13,008 matches
-
Huși) și S. Ștefănescu (Dumești). Majoritatea dintre ei, fiind și colaboratori ai diferitelor reviste de specialitate din Moldova, s-au străduit să facă publice rezultatele cercetărilor proprii. Gh. Coman a reușit, prin perieghezele efectuate între 1949-1975, să identifice noi puncte arheologice, pe teritoriul județului Vaslui, pe care le-a publicat în diverse articole, iar ulterior le-a strâns într-un repertoriu, util specialiștilor. Din cele peste 2.400 de așezări, semnalate pe teritoriul văilor râului Bârlad și a afluenților acestuia, jumătate
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Nămoloasa (jud. Galați). Datorită afluenților săi, bazinul se extinde pe teritoriul a șase județe, într-o proporție mai mare (cazul județelor Vaslui, Galați, Iași și Bacău) sau mai mică (județele Neamț și Vrancea). În perioada 1950-1970, au fost identificate situri arheologice din secolele VI-XI, prin intermediul perieghezei întreprinse de N. Zaharia și Em. Bold (1958) la Bozieni (punctul Vatra satului), județul Neamț, iar pe teritoriul județului Bacău, între anii 1957-1968, M. Florescu și V. Căpitanu au efectuat cercetări de suprafață la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Fundu Herții, Orofteana, Dersca, Tudora ș.a.), iar specialiștii consideră că amplasamentul și structura lor favorizau formarea unui sistem compact de apărare, în momentul unor conflicte politice și militare. Pentru anii 1970-1990 s-a înregistrat o sporire vizibilă a numărului siturilor arheologice. Drept urmare, menționăm cercetările de suprafață și sondajele efectuate pe raza județului Iași de către V. Chirica, R. Popovici, M. Tănăsachi, în 1977, la Jigoreni-Țibănești (punctul La Școală), de C. Iconomu la Ciortești (punctul Schitul Vechi), în 1978, și Brădicești-Dolhești (punctele Cotu
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vest a satului) și I. Mitrea (1972) la Negulești-Dealu Morii (punctul Măldărești). Majoritatea acestor puncte reprezintă descoperiri izolate (de regulă, fragmente ceramice), care nu au beneficiat de sondaje de teren pentru elucidarea situației. Ponderea cea mai mare a descoperirilor arheologice s-a înregistrat pe teritoriul actual al județului Vaslui, acesta fiind străbătut aproape complet de apa râului Bârlad. De altfel, acest județ reprezintă 2/3 din spațiul ocupat de bazinul hidrografic. Multe din cercetările de suprafață au fost efectuate de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
târziu cercetate sistematic, dezvăluind existența unor complexe de locuire importante, ca cele de la Gura Idrici-Roșiești, Simila-Zorleni, Bârlad-Prodana, Valea Mare-Dumești, Drăgești-Todirești, Dodești etc. Perieghezele efectuate de profesorul Coman, între anii 1949-1975, au dus la identificarea unui număr foarte mare de puncte arheologice (peste 2.400), care denotă o locuire teritorială îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
îndelungată, din Paleolitic și până în Evul Mediu târziu (secolul al XVIII-lea). Pentru intervalul de timp corespunzător secolelor V/VI-XI, au fost găsite 523 de puncte, dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul caz, numărul punctelor arheologice diferă de la o localitate la alta, fiind situații când au fost descoperite și câte cinci sau șase puncte diferite (Roșiești-Gară și Costești). Întrucât numărul acestor puncte arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt detaliate în Corpusul din finalul volumului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
dintre care doar 117 sunt din bazinul bârlădean. În ultimul caz, numărul punctelor arheologice diferă de la o localitate la alta, fiind situații când au fost descoperite și câte cinci sau șase puncte diferite (Roșiești-Gară și Costești). Întrucât numărul acestor puncte arheologice este mare, iar informațiile despre ele sunt detaliate în Corpusul din finalul volumului de față, menționăm aici doar câteva localități vasluiene (pe teritoriul cărora au fost găsite minim două puncte): Albești (punctele Cantonul Silvic și Moșeni), Bleșca-Ivănești (punctele Marginea nord-vestică
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Coman, în intervalul 1968-1975, la Gohor (punctul Vatra satului), I. T. Sion, în 1969-1970, la Salcia-Umbrărești (punctul Inărie), iar în 1972 la Umbrărești (punctele Dealul Bisericii, Nord-Est de sat, La Bulgari și Pe Casadiei) și Țepu (punctul Dealul Stâlpilor). Investigații arheologice au mai făcut: M. Nicu (1980-1981) la Negrilești-Munteni (punctul Grădina lui Zaharia-Școala Generală), și M. Brudiu, în 1980, la Matca (punctul Pădurea Bujoru), și în 1982, la Drăgănești (punctul Bursucărie). Dintre cele șase județe aflate în componența bazinului, doar județul
