4,163 matches
-
1998, p. 29 348 Camil Petrescu, Patul lui Procust, ediția citată, p. 48 349 Ibidem 350 Ibidem 351 Cf. Maria Vodă Căpușan, Camil Petrescu Realia, Editura Cartea Românească, București, 1988 "...bărbatul ce contemplă o casă fără acoperiș, în timpul demolării acesteia, (...), asemănând-o cu un trup de pe masa de operație...", p. 70 352 Cf. Grupul μ, op. cit., pp. 66-67 353 Unele dintre acestea sunt preluate ori asemănătoare cu altele purtând amprenta scriitorului de exemplu, Nae Gheorghidiu, Ștefan Gheorghidiu, Tănase Vasilescu, așa-numitele
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]
-
variolă, encefalită, rahitism); După Berendes, cauzele sunt interne și externe: • cauze interne (slaba dezvoltare a auzului fonematic, lipsa imboldului în gândire, traume din timpul nașterii, întârzieri psihomotorii); • cauze externe (bolile din primii 3 ani de viață). Clasificarea Alalia motorie se aseamănă cu afazia motorie. Alalicul înțelege sensul cuvintelor, dar nu le poate pronunța, execută ordinele verbale și poate arăta obiectele indicate. Poate emite unele sunete nearticulate și cuvinte mono și bisilabice. Poate ajunge la 15-20 de cuvinte. Comunică printr-un limbaj
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
nu înțelege sensul cuvintelor, dar poate repeta unele cuvinte (ecolalie), chiar cu un grad de dificultate în pronunție, și reușește să formuleze propoziții prin alăturarea a două cuvinte simple. Poate ajunge la 30-35 de cuvinte. Alalia senzorială a copiilor se aseamănă cu afazia senzorială a adulților. Alalia mixtă este cea mai gravă formă, în care predomină fie caracteristici din prima fie din a doua. Alalicul are posibilitatea să pronunțe unele silabe și cuvinte, dar pe care le folosește foarte rar. Are
Fundamentele psihologiei speciale by Gheorghe Schwartz () [Corola-publishinghouse/Science/1447_a_2689]
-
ceea ce crea relații speciale între deținător și cei dornici s-o consulte. Despre moroi nu vă voi spune decât că în repertoarul morfologiei corporale din zona Cernăuților erau posesori de sâni și dispenser seminal. 60 "Atunci Împărăția Cerurilor va fi asemănată cu zece fecioare, care și-au luat lămpile și au ieșit în întâmpinarea mirelui. 2 Cinci dintre ele erau nesăbuite, iar cinci erau înțelepte. 3 Cele nesăbuite nu și-au luat cu ele și untdelemn atunci când și-au luat lămpile
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
operații privind organizarea activității didactice astfel încât elevii să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Etapele pe care elevii le parcurg în învățarea prin descoperire sunt cele cuprinse în fig. 5 (după M. Ionescu). Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Deosebirea constă în faptul că în timpul problematizării elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve; în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de învățare trasată
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
etc. b. Descoperirea structurat-inductivă prin care elevul își însușește o noțiune printr-un proces de descoperire pe un sistem de operații privind astfel încât organizarea activității didactice, să descopere cu propriile forțe noile caracteristici, principii, legi. Metoda aceasta solicită gândirea creativă asemănându-se cu problematizarea. Observarea constă în faptul că în timpul problematizării, elevii se confruntă cu o situație conflictuală pe care trebuie să o rezolve în timp ce în descoperire - elevii sunt concentrați mai ales asupra soluției de răspuns la sarcina de
Metodica predării - învăţării specialităţilor agronomice by Carmen Olguţa Brezuleanu () [Corola-publishinghouse/Science/1643_a_3160]
-
de ciumă izbucnite în tabăra de la Nour Chams. Și muntele, și marea și deșertul sunt atât spații ale captivității, cât și ale evadării. Destinele celor două eroine (surori) rezonează, sunt complementare, amândouă vor evada, au puterea de a nu capitula, asemănându-se prin încăpățânarea cu care întorc spatele morții. Un alt mod, doar simbolic, de a evada este povestea, vraja poveștilor pe care domnul Ferne le țese pe clapele pianului său la Saint-Martin, satul-ghetou, sau magia ficțională a lumii geniilor repovestite
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
descrierii și non-consistența unui gestuar metafizic. Cătălina este departe de modelul „nimpholeptic” romantic, ea nemaipăstrînd În datele ontologice imagistica terifiantă a marilor eroine, a eriniilor Însetate de jertfă, scormonind cu boturile murdare de sînge prin halele Universului. Cătălina nu se aseamănă cu modelele ideatice propulsate de imaginația narcoleptică a poeților romantici; ea nu este amenințătoare ca Pandora sau Lilit, nu este Lamia „frumoasa doamnă neîndurătoarele care Shelley o nemurise, nu este Demetra, nu are nimic din simbolismul vegetal al Proserpinei, nu
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
