13,806 matches
-
xenofobă din China, care a culminat cu o revoltă disperată Împotriva vesticilor și a influenței occidentale. Numele acestei mișcări vine de la traducerea numelui grupării secrete care a inițiat-o, intitulată I Ho Ch’uan (În chineză, „pumnii dreptății și ai armoniei“) sau, cu alte cuvinte, Boxerii. Benzi desenate japoneze, având ca public-țintă fetele și femeile tinere. Uciderea demonilor. O mâncare japoneză asemănătoare cu tocănița de cartofi cu carne. Televiziunea Japoneză. Artă culinară japoneză artistică și elegantă. Fiecare farfurie este decorată cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1950_a_3275]
-
ca și în alte părți, el este doar purtătorul de cuvânt al lui Platon... Cu atât mai mult cu cât Antiphon nu face din bani condiția fericirii, și nici măcar o posibilă cale de acces la ea. Fericirea înseamnă viața în armonie cu tine însuți, pacea, seninătatea, liniștea sufletului care nu știe ce-i aceea tulburare. De fapt, să extrapolăm puțin: dacă banii câștigați prin activitatea sofistică îți permit să scapi de dureri, necazuri sau suferințe, iar apoi să accezi la acea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
de foame, prezente în mod natural la oameni - și la animale -, și trebuie satisfăcute, în caz contrar existând pericolul morții. Privarea de băutură și de mâncare duce la moarte prin slăbirea trupului și dureri. Potolirea setei și a foamei restaurează armonia pierdută. La fel este și cu protecția contra frigului, cu ajutorul focului și al îmbrăcămintei, sau contra pericolelor din natură, prin amenajarea unei locuințe. Desigur, Epicur nu face precizări, dar putem extrapola în mod legitim: tot ceea ce face posibilă senzația de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
în calea libertății, a autonomiei și a seninătății. Odată această taxinomie stabilită, putem efectua un calcul, pentru că plăcerea rezidă doar în satisfacerea dorințelor naturale și necesare. Fericirea, binele suveran, bucuria, finalitatea hedonistă presupun absența tulburărilor, pacea, liniștea sufletească, sănătatea trupească, armonia păstrată sau redobândită. A cunoaște logica dorințelor cu care avem de-a face, a le recunoaște în diversitatea lor confuză și amestecată, a ști cum să le răspundem, a le evita, a nu ignora nimic din consecințele unei satisfaceri sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
a-i comenta, de a împărtăși puncte de vedere sau de a le confrunta: iată niște dorințe nenaturale și nenecesare, ba chiar artificiale și facultative, și totuși bogate în potențialități hedoniste. Epicuriene chiar: a restaura o ordine, a crea o armonie, a construi o seninătate, a-ți desăvârși ataraxia... -10- Plăcerea hedonismului ascetic. Plăcerea austeră a lui Epicur lasă mult înapoia ei caricaturile. El însuși a avut grijă să precizeze tot ce separă această definiție a plăcerii ca produs al ascezei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ce va trebui plătit ulterior. Orice plăcere care pune în pericol ataraxia este declarată indezirabilă și ca trebuind îndepărtată. Renunțarea, privarea se numără printre căile de acces la plăcere când aceste alegeri permit păstrarea păcii sufletului, a liniștii trupului, a armoniei și echilibrului obținute prin efortul îndreptat asupra propriei persoane. în aceeași ordine de idei, o durere, o suferință în imediat care ar produce o satisfacție mai târziu vor fi preferate unei plăceri imediate, dar care va provoca un neajuns viitor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
îndeosebi în privința platonismului și a stoicismului... Philodemos inovează și în ceea ce privește muzica. Filosofia antică e săracă în această privință. Pot fi citați Pitagora și Platon, desigur, dar mai ales pentru că, în acest subiect, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
pentru că, în acest subiect, au examinat chestiunea Cifrei și a Numărului, a Armoniei, și mai puțin problema receptării sunetelor de către un corp capabil de percepție, deci de emoții, de senzații și, în final, de plăcere... Muzica pitagoriciană a Sferelor sau Armonia platoniciană a Sufletului sunt categoric opuse teoriei jubilatorii asupra muzicii pe care o formulează Philodemos. Bineînțeles, Epicur păstrează tăcerea asupra acestui punct. înțelegem însă ușor de ce condamnă muzica, de vreme ce aceasta nu prezintă niciun interes direct în realizarea ataraxiei. Scopul muzicii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
epicuriană: plăcerea este atomică. Durerea, de asemenea. Hedonismul presupune o viteză, niște fluxuri, circulații libere. într-un trup, agitația dezordonată a particulelor generează suferință. De îndată ce tulburarea încetează, seninătatea revine, iar plăcerea o însoțește. Haosul atomic este semn al durerii; regăsirea armoniei corespunde păcii sufletului, deci a trupului - și viceversa. Este cunoscută implacabila lege originară formulată de Epicur în persoană: plăcerea presupune să-ți satisfaci doar dorințele naturale și necesare, să bei când ți-e sete, să mănânci când ți-e foame
