3,404 matches
-
politică din comunitatea lor. Din perspectivă macrosociologică, participarea politică este un proces de decelare și transmitere a preferințelor/nevoilor locale, cetățenești către sistemul politic. Din perspectivă microsociologică, participarea este consubstanțială comunicării, marcînd, la acest nivel, o echivalență între comunicarea politică ascendentă și participarea politică. Ca o concluzie generală, în ce privește cele trei perspective teoretică, tehnică și practică Gerstlé consideră că toate au un punct comun: fiecare dintre ele are tendința de a reduce politicul la unul din aspectele comunicării, în loc să-l înțeleagă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
cetățenilor Comunicarea politică descendentă, pornită de la guvernanți spre guvernați, a reținut mai întîi atenția cercetătorilor, fără îndoială din cauza importanței ridicate de problematica efectelor, problematică ce s-a impus lesne prin cercetarea emipirică. Însă astăzi tinde să ia amploare analiza comunicării ascendente care, după expresia lui G. Burdeau 88, opereză "convertirea raporturilor sociale în raporturi politice". Într-adevăr, comunicarea îi prezintă sistemului politic cererile venite din partea societății și răspunsurile acesteia la deciziile și politicile publice. În această situație, ea se înscrie într-
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
să fie prezentată în mod spectacular, pentru a exercita presiune asupra factorilor de decizie. Mass media joacă aici, în mod incontestabil, un rol de legitimare și de facilitare a carierei mizei controversate. Procesul descris mai sus corespunde unui model teoretic ascendent, dinspre societate înspre factorii de decizie, și pe care îl numim "model de inițiativă exterioară", în funcție de poziția antreprenorilor față de putere 99. În "modelul de mobilizare", factorii de decizie trebuie să îi convingă pe cetățeni să coopereze la aplicarea unei politici
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
identificat ("descoperit") în limbile reale, prin conducerea faptelor sistemice la unități superioare și principii funcționale care nu șunt constatabile empiric ca atare. Așadar, calea investigației tipologice nu este descendentă, de la criterii / tipare abstracte înspre ilustrarea lor în sistemele limbilor, ci ascendentă, de la sistem înspre tip. (5) O "conexiune" tipologica nu este o simplă coprezență uzuală de fapte sau trăsături sistemice constatată empiric, ci o autentică unitate funcțională de nivel superior care explică unitar zone diferite ale sistemului și îi relevă manifestările
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
subiectul capătă desinența ergativă -ak. În funcție de locul modificatorilor: centrifuga/centripeta Lucien Tesnière (Éléments de syntaxe structurale, Klincksieck, Paris, 19591, 1988) propune o alternativă la clasificările existente. El disociază între o structură descendentă sau centrifuga (fr. cheval blanc) și o structură ascendentă sau centripeta (engl. white horse). În cadrul primei structuri termenul regent preceda termenul subordonat iar în cadrul celei de-a doua termenul subordonat preceda termenul regent. Distincția între limbi centrifuge și centripete este mai mult sau mai putin marcată, astfel încît o
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
silabica foarte redusă (în enga303, de exemplu, o silaba poate fi alcătuită fie din vocală, fie doar din consoana + vocală). Sînt, în general, limbi tonale, ceea ce poate avea implicații semantice (de pildă, în obokuitai 304, cuvîntul "di" rostit cu ton ascendent înseamnă "roșu", iar cu ton descendent înseamnă "tu". Numeralul are o mare diversitate a sistemelor numerice (cu baza 2, 4, 5 sau 20). Majoritatea limbilor papua sînt ergative. Unele limbi papua au început să fie scrise abia la sfîrșitul secolului
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
