4,412 matches
-
strălucit cărturar și mare iubitor de artă, atunci când s-a renovat biserica și noile picturi au fost executate de către pictorul Trybalski, a fost prezent la Craiova. Istoria acestei parohii, dedicată „Tuturor Sfinților”, mai are o trăsătură unică: mulți episcopi și arhiepiscopi au fost preoți la această parohie. Primul exemplu l-a constituit Al. Cisar, care a fost numit vicar al parohiei Romano-catolice din Craiova. La Craiova a fost acordat azil politic mai multor polonezi, în septembrie 1939. La Palatul „Jean Mihail
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
ca revistele: „Viața”, „Aurora franciscană”), editată chiar la ei acasă (dețineau tipografia „Serafica”). De la înălțimea a peste o sută de ani, ne bucură și astăzi spiritul, un studiu de mare profunzime analitică (din 1902), prin coerența și eleganța discursului: articolul arhiepiscopului Raymund Netzhammer: „Satele catolice ale Moldovei sunt grupate, în principal, în trei județe. Cel care călătorește în aceste zone poate avea foarte ușor impresia unei țări în întregime catolice... Un avantaj ce nu a fost încă de ajuns apreciat, este
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
țării, în care ar fi vrut să fie înmormântat: „nu poți învia cu adevărat din morți decât numai în pământul patriei”. Și neclintit și-a urmat destinul până la capăt. 2. Greco-catolicii din București între lumini și umbre Încă din 1885 arhiepiscopul Paolo Giuseppe Palma a înțeles dificultățile numeroasei comunități a greco-catolicilor din București și a solicitat ministrului cultelor să-i fie donată o biserică ortodoxă: „Ați putea în același timp să-mi dați cetățenia română, și, rămânând eu de rit latin
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
greco-catolici - pe care i-am aduce din Transilvania - pentru concetățenii voștri uniți rezidenți, în număr atât de mare, în această capitală; în acest fel Biserica Catolică nu ar mai fi pentru voi un lucru străin, ci ar deveni aproape națională”. Arhiepiscopul Palma l-a rugat pe Sfântul Părinte Leon al XIII-lea, ca Demetriu Radu, care studia la Colegiul Grec „Sfântul Atanasie” din Roma, după absolvire, să fie trimis la București, pentru a păstori comunitatea uniților. În 1886, după ce a poposit
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
după absolvire, să fie trimis la București, pentru a păstori comunitatea uniților. În 1886, după ce a poposit la Blaj o perioadă de câteva luni, proaspăt sfințitul preot Demetriu Radu s-a întors în arhidieceza de București, unde era deosebit de apreciat. Arhiepiscopul i-a încredințat funcțiile de rector al Seminarului și de econom diecezan. Ca rector al Seminarului el a avut marele merit de a fi introdus limba română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
română, ca limbă curentă de predare. În ceea ce privește misiunea sa de păstor al comunității greco-catolice, Demetriu Radu s-a lovit de multe dificultăți, dar în primul rând, de lipsa unei biserici. Proiectul pentru înălțarea unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas vacant, și, ca urmare, s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
unei biserici greco-catolice în București, inițiat de către arhiepiscopul Palma în 1885, a avut prima donație de 30.000 de franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas vacant, și, ca urmare, s-a instalat o stare de regres. În 1894 a fost numit arhiepiscop de București, Otto Zardetti, care a rămas aici pentru o foarte scurtă perioadă de timp (1894-1895) și nu a avut timp
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
franci, chiar de la Sfântul Părinte Leon al XIII-lea. Dar după moartea monseniorului Palma, o perioadă de doi ani, Scaunul de Arhiepiscop a rămas vacant, și, ca urmare, s-a instalat o stare de regres. În 1894 a fost numit arhiepiscop de București, Otto Zardetti, care a rămas aici pentru o foarte scurtă perioadă de timp (1894-1895) și nu a avut timp suficient să abordeze și spinoasa problemă a uniților. Demetriu Radu, după zece ani de la numirea sa ca păstor al
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
să lucrăm serios și în mod eficient la Unirea Bisericilor, este absolut necesar să avem în Capitală o biserică mare și frumoasă, unde să se regăsească greco-catolicii cu ortodocșii”. Dar lipsa fondurilor bănești a devenit, din nou, piedica cea mare. Arhiepiscopul von Hornstein , la sugestia preoților Demetriu Radu și Vasile Lucaciu, cu aprobarea prefectului Congregației „De Propaganda Fide” a dat o scrisoare circulară, adresată întregului episcopat și catolicilor din lumea întreagă, în care le cere ajutorul financiar pentru construirea unei biserici
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