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
lui e plină, Oricât de multe neguri în juru-i vor cădea... Dar când augusta toamnă din nou îl înfășoară În tonuri de crepuscul, când toamna prinde iară Sub casca lui de frunze un rod îmbelșugat, Atunci, intrând în simpla, obșteasca armonie Cu tot ce-l limitează și-l leagă, împăcat, În toamna lui, copacul se-nclină către glie. BANCHIZELE Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
să vadă Și sfredelea mai aprig în surul minereu De nouri ce-ți ascunde filonul de zăpadă. Fier stins părea alături scânteietorul plai Și searbădă a zării lumină rubinie Când prin împăturarea de neguri străvedeai Regească și senină și amplă armonie. Cum, cel ce simte gândul ascuns, nu se temea Să-mi pună dinainte atâta strălucire Și nu vedea mii suliți înfipte-n carnea mea Cum asmuțeau întruna spre tine, nălucire!... Deci am gonit... o goană ce nu s-a mai
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
de construcție în Arghezi. Astfel: "Ațipit-a ziua-n ramuri. Porumbeii albi, la rând, Pe pridvoare și sub geamuri Se trezesc din somn visînd." (Mînăstirea) amintește începutul San Marinei, dar și procedeele lui Alecsandri din Pasteluri. Iată acum materialul și armonia Somnoroaselor pă-sărele: " Dorm în undă legănate Lebezile-n puf de undă. Cuiburi albe, perini albe." (Caligula) Variațiuni pe aria De-acum, eu nu te-oi mai vedea: " Mai mult tu nu vei mai vedea(!) Nimic, nici cer, nici flori, S-au
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
cu o nouă alianță. Sunt zece ani de atunci. Muzicile acestor nunți thuringiene le-am auzit, curgând misterios, în marele Arbor al Aurului, în derivațiile regnului celui mai obscur. Vă aduceți aminte cum toți am tremurat, cum în apele înseratelor armonii ce se vestiră, dizolvarăm ceara și spălarăm ultragiul a 20 de ani de aspre chiote semănătorești. Fii ai unor părinți eminescieni, făgăduiți dulcelui vis germanic, prin taina ierbii de omăt și a florii albastre, călcarăm cu hotărâre și lepădarăm dubla
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
ca, sărăcit în izvoarele sale, lirismul să invadeze în domeniile speculației intelectuale, aducând motive noi de inspirație. Omul de știință ce se scoboară în infinitul mic prin ajutorul microscopului sau se avântă în infinitul mare prin telescop, astronomul ce pătrunde armonia sferelor cerești sau matematicianul ce sondează calculul probabilităților, entomologul sau metafizicianul - sunt capabili de emoțiuni puternice. Nimic nu se împotrivește ca aceste emoțiuni de ordin pur intelectual să îmbrace haina poeziei... Deși om de știință, nu găsim atât la d.
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
în spirit. Ce devine figura lumii văzute sau auzite pentru cine o privește din acest unghi? Există oare în poezia lui Barbu imagini care să poată fi realizate auditiv sau vizual? Desigur, pe ici și colo se lămurește câte o armonie a naturii auzită cu preciziune. Astfel, când ni se sugerează acel cântec al creațiunii, deopotrivă cu foșnirea mătăsoasă a mărilor cu sare (Timbrul). Alteori sunt minunate spectacole ale ochiului, frăgezimi matinale sau tragedii crepusculare. ă...î Am nesocoti un aspect
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
2016 Toate Articolele Autorului URAREA MEA de N.T. DINCĂ Anul nou, care-abia vine, Să v-aducă numai bine: Fericire, sănătate, Belșug și noroc în toate, Nopți și zile liniștite, Toate visele-mplinite, Sărbători pline de soare Și putere creatoare, În familii armonie, Pace-n suflet, bucurie, Gânduri bune, luminoase, Numai întâmplări frumoase Și să fiți înconjurați Doar de oameni minunați! Eu am spus ce-aveam de spus; Dac-aveți dorințe-n plus, Să vi se-mplinească toate! LA MULȚI ANI CU SĂNĂTATE
URAREA MEA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364278_a_365607]
-
Articolele Autorului Toamna noastră-i ireală Ca o lungă insomnie, Ca o nuntă mormântală, Fără popi și cununie, Fără fast și poleială E o tristă ironie Ca o copie banală, Ca o veche nebunie Ciclică și abisală, Fără nerv și armonie În carcasa ei carnală Scursă în monotonie Austeră, boreală, Palidă ceremonie Funerară și regală Ca-ntr-o sumbră simfonie, Ca într-o funestă gală Dintr-o goală colonie, Ca o liniște letală Veștedă și maronie Impasibil de brutală Injectând melancolie
TOAMNĂ INFERNALĂ de ROMEO TARHON în ediţia nr. 981 din 07 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364340_a_365669]
-
