2,364 matches
-
cât și de comunitatea ortodoxă. În prezent aparține comunității greco-catolice. Biserica Sfântul Nicolae din Ruská Bystrá construită la începutul secolului 18 are două turle și o structură asemăntoare locuinței țărănești tradiționale. În patrimoniul bisericii se păstrează obiecte liturgice originale. Biserica Arhanghelului Mihail din Ladomirová construită în 1742 are aceeași formă ca cea din Bodružal. Este realizată în totalitate din lemn.
Bisericile de lemn din Carpații Slovaciei () [Corola-website/Science/316676_a_318005]
-
în tempera pe un strat de preparație dat direct pe lemn. Interspațiile dintre grinzi sunt acoperite cu șipci de brad peste care s-a pus pânză groasă. Scenele religioase sunt dispuse conform tradiției și corosului ortodox. Ușile diaconești poartă chipul Arhanghelilor Mihail și Gavriil iar cele împărătești ale Sf. Apostoli Petru și Pavel. Catapeteasma, construită din lemn de stejar este și perete de rezistență. Mai păstrează doar chipurile Mântuitorului cu Evanghelia deschisă și al Maicii Domnului cu Iisus Prunc, în brațe
Biserica de lemn din Troaș () [Corola-website/Science/316759_a_318088]
-
prin chenare, cuprind: o remarcabilă Răstignire, între tâlhari, pe o suită arhitecturală ce amintește decorul picturii de la Biserica Doamnei din București; în arcade pe colonete, Avram și Saara, Ioachim și Ana, Iacov, Rachila, în centru cu Maria Orantă, încadrată de arhanghelii Mihail și Gavril; apostolii pe lavițe, în același decor de arcade, în centru cu Iisus Hristos pe jilț. În spațiul de jos, dincolo de intrări: glastre cu flori, Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
Sf. Dumitru și Sf. Gheorghe. Ușile împărătești, cu reprezentarea Bunei Vestiri, au, în partea superioară, sculptată o floare de lalea și profilul unui șarpe. Bolta altarului reprezintă Sfânta Treime (datată 1782), iar pe fâșiile curbe Maria pe tron cu pruncul, arhanghelii Mihail și Gavril, heruvimii, medalioane cu prooroci, între ele cu decor floral, la registrul de naștere. Pictura pereților este delimitată de aceea a bolții, printr-un delicat chenar floral și redă: Punerea în Mormânt (pe nord), teoria sfinților părinți ai
Biserica de lemn din Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/316778_a_318107]
-
tencuire s-au distrus majoritatea picturilor. Ni s-au păstrat picturile de pe iconostas, din altar și de pe peretele despărțitor dintre tinda femeilor și naos. Pe acest perete găsim portretele a șase regi, avându-l în mijloc pe Dumnezeu și un arhanghel. Între figurile umane sânt răspândite un cal înaripat, o oaie , un vultur și un animal cu cap de om. Pe iconostas în partea inferioară sunt scenele: Nașterea Domnului, Botezul, Învierea, Cina cea de taină, Înălțarea la cer, Adormirea Maicii Domnului
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
siguranță anul renovării din temelie a bisericii. Icoane În biserică se păstrează câteve icoane pe lemn cu temele: ”Sf.Nicolae”, ”Maria cu pruncul”, ”Iisus”, ”Duminica orbului”, o icoană pe lemn reprezentând în patru casete pe Isus, Maria, Sf.Nicolae, un arhanghel și Botezul lui Isus. Alte icoane de aici se păstrează la mănăstirea Arad-Gai. Cărțile S-au păstrat în biserică mai multe tipărituri: Catavasier, Râmnic, 1708, Catavasier, 1764 (:cumpărat la 1771”); Cazanie (“donate la 1765”); Evanghelie, 1765 (pe care sunt însemnate
Biserica de lemn din Ionești, Arad () [Corola-website/Science/316785_a_318114]
-
mai degrabă o punem în legătură cu mutarea și ordonarea satelor, de la mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
mijlocul secolului al XVIII-lea, conform unei dispoziții de ordin general a împărătesei Maria Tereza (1740-1780). De la această biserică se păstrează două icoane pe lemn, Sfânta Cuvioasă Paraschiva și Sf. Arhanghel Mihail, datată 1776, și semnată de zugravul Constantin. Sfântul Arhanghel Mihail (dim. 49x37,5 cm) este în mod sigur o icoană din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