numai) cât mai ales a viitorilor preoți. În acest context comunitatea greco-catolicilor din București, aflată mereu în expansiune, era plasată clar pe drumul sigur al înălțării unei biserici și acest deziderat era perceput și la Roma, ca o necesitate urgentă. Arhiepiscopul Raymund Netzhammer (1905-1924) „a fost omul cel mare” (parafrazându-l pe canonicul Carol Auner) care a împlinit visul uniților, atunci când a sfințit prima biserică greco-catolică din București, „Sfântul Vasile”, din strada Polonă, la 19 decembrie 1909. Legat prin fire nevăzute
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la București. Un ideal sfânt al atâtor generații de greco-catolici, s-a împlinit, din voia lui Dumnezeu și din marea lor credință, semănată cu multă suferință și nenumărați martiri. Catedrala „Sfântul Vasile cel Mare”, ctitorită cu multă dragoste, de către distinsul arhiepiscop Raymund Netzhammer, și, în care acesta a slujit de nenumărate ori, catedrală în incinta căreia, în perioada interbelică a funcționat o adevărată școală de cultură și un centru activ al intelectualilor și studenților din București, a fost martora și reședința
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și martiri, între care să amintim de activitatea Fericitului Vladimir, care a concentrat aici întreaga elită a greco-catolicilor și a tineretului intelectual universitar. Eminența Sa, cardinalul Leonardo Sandri a prezidat Sfânta Liturghie Pontificală, cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu slujirea Preafericitului Părinte Cardinal Lucian Mureșan, arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite cu Roma, Greco-Catolică. Înscăunarea canonică a noului Episcop Eparhial s-a înfăptuit în cadrul Sfintei Liturghii în conformitate cu Codul canoanelor Bisericilor Orientale și al Dreptului particular al Bisericii Greco-Catolice. Arhiepiscopul Major al Bisericii Române Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Unite i-a înmânat noului Episcop Eparh Mihai, toiagul, mantia și mandatul de a păstori episcopia, prin citirea scrisorii de prevedere canonică, sub sigiliul Arhiepiscopiei Majore de la Blaj. Biserica Sf. Vasile a fost construită între 1909-1910 cu sprijinul puternic al arhiepiscopului R. Netzhammer, „episcopul uniților”, care a și sfințit-o la 19.XII.1909. În 1940 a fost înființat Vicariatul de București, iar Biserica Sf. Vasile a fost ridicată la rangul de catedrală. La acest sfânt lăcaș a activat până pe 28
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Țara Românească. Recurgem la această procedură, deoarece colecțiile publicistice catolice, unele mai vechi de 150 de ani, există doar în câteva arhive. 1. Act constitutiv „Având învoire specială, conform Dreptului Canonic de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin la București prin scrisoarea No. 7803 din 16 Dec. 1937: Construim în mod canonic în parohia Romano-Catolică din Brăila Ordinul al III-lea al Sf. Francisc de Assisi sub denumirea: „Congregațiunea Ordinului la III-lea Franciscan a
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
al III-lea al Sf. Francisc de Assisi. Având bune referințe de la Părintele Paroh despre purtarea celor înscriși în acest Ordin de pocăință, înainte de a proceda la Sf. Profesiune, am cerut de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București ca să binevoiască a da învoire ca cei înscriși să poată forma o Fraternitate Canonică după cum cere Dreptul Canonic. Până în prezent, cei înscriși în Ordin se bucurau numai individual de binefacerile și privilegiile Terțiarilor. La cererea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
25 Decembrie 1937 sunt constituiți canonicește în Fraternitatea publică și oficială cu toate drepturile și privilegiile acordate lor de Sfântul Scaun Apostolic. Reproducem aici Actul Constitutiv: Act Constitutiv. Având învoire specială de la Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop și Mitropolit latin de București prin scrisoarea oficială No. 7803 din 16 Dec. 1937, prin prezenta Constituim în parohia romano-catolică din Craiova, Ordinul al III-lea franciscan, și terțiarii și terțiarele ce până acum erau înscriși în Ordin în mod
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
lei pentru repararea încălțămintelor unei terțiare sărace. S-a mai dat încă pomană pentru câteva liturghii pentru sufletele răposaților. 9. București 22 Martie Înalt Prea Sf. Sa Mons. Alexandru Cisar, fost Episcop catolic de Iași, acum înălțat la demnitatea de Arhiepiscop de București, a luat în primire în ziua aceasta, tronul Arhiepiscopal în catedrala Sfântului Iosif și a fost salutat în chip sărbătoresc de toți credincioșii de față, în deosebi apoi de conducătorii și membrii diferitelor societăți catolice din capitală. P.