106, 113, 114, 124, 129, 132, 133, 136, 158, 172, 185, 186, 196, 200, 204, 210, 227, 229, 231, 270, 288, 292, 353, 357, 362, ~ actanțială 93, 94, 96, ~ acuzativă 96, ~ aglutinanta 174, 251, ~ analitică 68, ~ centrifuga (descendentă) 96, ~ centripeta (ascendentă) 96, ~ deschisă 82, ~ de suprafață 76, ~ dialectala 19, ~ ergativă 94, 96, ~ filogenetica 220, ~ fonologica 19, 216, 275, ~ genealogica 121, ~ gramaticala 19, 49, 58, 76, 106, 112, 115, 116, 164, 215, 222, 264, 290, ~ incorporanta 251, ~ internă 36, ~ lexicala 19, ~ mixtă
Lingvistica limbilor lumii by Dorel Fînaru () [Corola-publishinghouse/Science/84963_a_85748]
-
acoperită în bună parte de pădurile de la Hudești și se mărginea la nord cu râul Prut. Prin mijlocul comunei trece pârâul Bașeu, iar gârla Carierii era cel mai important afluent de pe cuprinsul său. Populația comunei Hudești a evoluat în mod ascendent de-a lungul timpului. în 1935 comuna Hudești avea 1791 de familii cu 4.223 de locuitori, în 1945 erau 1860 de familii cu 6.685 de locuitori, iar în 1950 existau 1916 familii cu 6.822 de locuitori. La
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
opinie și citatul prin care o susține/la care face apel (ca argumentare sau în contrapondere). Schimbarea timbrului vocii Locutorul dorește să redea replica unei alte persoane pe care o actualizează astfel, in absentia, în situația de comunicare respectivă. Intonație ascendentă Locutorul îl invită pe interlocutor să intervină/să facă o serie de completări. Pauze "vocalice" (ăăă, îîî, mmm) Locutorul își dorește ca interlocutorul să intervină. Intonație descendentă Locutorul dorește/este dispus să cedeze cuvântul/să se retragă din situația de
Comunicare: discurs, teatru. Delimitări teoretice şi deschideri aplicative by Angelica Hobjilă () [Corola-publishinghouse/Science/921_a_2429]
-
tratați ca „adulți în miniatură”. Chirurgul trebuie să înțeleagă și să cunoască faptul că dezvoltarea copilului nu este o simplă sporire cantitativă, ca o simplă mărire, care aduce organismul copilului la starea de organism adult, ci ca o dezvoltare progresivă, ascendentă, în care modificările cantitative lente, produc schimbări calitative radicale. În Prefața la această lucrare, profesorul Theodor Burghele făcea o remarcă deosebită în sensul că una dintre problemele cele mai grele ale urgențelor chirurgicale este, fără discuție, aceea atât de variată
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
a splinei și intestinului, două rupturi ale splinei asociate cu fracturi ale membrelor); trei rupturi ale ficatului, două rupturi ale intestinului, o ruptură a vezicii urinare, o leziune a căilor biliare, o ruptură a arterei colice, un infarct al colonului ascendent, și ruptură a rinichiului drept, și un hematom al mezocolonului. Într-un singur caz a fost vorba de o simplă laparatomie exploratoare care nu a evidențiat ruptura vreunui organ intern. CAPITOLUL 9 SISTEMUL NAȚIONAL DE ASISTENȚĂ MEDICALĂ DE URGENȚĂ ȘI
Asistența urgențelor chirurgicale din București by Mircea Beuran () [Corola-publishinghouse/Science/91916_a_92411]
-
relațiile capitaliste în agricultură, precum și a politicilor costisitoare de înarmare, ceea ce a condus la sporirea neîncetata a impozitelor directe pentru sătenii cei mai săraci, în timp ce ale chiaburilor s-au redus. Impozitele indirecte au luat-o și ele pe o pantă ascendentă, complicând nivelul de trai al populației. Dacă în 1947, pentru fiecare 1000 dinari cheltuiți pentru mărfuri de larg consum se plăteau 470 dinari, în 1949 se plăteau 670 dinari. Pe același ton, în articolul „Cooperativele titoiste, odioase mijloace de cruntă
Despre „titoism”. Cu aplecare specială asupra prezenţei sale în presa Gorjului by Gheorghe Nichifor () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91558_a_93007]
-
