3,682 matches
-
1999, p. 21. 31 Idem, p. 21. 32 Idem, p. 22. 33 Michel Pastoureau, O istorie simbolică a Evului Mediu Occidental, traducere de Emilian Galaicu-Păun, Editura Cartier, Chișinău, 2004, p. 23. 34 Corneliu D. Bîlbă, Hermeneutică și discontinuitate. Studii de arheologie discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
discursivă, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2012, p. 283. De asemenea, studiul poate fi consultat și în vol. Bogdan Crețu (coord.), Dimitrie Cantemir. Perspective interdisciplinare, Editura Institutul European, Iași, 2012, p. 15. 35 Michel Foucault, Cuvintele și lucrurile. O arheologie a științelor umane, p. 40-41. Filosoful consideră că ar exista "două mari discontinuități în epistema culturii occidentale": "aceea care inaugurează vârsta clasică (spre jumătatea secolului al XVII-lea) și aceea care, la începutul secolului al XIX-lea, marchează pragul modernității
Inorogul la porţile Orientului - Bestiarul lui Dimitrie Cantemir: studiu comparativ by Bogdan Creţu [Corola-publishinghouse/Science/897_a_2405]
-
în mine o vară invincibilă.” Albert Camus 2.3.1. Preliminarii Orice ființă umană atunci când coboară în trecutul său găsește întotdeauna măcar câteva traume, mai mult sau mai puțin proeminente și spectaculoase, ceea ce îl face apt, cu siguranță, pentru o arheologie psihică. Și pentru că tot ce am trăit se păstrează în grânarele atotcuprinzătoare ale inconștientului nostru, alături de experiențele traumatice care ne umbresc viața la vedere, există și multe care sunt arhivate în adânc și nu au fost înregistrate pe pelicula conștientă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
la plural / 104 Partea a treia. MONUMENTALIZAREA / 113 3.1. O altfel de bogăție / 113 3.2. Vremea colecționarilor / 116 3.3. Două modele ale monumentalizării / 122 3.4. 1849. Când folclorul românesc se citea la Paris / 127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
127 3.5. Arheologia ca știință a frumosului / 138 3.6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național / 180 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor / 189 4.4.1. Ocazia. Vocația în viața privată / 190 4
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
6. Estetica dispariției. Creația operelor din resturile vieții / 143 3.7. Metaforele formei: mozaicul și mărgăritărelele / 153 Partea a patra. SINGULARIZAREA / 165 4.1. Cucerirea interiorității / 165 4.2. O arheologie a pasiunilor colective (I): râvna / 170 4.3. O arheologie a pasiunilor colective (II): zelul național / 180 4.4. Fabrica de biografii. Cele trei tipare ale vieții de scriitor / 189 4.4.1. Ocazia. Vocația în viața privată / 190 4.4.2. Munca. Vocația în viața publică / 194 4.4
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în paradigme și în serii paralele, ele constituie poeticitatea ca nucleu dur, imuabil, al textului literar. Astfel, constelația de concepte din anii '60 convertește moștenirea formalistă, conferindu-i radicalismul dar și forța de circulație a unei teorii 40. Interesantă e arheologia acestei construcții conceptuale târzii. Jakobson avea să mărturisească în interviurile cu K. Pomorska din 1980 că încă de la începuturile activității a fost urmărit de ideea paralelismului: "Tematica paralelismului e inepuizabilă, și cred că nu a existat problemă care să mă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
consistenței lucrurilor e tocmai ceea ce Michel Foucault a depășit ca să poată constitui o disciplină de cercetare a "arhivei". O spune în mai multe locuri, pentru că această emancipare de "realitate" e esențială pentru metoda sa. Iată un fragment din 1969, din Arheologia cunoașterii: Într-un cuvânt, vreau să mă lipsesc de "lucruri". Să le "de-prezentific". Să le conjur bogata, greaua și imediata lor plenitudine [...] Să substitui tezaurului enigmatic al "lucrurilor" de dinainte de discurs, formarea regulată de obiecte ce nu prind contur decât
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
