Spre deosebire de antecesorii săi, el apără importanța mitului pentru o comunitate (deocamdată doar arhaică), ca liant social: "Mitul, într-o comuniune arhaică, adică în forma sa vie, originară, nu este o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită. El nu este de tipul unei născociri ca acelea pe care le citim în romanele noastre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sunt, el neputând și netrebuind să fie evaluat în funcție de modele teoretice ipotetice, ci exclusiv din perspectiva funcției sale sociale.96 Spre deosebire de antecesorii săi, el apără importanța mitului pentru o comunitate (deocamdată doar arhaică), ca liant social: "Mitul, într-o comuniune arhaică, adică în forma sa vie, originară, nu este o simplă istorie povestită, ci o realitate trăită. El nu este de tipul unei născociri ca acelea pe care le citim în romanele noastre de astăzi, ci e o realitate vie, despre
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
că gândirea "sălbatică" poate fi și dezinteresată, eliberată de imperativul supraviețuirii strict biologice. Obiectează însă și la poziția lui Lévi-Bruhl (care plasase gândirea "primitivilor" sub imperiul afectivității, al misticii), susținând că aceasta poate fi și intelectuală. Cu toate acestea, gândirea arhaică nu are statut de gândire științifică, deoarece ea nu operează pe baza diviziunilor, încercând să înțeleagă totul, cât mai repede: "dacă nu înțelegi totul, nu explici nimic". Prin urmare, ea nu deține o putere reală, materială asupra mediului, însă mitul
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
surogat pentru dezamăgirile infantile.101 Această viziune reducționistă și sexualizantă a fost prompt contestată, însă ideea lui Freud a "beatitudinii începuturilor" și a posibilității regresiei temporale în vederea retrăirii momentului de ruptură, a "cataclismului personal" (scopul tehnicilor psihanalitice), ceea ce în societățile arhaice echivalează cu revenirea la origini, la matrice sau la haosul increatului, l-a inspirat, printre alții, pe Mircea Eliade în conturarea noțiunilor de "eternă reîntoarcere" și de "inconștient mitic": "inconștientul înfățișează structura unei mitologii personale. Se poate merge mai departe
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
idei din vasta sa operă va necesita un spațiu mai larg, deoarece ele folosesc într-o mare măsură scopurilor acestei lucrări, el fiind unul dintre primii și cei mai importanți savanți care nu se mulțumesc cu plasarea mitului în societăți arhaice, "fără istorie", precum în antropologia clasică, și nici exclusiv în trecutul marilor civilizații (ori cel puțin non-europene), ci întrebuințează instrumentele teoretice și metodologice pentru a investiga aspectele mitice ale modernității. Să pornim de la definiția sa larg acceptată, cu o vastă
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
asumat de om ca ființă totală, neadresându-se doar inteligenței raționale ori doar imaginației fanteziste, și nu poate fi privat, personal ori particular deoarece, spre deosebire de vis, el este "universal și etern".107 Miturile, consideră Eliade, "constituie suma cunoașterii utile", omul arhaic găsindu-și în ele modele exemplare ale tuturor actelor sale. "Miturile îl asigură că tot ce face, sau hotărăște să facă, a mai fost făcut la începutul timpurilor, in illo tempore."108 În această lumină, o existență umană are sens
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
un păcat, un dezastru sau regresiunea la starea naturală, aculturală a copilului. Miturile au misiunea de a trezi și menține conștiința unei alte lumi, a lumii celeilalte, divine ori a strămoșilor, localizată într-un plan supraomenesc, transcendent, absolut. Deși omul arhaic refuză ireversibilitatea timpului, recuperându-l prin repetiția ritualurilor, a gesturilor exemplare, contrar altor erudiți interesați de mit, Eliade afirmă că această situație nu este un obstacol în calea inovației, a creației mitice, nu e doar o formă rigidă, ci o
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
variații în care un rol capital l-au jucat creatorii (șamanii, barzii), care în urma experiențelor religioase au brodat pe structurile deja existente, personalitățile cele mai puternice reușind chiar să modifice în puncte esențiale aceste structuri.110 Mai mult, dacă omul arhaic găsește în mit, în povestea sacră, reală, exemplară și repetabilă, singura "revelație valabilă a realității", la nivelul vieții sociale nu există o cezură esențială și vizibilă între lumea arhaică și cea modernă, deoarece mitul este forma prin excelență a gândirii
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
modifice în puncte esențiale aceste structuri.110 Mai mult, dacă omul arhaic găsește în mit, în povestea sacră, reală, exemplară și repetabilă, singura "revelație valabilă a realității", la nivelul vieții sociale nu există o cezură esențială și vizibilă între lumea arhaică și cea modernă, deoarece mitul este forma prin excelență a gândirii colective, iar aceasta este prezentă în orice moment al istoriei sociale (cu amendamentul că în lumea modernă este dezvoltată și gândirea individuală la majoritatea indivizilor).111 Orice tip de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