cu care apare În cadrul scenografic al poemei Îi dă consistență de actant. Chemarea Luceafărului se realizeaza În scenografii aproape asemănătoare și sub regim nocturn instaurîndu-se astfel o vrajă sublunară, un teritoriu acustic de mare rezonanță afectivă, muzicală si emoțională. Putem asemăna această monodie incantatorie cu starea de rugăciune a anahoreților, cu veghea și psalmodiul repetitiv, cu starea de beatificare În care ființa rugatorului se contopește cu rugăciunea, cu alchimia teologică a imaginarului deesc, cu amplitudinea discursului monosilabic, cu vraja auctorială a
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
netrebnicele oițe n-au putut forja În structura comportamentală a turmei un ideal negentropic, ci s-au sinucis ontologic crezînd că o astfel de jertfă va putea Întemeia un regat, o metodă sau o doctrină. De aceea eroina noastră se aseamănă mai degrabă unei Lolite Înșelătoare decît unei Electre curajoase. Astrul este În schimbare neîncetată, fata de Împărat rămîne Închistată În neputința ei de a Înțelege the new brave world. Așa că ea va rămîne pe veci În nerodire pe cînd astrul
LUCEAFĂRUL EMINESCIAN. O INTERPRETARE TRANSEONTICĂ. by Marian Constandache () [Corola-publishinghouse/Science/1694_a_2972]
-
a afirmat Noica. Reprezentarea curentă a istoricilor filozofiei și culturii despre un drum al vieții supus contingențelor și vicisitudinilor de tot felul și un drum al gândirii care ar exprima libertatea creației nu i se potrivește lui Wittgenstein. El se asemăna cu foarte puțini gânditori ai trecutului, cum au fost, de pildă, Sfântul Augustin sau Kirkegaard. În cazul acestora nu am fi îndreptățiți să spunem: putem să le uităm viața, ceea ce ne interesează este, până la urmă, opera pe care au lăsat
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
gândită nici o decizie între ele prin experiență.“69 Stilul gândirii, în aceste însemnări, contrastează puternic cu cel al filozofiei mai târzii. Wittgenstein întreprinde analize și formulează concluzii pe care nu ezită să le numească „principii“. Temele și demersurile lui se aseamănă destul de mult cu cele ale lui Russell sau ale membrilor Cercului de la Viena. Nu este de mirare că Wittgenstein a văzut atunci în aceștia interlocutori, parteneri interesanți de discuție, ceea ce nu va mai fi cazul mai târziu. Transmițându-i lui
Gânditorul singuratic : critica și practica filozofiei la Ludwig Wittgenstein by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1367_a_2720]
-
presupune, prin prezența a cel puțin 60 de boieri, convocarea unei Adunări de stări cu reprezentare restrânsă a stărilor, care a hotărât plata tributului către sultan.607 Considerată o Mare Adunare a Țării (Grande assemblée du pays), rada Moldovei este asemănată cu Statele Generale din Franța, remarcându-se utilizarea termenilor polonezi (Sejm) și ucraineni (Rada) în denumirea instituției 608. Marea Adunare a Țării are caracterul unei adunări generale, pentru că în mentalitatea feudală reprezenta toată Țara. Absența "stării a treia", sau caracterul
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
Geo Dumitrescu, Constant Tonegaru și Dimitrie Stelaru. A se vedea, bunăoară, refuzul convenției, tendința demitizantă și desolemnizantă, teribilismul juvenil, uneori estompat de un vag fior elegiac, reveria livrescă pliată pe un acut simț al derizoriului. Dintre congeneri, Ana Selejan îl aseamănă mai ales cu poetul Constant Tonegaru ("amândoi fac parte din aceeași familie de spirit modern și își propun, alături de alți tineri poeți: Mihail Crama, C.T. Lituon, Radu Teculescu, să abordeze aproximativ același perimetru tematic vagabondajul geografic, orașul tentacular, mirajul medievalismului
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
qui a accompli să mission sur terre" [Maupassant, Fort comme la mort, p.50]. În ipostaza ei de cuceritoare, Pariziana mai întrunește și calitățile unui Don Juan la feminin. De aceea doamna de Marelle și Georges Duroy, aventurieri mondeni, se aseamănă între ei: "ils étaient bien, l'un et l'autre, de la race aventureuse des vagabonds de la vie, de ces vagabonds mondains qui ressemblaient fort, sans s'en douter, aux bohèmes des grandes routes" [Maupassant, Bel-Ami, p.232]. Inapta ea însăși
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un roman despre teatru, cum pretinde Lukács, ci să critice, prin zugrăvirea teatrului și a altor locuri, un regim sortit unui apropiat faliment 167. În Leș Rougon-Macquart, Zola dezvolta ideea de simulare, de înșelătorie 168. Numeroase scene de român se aseamănă unor spectacole. Chiar Félicité Rougon, fondatoarea dinastiei Rougon, este cea mai bună actriță, care montează spectacole politice, mondene și private. Actori pe diferite scene sociale și politice vor deveni și descendenții săi cei mai capabili Eugène Rougon și Aristide Saccard
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