din registrul I al iconostasului, ceea ce ne determină să presupunem că zugravul Constantin a pictat și celelalte icoane împărătești, chiar dacă nu întregul iconostas. Mai mult, aceste icoane au fost și în iconostasul noii biserici din anul 1807, deoarece icoana Sf. Arhanghel Mihail este menționată de protopopul Ioan Cefan al Vărădiei și preotul Eftimie Popescu, administrator parohial, într-un inventar al anului 1855: ” Tâmpla de scânduri de tei (este) zugrăvită cu închipuirile cele de căpetenie ale lui XS și Maicii Prea Curate
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
reprezentați Cei Patru Evangheliști cu simbolurile lor. În continuare, Iisus în picioare binecuvântând cu ambele mâini, Duhul Sfânt (porumbel) și Sf. Ioan Botezătorul. În altar descoperim obișnuitul program iconografic din bisericile din valea Mureșului: șirul Sfinților Ierarhi, Sfânta Treime, Soborul arhanghelilor, Maica Domnului cu Iisus pe tron. În pronaos nu există urme de pictură. Iconostasul pune câteva semne de întrebare. El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
El pare că a fost pictat în etape și de mâini diferite. Într-un ”Istoric al parohiei Groșii Noi”, întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
întocmit la 1 septembrie 1967, în rândul I al iconostasului sunt prezentate următoarele icoane, în ordine de la stânga la dreapta: Sf. Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Arhanghel Mihail (dim. 12x90 cm), Maica Domnului cu Pruncul (dim. 120x90 cm), Iisus Hristos (dim. 50x40 cm) și Sf. Arhanghel Gavril (dim. 120x90 cm). Icoana Iisus Hristos ne dă de gândit. Dimensiunile sale sunt aceleași cu cele ale icoanei Sf. Arhanghel Mihail, pictată de zugravul Constantin în anul 1776 și aflată, din anul 1936, în colecția Episcopiei din Arad. Un ansamblu insolit îl constituie crucea Răstignirii și moleniile. La picioarele crucii sunt reprezentați doi îngeri care țin în mâini cămașa lui
Biserica de lemn din Groșii Noi () [Corola-website/Science/316803_a_318132]
-
Biserica de lemn „Sf.Arhangheli” din Ociu, comuna Vața de Jos , județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1750, pictura datează din 1821. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica de lemn ce poartă
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
Biserica de lemn „Sf.Arhangheli” din Ociu, comuna Vața de Jos , județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1750, pictura datează din 1821. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica de lemn ce poartă hramul Sfinții Arhangheli, a fost înălțată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, luând locul, pe dealul de
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
comuna Vața de Jos , județul Hunedoara a fost ridicată în anul 1750, pictura datează din 1821. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil” (8 noiembrie) și figurează pe noua listă a monumentelor istorice, . Biserica de lemn ce poartă hramul Sfinții Arhangheli, a fost înălțată în cea de-a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, luând locul, pe dealul de deasupra Crișului, lăcașului anterior. A fost model în ceea ce privește forma de plan, pentru noua ctitorie, dreptunghiulară, cu absida nedecroșată în prelungirea navei
Biserica de lemn din Ociu () [Corola-website/Science/316821_a_318150]
-
, comuna Hălmagiu, județul Arad , a fost construită în anul 1860. Are hramul „Sf.Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Prima mențiune documentară despre acest sat din valea Crișului Alb datează din anul 1439, satul apartine de comuna Hălmagiu. Este o filie cu 38 de
Biserica de lemn din Cristești () [Corola-website/Science/316824_a_318153]
-
într-o familie de preoți în localitatea Căplan, jud.Cetatea Albă. A studiat la Seminarul Teologic din Chișinău, în perioada 1880-1890, continuându-și ulterior studiile de muzică la Conservatorul Academic din Sankt Petersburg. A fost hirotonisit preot la biserica „Sf. Arhangheli” din Chișinău (1890-1892) și a activat ulterior ca profesor titular la Catedrala Arhiepiscopală (din 1892). A deținut și funcția de director adjunct al corului Catedralei (1892), fiind titularizat ca dirijor prim în anul 1904. După 1918, când Republica Moldova s-a