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
catedrală) Deja de anul trecut o parte din terțiarele din București care locuiesc prea departe de biserica Bărăției, ceruseră ca să li se învoiască să formeze o fraternitate aparte cu sediul la catedrala Sf. Iosif. Înalt Prea Sfinția Sa Mons. Alexandru Th. Cisar Arhiepiscop romano-catolic de București prin o scrisoare cu data de 9 Februarie 1926 Nr. 3782 adresată P. Iosif Tălmăcel Delegat prov. p. terțiarii din vechiul regat, învoiește ca să se înființeze în mod canonic fraternitatea terțiarilor cu sediul la Catedrala Sfântului Iosif
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
departe, în toate realizările lor scrise, zidite, predicate și învățate, în instituțiile înființate de către ei. În stil franciscan, se numește iubire pentru Dumnezeu și pentru semeni. La Roman, în Capitolul provincial ordinar din anul 1993, Î.P.S. dr. Ioan Robu, arhiepiscop de București, și-a exprimat gratitudinea față de părintele general Lanfranco Serini, ca și față de cei prezenți. Ocazie cu care, domnia sa și-a reînnoit dorința de a se înființa o comunitate franciscană în București. La data de 8 iunie 1993 s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
față de părintele general Lanfranco Serini, ca și față de cei prezenți. Ocazie cu care, domnia sa și-a reînnoit dorința de a se înființa o comunitate franciscană în București. La data de 8 iunie 1993 s-a dat curs cererii Î.P.S. arhiepiscop de București, dr. Ioan Robu, ca un preot franciscan să fie confesor la catedrala Sf. Iosif, în persoana preotului Alois Donea (care a activat aici între 1993 și august 1998, când a decedat). A urmat apoi în această funcție Ianuș
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
care au fost confesori la catedrala Sf. Iosif, au acordat asistență spirituală O.F.S. „Sf. Elisabeta”. Începând din anul 2012 confesori la catedrală au fost frații Anton Roca și Adrian Herciu. În anul 2008 a fost acceptată propunerea Î.P.S. arhiepiscopului Ioan Robu de a fi preluată parohia „Sf. Iosif Muncitorul” din Buftea (din anul 2012 este paroh părintele Eusebiu Pișta). Fundația „Pacea” din Roman, din toamna anului 2014 a început realizarea câtorva dintre numeroasele ei proiecte și în București. Necesitatea
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
localul Seminarului diecezan, a înființat Școala de dascăli de la Hălăucești, și tot în aceeași localitate, a contribuit la construcția Seminarului Franciscan. A fost artizanul creării Provinciei Franciscane din Moldova. Papa Leon al XIII-lea l-a ridicat la rangul de Arhiepiscop titular de Salamina. În 1903 s-a retras la Colegiul Franciscanilor Conventuali din Roma, unde a fost profesor de istorie, și, ori de câte ori avea ocazia, vorbea cu nostalgie și cu dragoste despre români, despre Moldova, în cea mai curată limbă românească
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
organizator, și mereu „sentire cum Ecclesia”. A fost elogiat în repetate rânduri, de către Cardinalul G. Gatti (Prefectul Congregației „De propaganda Fide”) iar Rectorul Colegiului Roman, G. Bergano i-a prevăzut o carieră strălucită: „va fi o comoară în dieceza sa”. Arhiepiscopul R. Netzhammer îl aprecia în mod cu totul deosebit, încă din perioada studiilor în țară. A obținut doctoratul în filozofie la Universitatea „Toma de Aquino”, doctoratul în teologie la Universitatea Urbaniana a Congregației „De Propaganda Fide” și licența în drept
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
comoară de preot” era mult dorit și de către prelații Romei. Dar ascultător și fidel față de superiorul său, el s-a întors în țară în 1911 (fidelitatea față de România a exprimat-o în 1925, când s-a naturalizat). În 1924 noul arhiep. Alexandru Cisar l-a numit director la Seminarul Sf. Duh, justificând că „a văzut în el omul potrivit să reorganizeze Seminarul și să-l umple de spirit apostolic”. Așa a început drumul formării a multor generații de preoți ca „suflete
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]