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de Gh. Coman (1968), Rădăcinești-Corbița (punctele Biserică, Est de sat și Marginea de nord a satului) și V. Bobi (1983) la Boghești (punctul Vatra satului). Din statistica fiecărui județ se observă, pentru perioada anilor 1970-1990, o creștere a numărului siturilor arheologice, fapt argumentat de prezența în număr mare a stațiunilor (Gura Idrici-Roșiești, Drăgești-Todirești, Rateșul Cuzei-Rebricea, Valea Mare-Dumești, Dănești, Tanacu, Bârlad-Prodana, Dodești - județul Vaslui) și necropolelor (Vinețești-Oltenești, Bârlad-Prodana, județul Vaslui). La acestea se adaugă mormintele și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și celelalte descoperiri singulare izolate (monede, obiecte vestimentare, unelte și arme) de la Dănești, C.F.R. Dodești-Viișoara, Dumeștii Vechi-Dumești, Pogonești, Bârlad-Parc (Vaslui), Umbrărești și Drăgănești (Galați). Din diferite motive, din 1990 și până în prezent nu s-au mai descoperit la fel de multe situri arheologice ca în perioada anterioară, în arealul geografic dominat de bazinul hidrografic al Bârladului, specifice secolelor VI-XI. Dintre rarele descoperiri, de dată recentă, amintim două așezări Dridu, identificate cu prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
prilejul cercetărilor de suprafață (2002-2009), de pe teritoriul comunelor Vinderei și Zorleni - Vaslui, săpăturile preventive de la Negrilești - Galați și pe cea din 2004, de la Bârlad-Dealul Țuguieta, unde colegii noștri au cercetat un mormânt dublu turanic. Cum e firesc, demersul acestei monografii arheologice reflectă stadiul cercetărilor actuale, o situație provizorie, ce va fi cu siguranță completată cu alte puncte, pe măsura apariției de noi descoperiri în arealul bazinului bârlădean. Conform istoricului cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cercetărilor, consistența activității științifice s-a înregistrat îndeosebi în perioada anilor 1950-1990. Beneficiile acestei etape fructuoase sunt datorate nu numai factorilor financiari sau politici, ci îndeosebi activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
activității constante și conștiincioase depuse de arheologii români. Totuși, o mare parte din punctele arheologice, menționate ulterior în repertorii, au rămas doar la stadiul inițial de cercetare, nemaifiind valorificate prin sondaje sau săpături sistematice, care să permită creșterea numărului siturilor arheologice, exhaustiv cercetate. Potrivit dinamicii siturilor (Anexa II, hărțile I-III), putem constata locuirea aproape totală a teritoriului Moldovei, favorizate fiind unele microregiuni, zonele evitate fiind rare (în special cele inundabile sau instabile geografic). Remarcăm preferința locuitorilor pentru terasele râurilor, pantele
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
o anumită predilecție a populației pentru unele zone, care ofereau protecție, în cazul necropolelor aceste reguli dispar, întrucât descoperirile funerare au infirmat existența vreunei preferințe, mormintele fiind găsite în mai toate formele de relief. În altă ordine de idei, cercetarea arheologică din spațiul Moldovei, pentru perioada amintită, cunoaște și îmbină două etape, petrecute și în bazinul bârlădean: una a descoperirilor întâmplătoare, care au scos la iveală vestigii, de regulă izolate, cu informații vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
vagi și de multe ori neverificate sau nevalorificate prin săpături de amploare, și o a doua, a cercetărilor de suprafață și sistematice, ca urmare a intensificării activității științifice și a creșterii interesului pentru cunoașterea trecutului istoric. Privită în ansamblu, activitatea arheologică din a doua jumătate a secolului XX a determinat, prin rezultatele sale, să se renunțe treptat la noțiunea de „mileniu întunecat” și să se folosească sintagme relevante precum primul mileniu, mileniul I ori mileniul marilor migrații. Contribuția specialiștilor români a
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
daco-romane, apoi romanice, au contribuit decisiv la accelerarea procesului formării poporului român, al cărui apogeu cultural, în perioada secolelor VI-XI, a fost cultura Dridu. CAPITOLUL III SITUAȚIA ETNO - DEMOGRAFICĂ ȘI CULTURALĂ DIN BAZINUL BÂRLADULUI ÎN SECOLELE VI-VII Cercetarea arheologică a teritoriului românesc, pentru perioada mileniului I, s-a aflat în atenția specialiștilor încă de la finele secolului al XIX-lea și s-a amplificat în cea de-a doua jumătate a veacului următor, când s-au identificat cele mai multe dintre vestigiile
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
locuire de la Botoșana-Suceava, respectiv secolele V-VI, fapt ce a determinat în timp apariția conceptului cultural Costișa-Botoșana, al cărui conținut a fost relevant pentru înțelegerea genezei și evoluției culturii materiale locale din Moldova din intervalul secolelor V-VII. Coroborarea datelor arheologice din cele două stațiuni, Costișa și Botoșana, au oferit posibilitatea definirii concrete a culturii populației autohtone, adică a civilizației romanice târzii, denumită acum de tip Costișa-Botoșana. Aceste informații au elucidat atât problema continuității, cât și a unității culturii materiale și
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