tribune, comme on quitte une loge de théâtre avânt la tombée du rideau, lorsque le héros de la pièce a lancé să dernière tirade" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.46]. Comportamentul personajelor prezente la ședința nu ține de eticheta oficială, asemănându-se cu poză actorilor: "Mme Correur s'appretait à quitter la tribune, comme on quitte une loge de théâtre avânt la tombée du rideau (...) Clorinde, debout contre la rampe de velours, dominant la salle de șa taille superbe" [Zola, Son
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
comme une grande administration" [Zola, Nana, p.312]. Casă personajului mai oferă și alte asemănări cu teatrul: există două intrări, una pentru artiști și cealaltă destinată publicului, două scări, perdele care ascund amanții neoficiali de cei oficiali ș.a. Existența se aseamănă cu lumea melodramatica, având scenarii și decoruri curtenești și/sau exotice reduse, de la mijlocul secolului al XIX-lea, la clișee vulgare, la o banală bagatelizare. Pariziana este un actor talentat și inspirat, care știe să trăiască și să improvizeze pe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
care să nu-și aibă inspiratoarea să, așa încât Montesquieu consideră că în Franța totul este făcut de femei; ele constituie, afirmă el, "un nou stat în stat"198. Prin influență pe care o au asupra regilor, rolul favoritelor se poate asemănă cu cel al consilierilor 199. Prin constituirea unui grup cu influență și multiple ramificații, favoritele de la curtea regilor Franței au instituit structuri paralele cu cele ale Parlamentului și ale partidelor mari [v. schemele pertinente pe care le aduce Bernard Hours
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
în Franța un defect. Adulterul feminin, calificat de regulă drept "alunecare regresiva", nu are pentru femeia pariziana aceeași conotație. Adulterul se integrează în viață Parizienei că o experiență organică, care deschide perspective noi și nu comportă remușcări. Psihologia Parizienei se aseamănă cu cea a soțului, care nu are complexul infidelității, ci are impresia de a satisface un simplu capriciu al simțurilor și al imaginației, din care inima este absența. Amantă de profesie, Pariziana caută prin eros dobândirea unei dimensiuni sociale absențe
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
mille francs. Îl resta, tous frais payés, deux cent vingt francs pour leș orphelins du sixième arrondissement" [Maupassant, Bel-Ami, p.207]. Prințesa Oriviedo este singura figură de excepție în această filiație, implicându-se cu toată sinceritatea în slujba celor săraci, asemănându-se cu un contabil, o bursă, o bancă în care ei și-au investit milioanele. Ea desfășoară o filosofie filantropica activă. Visul și perseverența să iau amploarea activității unei instituții moderne cu fondare de creșe, orfelinate, spitaluri, aziluri 276. Prințesa
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
trăsăturile de mediocritate 280. Parizienele știu că succesul dineurilor depinde în mare măsură de meniu și ceremonialul de servire, de aceea se ocupă personal de supravegherea sau aranjarea în toate detaliile. Partea gastronomica este un capitol aparte, servirea rafinată se aseamănă cu o expoziție a pieselor de muzeu, precum în casa Dambreuse sau la cuplul Arnoux 281. Legătură dintre recepție și servire este una directă: "Clotilde, enveloppée de dentelles, dit à Madeleine en franchissant la porte de l'escalier: "C'était
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
riant qu'elle monterait bien avec le cheval, si l'escalier était assez large..." [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.77]. Ceremonia de intrare în scenă a Parizienei este întotdeauna o imagine impresionantă. Aparițiile de efect ale doamnei Anserre se aseamănă cu cele ale unei comete: "C'était une de ces comètes parisiennes qui laissent comme une traînée de feu derrière elles" [Maupassant, Le găteau, în La parure et autres contes parisiens, p.235]. Pariziana are o capacitate unică de a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
toate clasele, care resimt aceeași tentație a noului: "Îl n'y avait désormais ni dame, ni demoiselle de magasin. Elles n'étaient plus que femmes, comme égalées dans leur rivalité" [Zola, Au Bonheur des Dames, p.351]. Clientele magazinului se aseamănă: "C'était un pêle-mêle de dames vêtues de soie, de petites-bourgeoises à robes pauvres, de filles en cheveux, toutes soulevées, enfiévrées de la même passion" [ibidem, p.267]. Ocupațiile lui Nana seamănă cu cele ale unei mondene 345. Similitudinea r e
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
un joc, o plimbare, un bal, are ceva din grația și inefabilul lucrurilor gratuit efemere, făcute din pură plăcere" [v.Babeți, p.191]. 112 "M. Toutin-Laroche (...) compară leș femmes à des roses" [Zola, La Curée, p.47]; doamna Dambreuse se aseamănă cu "une fleur de haute culture" [Flaubert, L'Éducation sentimentale, p.261]; "l'on tolérait l'excentricité de Clorinde, à titre de fleur étrangère" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]