Mihail Berezovschi () [Corola-website/Science/315173_a_316502]
-
Biserica de lemn din Moldovenești, comuna Moldovenești, județul Cluj a fost construită în jurul anului 1900 pentru românii care lucrau pe moșia baronului Jósika Gábor. Are hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil”. Biserica nu se află pe noua listă a monumentelor istorice. Comuna Moldovenești se află la ieșirea Arieșului dintre munți. Satul este menționat în documente din secolul al XIV-lea, însă descoperiri arheologice și numismatice au pus în
Biserica de lemn din Moldovenești, Cluj () [Corola-website/Science/315217_a_316546]
-
au păstrat totuși icoanele împărătești, pe lemn, ce au suferit, din păcate, o repictare stângace în 1910. S-au recopiat inscripțiile chilirice ce transmit importante elemente de datare și aparență. Pe icoana „Deisis” apare „1734 mst... Văsilie Zugravul”, iar pe „Arhanghelul Mihail” „AnD(o)mnului 1731 mst acto(m)vrie, aiaste icoane le-au făcut Văsălie Zugravul”. Alături de icoane s-a trensmis și un valoros fond de carte veche: „Carte românească de învățătură”, Iași 1643 (fragmente), „Pravila de la Govora”, 1654, „Evanghelie
Biserica de lemn din Cacova Ierii () [Corola-website/Science/315254_a_316583]
-
cerut ei înșiși "divizarea", adică stabilirea pe un teritoriul cu scopul de a-l apăra. Mai târziu, s-au stabilit aici țărani iobagi fugiți de pe moșii din provinciile Rusiei. În anul 1823 a avut loc sfințirea bisericii cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail". În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută sub denumirea de Cahul, Bolgrad și Ismail). Satul Divizia a rămas pe teritoriul Rusiei, aflându-se
Divizia, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318505_a_319834]
-
din provinciile centrale ale imperiului, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În satul Tuzla s-au așezat soldați ucraineni și ruși. Între anii 1843-1845, biserica din sat a fost extinsă și renovată. O nouă biserică, cu hramul "Sf. Arhanghel Mihail" a fost sfințită în 1873. Prima școală din sat a fost deschisă la 6 octombrie 1880. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei (cunoscută
Tuzla, Tatarbunar () [Corola-website/Science/318510_a_319839]
-
se află în localitatea omonimă din comuna Ineu, județul Bihor și a fost construită în anul 1700. Biserica se află înscrisă pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Are hramul ""Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil"". În mijlocul satului Botean pe deal și înconjurată de pruni, se află o biserică de lemn care, la ora actuală, se prezintă într-o stare de conservare foarte bună. Documentele de arhivă ne spun că la 24 mai
Biserica de lemn din Botean () [Corola-website/Science/318596_a_319925]
-
Ferenz) după modelul celei folosite până atunci. Din podoabele cu care a fost înzestrată, biserica păstrează friza icoanelor prăznicare, dverele împărătești (cu Blagoveștenia și Evangheliștii), ca și icoanele împărătești, toate datorate lui Toader zugrav care semnează, în 1747, pe icoana Arhanghelilor Mihail și Gavril. Pe spatele icoanei Deisis, faimosul zugrav a notat „să se știe că aceste icoane, Hs. și Precista,le-au plătit Palaghie Onea, Horghoș Lică, Buhuț Ion, Giurca Vasile, 1746 februarie 8 zile, la Horghos Ion în casă
Biserica de lemn din Petea () [Corola-website/Science/318753_a_320082]
-
Biserica "Sf. Voievozi" din Scânteia datează din secolul al XVII-lea, argumentând printre altele că „forma turtită în plan a curburii altarului” nu este caracteristică pentru epoca ștefaniană. Analizând documentele de proprietate, arheologul Stela Cheptea a concluzionat că Biserica „Sf. Arhangheli” din Scânteia nu a fost ctitorită de Ștefan cel Mare, deoarece moșia Scânteia a aparținut încă din prima jumătate a secolului al XV-lea boierului Duma Negru și a fost păstrată în patrimoniul familiei până în veacul al XVII-lea, iar
Biserica Sfinții Voievozi din Scânteia () [Corola-website/Science/318798_a_320127]