se află sub noi. E bine pentru el că merge tot în sus... Priviți, femeia aceea din dreapta! interveni precipitat cel cu chelie. Ah, păcat! Ați întors capul prea târziu, nu se mai vede. Urca repede repede. În zona aceea suflul ascendent pare mai puternic. Dacă am putea da din coate, am ajunge și noi acolo. Poate și aerul e mai cald. Am dormi puțin liniștiți, viteza mare ne-ar atrage într-un zbor rapid. În scurt timp, am fi sus de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
scopul fusese atins. Fiecare trebuia să privească la tot ce se petrecea în spațiul stăpânit de privirea sa. Cei de deasupra poate doi trei dirijau lumina imaculată spre spațiile nemărginite, imunde din adâncuri. Propagarea ei se făcea rapid, generând sufluri ascendente și descendente sau în direcții nebănuite. Dar asta se întâmpla rar și fără efecte vizibile de către cei ce călătoreau mai jos decât jos... Desigur, obiceiul ar fi continuat nestânjenit, dacă într-o bună zi lumina albă, protectoare și binevoitoare, nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
în Dobrogea de județul Constanța. Organizațiile județene georgiste din Banat, Transilvania și Bucovina au obținut constant rezultate mai modeste în alegerile generale. Compararea procentajelor obținute de gerogiști, la nivelul întregii țări, în alegerile generale din periada 1931-1937 evidențiază o direcție ascendentă, pentru scrutinurile din 1931 și 1932 și, dimpotrivă, o direcție descendentă pentru cele din 1933 și 1937: Apreciem că explicația este dată de lipsa de compatibilitate între promisiunile cuprinse în programe, atitudinea critică față de majoritatea aspectelor vieții politice și economice
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
ediția din aprilie 2011, pe lista celor înscriși figurând 588 de elevi, atât din municipiul Iași, cât și din alte localități din județ. Media de admitere în clasa a IX-a a crescut de la an la an și același sens ascendent l-a avut și prestigiul instituției prin raportare la celelalte licee, în rândul elevilor și al părinților. Astfel, dacă ultima medie de admitere în ciclul liceal a fost în anul 1998 de 5,80 în sesiunea iunie 2011, ultima medie
La ceas aniversar. In: Arc peste timp 40 ani 1972-2012 by Viorica Dobre () [Corola-publishinghouse/Memoirs/795_a_1829]
-
petrecut mai mult de patru luni și unde mă aflam la 9 mai (sfârșitul războiului) și unde am rămas până la 1 august 1945, când s-a primit ordinul să ne înapoiem cu toate unitățile de aviație în țară. Ușori curenți ascendenți și descendenți mă făceau să realizez că survolam un relief foarte accidentat. Nu mai aveam mult și ajungeam la destinație. Aerodromul Schwechat, unul din aerodromurile din jurul Vienei se afla, potrivit hărții, la cca 25 km SE de capitala Austriei. Nu
Dan Vizanty. Destinul unui pilot de vânătoare by Daniel Focşa [Corola-publishinghouse/Memoirs/1389_a_2631]
-
nouă perspectivă asupra celor mai importante schimbări demografice, sociale și economice produse de acestea, reliefând totodată unele particularități ale zonei centralși est-europene, în acest sens. Principalele trenduri actuale Fenomenul migrației internaționale și-a menținut, și în anul 2005, tendința relativ ascendentă din ultimii 16 ani, deși în intervalul 1990-2005 rata creșterii emigrației internaționale a fost mult diminuată, comparativ cu intervalul 1975-1990. În anul 2005, la nivel mondial, s-au înregistrat circa 191 de milioane de emigranți (adică aproximativ 2,5% din
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
62), desemnează "o activitate de instruire intensivă, necesară în cazul crizei competențelor, când cunoștințele sunt depășite, sau în cazul în care există lacune foarte grave în pregătirea profesorilor". Cele două concepte nu sunt sinonimice. În timp ce formarea continuă își propune revizuirea ascendentă a unor cunoștințe dobândite în etapa profesionalizării pentru cariera didactică, reciclarea are loc în condițiile în care vechile cunoștințe nu mai sunt operabile, când au loc schimbări bruște în acest plan. Cunoașterea elementelor care permit distanțarea celor două concepte este