de credină, planse-n mândrie, planse-n umilință, poate amare..., poate dulci că mierea. Sclipim că aștrii în senine seri, lucind sau adumbriți, pieriți sau vii; cântam și astăzi, cum cântam și ieri - acum statornici, mâine efemeri - a Cerului slăvite armonii. TO THE DEVIL It is almost midday and the world is going to the devil. What with kidnappings, executions, drone attacks, media muzzle, greenhouse gasses, a few genocides here and there, plus a few politicians' speeches - which sound very much
POEME BILINGVE (5) de DANIEL IONIŢĂ în ediţia nr. 972 din 29 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364393_a_365722]
-
06 septembrie 2013 Toate Articolele Autorului „Să se arunce totul câinilor! Totuși... suntem prea săraci. Astolf, ca ultima noastră bucată s-o aruncăm câinilor;noi înșine suntem niște câini flămânzi.” (LEONID ANDREEV) Specia umană nu a învățat să trăiască în armonie nici cu ea însăși, darămite cu natura din jurul său pentru a cărei diversitate se pare că divinitatea ar trebui să își ceară scuze în mod repetat. Indiferent însă de echilibrul precar în care se află umanitatea, iată că se apropie
ALEGERI ELECTORALE CU IZ DE GONADE PRĂJITE CÂINEŞTI de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 980 din 06 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364379_a_365708]
-
prazul și pulberea de el”;”Ceasul meu rămâne în urdă , din cauza asta am pierdut curca de șapte”; „E răcit, are grilă și îi curge basul”; „Aveți pisme de cauciuc?”; „Îmi place poezia „Iarna pe oliță” Prin ideile de echilibru și armonie ale ființei umane, constituite în modele durabile și care se pot regăsi în timp la Esop, Racine, La Fonaine, I.L.Caragiale, considerați clasici, creația literară a lui Teodor Barbu are tangențe cu clasicismul * Inchei citând din prefața prof. E. Istocescu
ACE PENTRU COJOACE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 976 din 02 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364384_a_365713]
-
nimic nu este o creație în sine în univers evocă azi pe artista Viorica Flintașu drept cea care l-a încununat cu florile spirituale ale unui cântec minunat! Fiecăruia, timpul îi oferă mai multă, ori mai puțină fericire, plăcere și armonie. Nu pot fi egale și asemenea, fericirea, plăcerea, armonia, pentru întreaga lume, de vreme ce lumea nu e statică. Dar, sub o formă sau alta, puțini or fi românii care să nu datoreze Vioricăi Flintașu măcar o singură astfel de clipă. Bihorenii
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
evocă azi pe artista Viorica Flintașu drept cea care l-a încununat cu florile spirituale ale unui cântec minunat! Fiecăruia, timpul îi oferă mai multă, ori mai puțină fericire, plăcere și armonie. Nu pot fi egale și asemenea, fericirea, plăcerea, armonia, pentru întreaga lume, de vreme ce lumea nu e statică. Dar, sub o formă sau alta, puțini or fi românii care să nu datoreze Vioricăi Flintașu măcar o singură astfel de clipă. Bihorenii, mai mult decât toți, de bună seamă! Bihorul n-
VIORICA FLINTAŞU. CÂNTECELE CRIŞANEI, ÎNMIRESMATE ŞI ILUMINATE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364446_a_365775]
-
Marina Glodici Publicat în: Ediția nr. 71 din 12 martie 2011 Toate Articolele Autorului Dacă am sta să socotim un pic mai mult, cum se zice în popor, poate ne-am da seama, sau poate deja chiar am constatat că armonia în societate e asigurată de calitatea relațiilor sociale dintre indivizi. Pe vremea primei mele studenții, profesorul nostru de sociopsihopedagogie (căci așa se numea disciplina) ne vorbea despre capacitatea de a aborda oamenii din punct de vedere uman, cu multă înțelegere
DESPRE REALŢIILE SOCIALE de MARINA GLODICI în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364444_a_365773]
-
Comoară de lumină și vibrare, În seara care se anunță vag, Și umbra se întinde pe cărare. Voi scrie pentru astăzi poezie, Voi scrie poezie pentru mâine, Ca în urcușul ei o ciocârlie, Ca unduirea unui lan de pâine; Cu armonii de bucium și de nai, De veghe, bucurie ori durere; Natura în sărbătorescul strai; Înfrigurate clipele stinghere. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Voi strânge / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 340, Anul I, 06 decembrie 2011. Drepturi de
VOI STRÂNGE de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364481_a_365810]
-
a se adapta la culoarea mediului înconjurător. Este greu de observat, din cauza artei sale desăvârșite de a se camufla. Pe fundalul frunzelor verzi, devine verde. Când frunzele sunt roșii, devine roșu. Dragostea sa cea mai mare este să fie în armonie cu lumea din jur. Nu are nici un alt principiu decât acela de a fi atât de schimbător cât cer condițiile externe. Vai de omul fără principii. El nu este un semn de circulație, ci mai degrabă dispozitivul ce indica direcția
O CARTE CALEIDOSCOP DESPRE NEVOIA NOASTRĂ DE DUMNEZEU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364423_a_365752]