a "scris" prin corpul lui o altă istorie și în această mișcare de transportare spre viitor și de dedublare, faptele lui au devenit poetice. Descrierea filosofului francez vizează de fapt un mecanism pe care Erich Auerbach, în eseul său de arheologie filologică Figura îl pune la baza unei interpretări creștine a conceptului de figurare: toate evenimentele și acțiunile evocate în Vechiul Testament sunt "prefigurări" ale mântuirii - și, în acest sens, au o funcționare alegorică: Profeția figurativă conține interpretarea unui eveniment intra-mundan
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cu literatura. Tot aici intră cei care străbat teritoriul patriei, indiferent dacă sunt culegători de folclor sau colecționari de vestigii arheologice. Istoria literară a consemnat expedițiile lui Alecsandri sau Alecu Russo de la începutul anilor '40 în căutarea poeziilor populare; istoria arheologiei a reținut explorările în care a fost angajat Bolliac alături de Crețulescu, Ștefan Golescu, Radu Golescu, A. Golescu în 1845 sau, câțiva ani mai târziu, alături de D. Bolintineanu și A. Treboniu Laurian. Toate aceste călătorii pe care le întreprind scriitorii romantici
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
subtile ale vitalității, difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
difuze și necristalizate, date oricui și în orice moment, a fost corelată productivitatea folclorului; însă nu etnografia avea să dezvolte consecințele asocierii acestei "vieți" cu frumosul, ci o altă disciplină științifică inaugurată de de noua cultură națională - arheologia. 3.5. Arheologia ca știință a frumosului Vor trece aproape douăzeci de ani până când un alt autor român va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
va reflecta asupra legăturii dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
dintre viață și producția estetică. Este vorba de Alexandru Odobescu, cel care pe la 1860 se preocupa de problemele folclorului comparat și care la începutul anilor '70 a încercat să propună un concept al frumosului sub umbrela arheologiei. Cursul de Istoria arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
arheologiei, inițiativă de "avangardă" în contextul epistemic al epocii, e menit în esență să legitimeze o estetică bazată pe fapte de viață cotidiană 62. Înainte însă de a plonja în amănuntele acestei reflecții estetice trebuie să punem întrebarea: de ce tocmai arheologia? Adică de ce a fost nevoie de apariția pe piață a unei discipline istorice cu un grad înalt de specializare ca să devină posibilă o asemenea reflecție "estetică"? Întrebarea vizează într-un sens mai larg cazurile, destul de numeroase, de scriitori care au
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
cazurile, destul de numeroase, de scriitori care au descoperit ștința vestigiilor istorice în a doua jumătate a secolului al XIX-lea. În cultura română cei mai cunoscuți sunt Cezar Bolliac și Alexandru Odobescu, amândoi scriitori care au făcut carieră în domeniul arheologiei. Primul, ca director al Comisiei Arheologice și ca inițiator al unor expediții de căutare a vestigiilor între 1867 și 1870, cel de-al doilea ca titular al primului curs de arheologie din universitățile românești și ca autor al unor cercetări
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Odobescu, amândoi scriitori care au făcut carieră în domeniul arheologiei. Primul, ca director al Comisiei Arheologice și ca inițiator al unor expediții de căutare a vestigiilor între 1867 și 1870, cel de-al doilea ca titular al primului curs de arheologie din universitățile românești și ca autor al unor cercetări esențiale pentru evoluția cunoașterii în domeniu. În privința alianțelor cu discipline "străine", înainte ca literații să fie pasionați de psihologie ca Mihail Dragomirescu, de sociologie ca E. Lovinescu sau de lingvistică asemeni