jur, de dinainte și după el" constituie astfel de "teorii" întru nimic inferioare concepțiilor moderne asupra rostului și demnității omului.112 Mitul îl învață pe om "istoriile primordiale", care l-au constituit din punct de vedere existențial, iar omul societăților arhaice se consideră rezultatul unor evenimente mitice tot așa cum omul modern se consideră rezultatul istoriei (iar de aici pornesc alte fascicule mitice, la care se va reveni în secțiunea dedicată miturilor moderne), iar dacă acesta din urmă nu se simte obligat
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
perfecțiune (în ultimă instanță, cosmogonia este modelul pentru orice alt mit de origine, iar timpul ei este unul tare, în contrast cu cel scurs de atunci până în prezent, ignorabil și eliminat prin reactualizarea cosmogoniei).114 Reînnoirea ritualică are rădăcini și în viziunea arhaică a purității și perfecțiunii originilor, o viziune vitalistă asupra existenței, puterea și vitalitatea aflându-se în perioada de început, pe măsură ce timpul se scurge crescând și distanța față de origine, deci și impuritatea și slăbiciunea vieții. Acest pesimism este însă contracarat de
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
există o importantă distincție de făcut între mituri, considerate adevărate și sacre, și "poveștile false" (basme și legende), care pot fi narate oricum și oricând, miturile trebuind recitate doar inițiaților și în context ritualic (această distincție funcționează și în societățile arhaice, însă demitizarea pătrunde chiar și acolo, ceea ce pentru anumite grupuri este considerat sacru, pentru altele fiind profan ori de-a dreptul murdar).119 Relația este una de continuitate, mit-legendă-epopee-literatură, evidențiată într-o pletoră de studii, în care se regăsesc aceleași
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
determinat cultural, și orice obiect ales pentru investigație trebuie raportat la societatea care îl întrebuințează, în istoria sa și în contextul său precis.219 Se distinge apoi, în analiza mitului, și viziunea materialistă a lui Walter Burkert, care consideră mitul arhaic biologic, ulterior devenind intelectual (spre deosebire de Eliade ori Strauss, care îl considerau primordial, absolut încă dintru început). În schema pe care o propune, pe modelele comportamentale biologice care reies din necesitatea satisfacerii nevoilor biologice (centrate pe violență, pe vânătoare și conflict
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
opțiune, pentru o prea lungă și tristă perioadă. În România anului 1973, de exemplu, în Micul dicționar filozofic, la care au contribuit nu mai puțin de 46 de autori, se prezintă o astfel de abordare: "mitologia apare într-un stadiu arhaic al dezvoltării societății, fiind în legătură cu religia și practicile magice; ea reunește totodată elemente artistice, morale, prefilozofice etc. Esența oricărei mitologii o constituie reflectarea deformată, fantastică a realității naturale și sociale sub forma unor legende, istorisiri sau alegorii despre zei, eroi
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
sfiia să rescrie istoria pentru a justifica autoritatea supremă. Istoria a fost ridicată la rang mesianic, proiectată să dispară odată ce și-ar fi rezolvat conflictele prin evoluție. De asemenea, stalinismul operează și pe baza unui străvechi mit al tatălui primitiv, arhaic, atotputernic, atotcunoscător (spre deosebire de Hitler), bun, un adevărat zeu, care vădește întoarcerea spre religios, cu ritualuri, idoli, rugăciuni, mausolee. În fine, contramiturile născute ca reacție la stalinism nu sunt mai puțin importante, precum mitul lui "1984", mitul orwellian, cu amendamentul că
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
devenind "medii de existență" doar prin intermediul imaginilor primordiale, care "creează rezonanță între exterioritatea Naturii și interioritatea psihicului".388 Nu e de mirare, prin urmare, este de părere Boia, că mitologia modernă eminamente științifică nu face decât să recupereze un fond arhaic, transfigurându-l și inserându-l în realitate, pe un traseu care pleacă de la fondul arhetipal (mitul), decantat prin știință și filozofie (ipoteza), transmis în operele de vulgarizare (cvasicertitudinea) și în fine, pătruns în ficțiunea literară și cinematografică (vizualizarea). Însăși vulgarizarea
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
ordini (fatalmente subiective) acolo unde aceasta nu este viabilă ori acolo unde există deja o ordine pe care nu o poate cuprinde o conștiință individuală și contextualizată. Imagine și simbol Imaginea este instrumentul predilect de expresie a mitului. Dacă omul arhaic, cel care nu cunoștea scrisul, era eminamente vizual, iar astăzi asistăm la o explozie a imaginii care înghite omul în totalitate, prin avansul galopant al tehnicii de producere și de consum imagistic, putem deduce că imperiul scrisului a fost doar
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]