a băștinașilor, pe alocuri întreruptă de pătrunderile migratorilor slavi. Totuși, timp de un secol nu au avut loc frământări militare (moment delimitat de prăbușirea dominației hunice, din anul 454 și până în 550, după care, potrivit izvoarelor scrise și a vestigiilor arheologice încep să se stabilească temporar slavii, în regiunile extracarpatice ale spațiului românesc), cauzate de lipsa grupurilor de alogeni, fapt ce a permis un climat liniștit. În atare condiții, pentru etapa specifică culturii Costișa-Botoșana-Hansca menționăm prezența, în arealul geografic al bazinului
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de coabitarea pașnică a localnicilor, chiar și în condițiile pătrunderii migratorilor slavi. De altfel, hidronimele bazinului (Rebricea, Stavnicul, Șacovățul, Suhulețul, Gârbovățul, Stemnicul și chiar Bârladul) sunt de origine slavă, fapt ce poate sugera o perioadă de coabitare româno-slavă. Numeroase vestigii arheologice denotă că acest spațiu a fost locuit în trecut, încă din Preistorie (în Neolitic și Bronz), în vremea dacilor, situație perpetuată în veacurile VI-VII, când autohtonii au preferat să rămână în vechile vetre strămoșești, menținând astfel o continuitate teritorială
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
deschise, de tipul siliște/seliște (un exemplu, aleatoriu, la Cucorăni - Botoșani), nefiind atestată vreo stațiune fortificată pentru acest timp și spațiu. Anterior, specificam că din totalul așezărilor din secolele V/VI-VII (98), doar în opt au fost întreprinse cercetări arheologice (sondaje sau săpături sistematice): Coroiești-Bogdănița (punctul Vatra satului), Drăgești (punctul Siliște), Dodești (punctul Șipot), Gura Idrici (punctul La Coșare sau Islaz), Negrești (punctul La Lutărie sau Cimitirul evreiesc), Rateșul Cuzei (punctul Grajduri), Tăbălăești-Bunești Averești (punctul Moara lui Negruzi) și Valea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
mare de locuitori. În toate așezările cercetate, descoperite în aria bazinului bârlădean, nu s-au depistat urme de incendiu, precum la Botoșana - Suceava și Bacău - Curtea Domnească. 1.4. Complexe cu diverse funcționalități: gropi de provizii și menajere Prin investigații arheologice, în majoritatea așezărilor spațiul românesc, a fost descoperit un număr mare de gropi, cu destinații diferite, situate fie în apropierea locuințelor, în interiorul lor, în ateliere sau între locuințe, având forme diverse (sac, ovală, cilindrică, clopot). Gropile din secolele VI-VII
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de vedere al densității (concentrării) locuințelor, comunitatea se afla cu mult în urma unor situri precum Dridu sau Bucov. Numărul mediu de case și locuitori, din arealul bazinului, permite doar o statistică provizorie, ce poate fi lesne îmbunătățită de viitoarele descoperiri arheologice. Graficul următor arată că, pentru intervalul secolelor VI-VII, numărul așezărilor, caselor și locuitorilor comunităților bazinului era redus, oarecum diminuat față de etapele anterioare, specifice dacilor și purtătorilor culturii Sântana de Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
specifice dacilor și purtătorilor culturii Sântana de Mureș, situație ce poate fi pusă și pe seama pătrunderii grupurilor nomade și, implicit, pe necesitatea comunităților autohtone de-a se retrage spre zone ferite, mai puțin accesibile slavilor. De altfel, s-a dovedit arheologic că în zonele de stepă și silvostepă, așa cum este și habitatul din Podișul și Bazinul Bârladului, unde băștinașii coabitau cu alogenii, în momentele tulburi s-au produs și dislocări de populații, de o mai mică sau mai mare amploare, spre deosebire de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cu gura de alimentare în interiorul încăperii. Simplitatea inventarului acestor stațiuni este dată de lipsa unei diversități în ansamblul său și de prezența ceramicii, ca elementul dominant și de regulă singular: Tabelul de mai sus denotă că cel mai numeros material arheologic provine din așezările de la Dodești, Drăgești și Valea Mare-Dumești. Alături de vase-borcan s-au găsit tipsii (6 exemplare fragmentare la Gura Idrici, Rateșul Cuzei și Valea Mare), câteva unelte-arme (cuțite, care puteau fi folosite și în scopuri casnice, și un vârf
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
precum la Dodești - Vaslui, unde s-a constatat o suprapunere stratigrafică succesivă, de trei locuințe, din secolele VI-VII, VIII-IX și X-XI (pl. III). Această dovadă stratigrafică indică menținerea unei continuități teritoriale și etno-culturale, în secolele VI-XI, pentru situl arheologic menționat. De asemenea, stratigrafii succesive s-au observat și la Drăgești (secolele II-VI), Gura Idrici (secolele III-IX), Negrești (secolele II-IX); ele denotă niveluri de locuire neîntrerupte, dar totodată reduse ca număr de populație, față de perioadele secolelor II-IV sau VIII-IX
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]