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pentru evoluția cunoașterii în domeniu. În privința alianțelor cu discipline "străine", înainte ca literații să fie pasionați de psihologie ca Mihail Dragomirescu, de sociologie ca E. Lovinescu sau de lingvistică asemeni lui Tudor Vianu sau Dimitrie Caracostea, au fost fascinați de arheologie. Or, pentru ca literatura să convoace imaginația unei științe, trebuia ca reprezentările acesteia să fie capabile să circumscrie proprietăți fundamentale ce țin de natura creației, a experienței estetice sau a relațiilor din câmpul literar. În fond, asta e întrebarea: ce avea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Or, pentru ca literatura să convoace imaginația unei științe, trebuia ca reprezentările acesteia să fie capabile să circumscrie proprietăți fundamentale ce țin de natura creației, a experienței estetice sau a relațiilor din câmpul literar. În fond, asta e întrebarea: ce avea arheologia de oferit literaturii? Aș reține două aspecte care ne pot ajuta să înțelegem influența arheologiei asupra reprezentărilor literare. Mai întâi, în raport cu așteptările și nevoile noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
să circumscrie proprietăți fundamentale ce țin de natura creației, a experienței estetice sau a relațiilor din câmpul literar. În fond, asta e întrebarea: ce avea arheologia de oferit literaturii? Aș reține două aspecte care ne pot ajuta să înțelegem influența arheologiei asupra reprezentărilor literare. Mai întâi, în raport cu așteptările și nevoile noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sau a relațiilor din câmpul literar. În fond, asta e întrebarea: ce avea arheologia de oferit literaturii? Aș reține două aspecte care ne pot ajuta să înțelegem influența arheologiei asupra reprezentărilor literare. Mai întâi, în raport cu așteptările și nevoile noii culturi, arheologia era versiunea mai concretă și mai realizată a aspirațiilor folclorului. Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Ea promitea, pe o bază științifică, să transforme întreaga suprafață a țării în resursă patrimonială și traducea în modul cel mai propriu fantasma care îi condusese pe întemeietorii culturii naționale, a unui pământ ca rezervor de "bogăție". Iluzia pe care arheologia o întreținea era aceea a unei "averi" împrăștiate uniform pe teritoriul patriei și aflate la îndemâna oricui. Cezar Bolliac, care de fiecare dată când descoperă obiectele arhaice exagerează unicitatea și raritatea lor, compară vestigiile găsite pe teritoriul României cu cele mai
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
pre unde plugarul găsește pe tot minutul vase de lut, cărămizi, olane de apă, arme de metal și chiar monete din diferite epoce"65. În al doilea rând, era vorba de temele și reprezentările pe care le-a implicat separația arheologiei de istorie sau, mai bine zis, de definirea arheologiei împotriva și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o greșeală ca popularitatea istoriei în epoca naționalismelor să fie extrapolată și asupra arheologiei 66. Departe de a fi purtată de valul
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lut, cărămizi, olane de apă, arme de metal și chiar monete din diferite epoce"65. În al doilea rând, era vorba de temele și reprezentările pe care le-a implicat separația arheologiei de istorie sau, mai bine zis, de definirea arheologiei împotriva și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o greșeală ca popularitatea istoriei în epoca naționalismelor să fie extrapolată și asupra arheologiei 66. Departe de a fi purtată de valul de entuziasm care a contribuit la răspândirea istoriei naționale
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
și reprezentările pe care le-a implicat separația arheologiei de istorie sau, mai bine zis, de definirea arheologiei împotriva și prin contrast cu știința istoriei. Ar fi o greșeală ca popularitatea istoriei în epoca naționalismelor să fie extrapolată și asupra arheologiei 66. Departe de a fi purtată de valul de entuziasm care a contribuit la răspândirea istoriei naționale, cercetarea arheologică a fost contestată încă de la începutul secolului al XIX-lea. Chiar dacă ambele reprezintă moduri de raportare la trecut, recunoașterea lor în
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]