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
conținutul acestuia. Este binecunoscut faptul că, pentru a fi eficientă, comunicarea nu trebuie să se rezume la simpla transmitere a unui conținut informațional, ci trebuie să asigure și înțelegerea corectă a acestuia de către cei implicați în actul comunicării. b) Comunicare ascendentă, inițiată de membrii organizației. Aceasta vine în întâmpinarea necesității indivizilor de a se implica în actul decizional, vehiculând informații necesare managerului pentru planificarea și desfășurarea activităților. Și acest tip de comunicare prezintă un dezavantaj major, cel al interpretării posibil eronate
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
implică managementul schimbărilor din educație, convinși fiind că argumentația noastră se va îmbogăți pe parcurs cu noi elemente. VI. 1. Delimitări conceptuale Analizat din perspectivă disciplinară sau ca activitate specifică diferitelor sectoare ale vieții sociale, managementul a cunoscut un parcurs ascendent, aflându-se permanent în strânsă legătură cu evoluția organizațiilor. De altfel, cele două concepte sunt inseparabile, unul dintre cele mai importante aspecte în studiul organizațiilor vizând conducerea eficientă a acestora, tipul de management asumat și promovat la nivel organizațional. Astăzi
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
într-un context orientat spre descentralizare" (E. Păun, 1999, p. 153) sau ca "expresia concretă a echilibrului dintre reglementări (tendințe centripete) și inițiative (tendințe centrifuge), negociind, în favoarea școlii, compromisul dintre logica de tip birocratic (descendentă) și cea de tip autonom (ascendentă)" (Ș. Iosifescu, 2001, p. 318). Am putea spune că, dincolo de caracterul său anticipativ și valoarea strategică, proiectul instituțional reprezintă cel mai viabil instrument de dezvoltare a școlii românești actuale, aflată în plin proces de descentralizare și dobândire a autonomiei, ce
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
explicite la unii filosofi ai antichității (de exemplu Heraclit) sau ai filosofiei contemporane. Un exemplu în acest din urmă sens îl constituie Auguste Comte, reprezentant al "filosofiei pozitive", care pornea de la premisa că istoria societății în ansamblu prezintă o linie ascendentă pe care se succed "epoci organice" care mențin ordinea socială tradițională și "epoci critice" în care ordinea socială tradițională se destramă. Succesiunea acestor epoci constituie esența progresului social. Mai mult, A. Comte susține teza conform căreia progresul social este determinat
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
au străduit să realizeze și să lase urmașilor, iar tuturor celor prezenți și viitori le urez ca în deplină sănătate să obțină noi și prestigioase succese, atât personale, cât și pentru comunitatea universitară și pentru urmașii acesteia, în linie mereu ascendentă față de primii o sută de ani pe care cu multă bucurie îi sărbătorim astăzi.
CU OCAZIA CENTENARULUI, RESPECTUOS OMAGIU ŞCOLII DE INGINERIE ELECTRICĂ DIN IAŞI. In: PE SUIŞUL UNUI VEAC by Mihail Voicu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/420_a_958]
-
elite se străduiesc să-și mențină rolul și reușesc, într-o oarecare măsură; prin strategii de reproducere asupra cărora au insistat foarte mult numeroși autori. Și încă nu s-au scos destul în evidență fenomenele de mobilitate socială descendentă și ascendentă: dacă analizăm două generații, se observă o înnoire relativă, care dezminte imaginea puțin cam mitologică a permanenței elitelor. Un alt mit ar fi cel al strategiei politice coerente a acestor elite. Ca să fim drepți, nici ele nu au un același
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]