2,148 matches
-
Începe să acționeze În dublu sens. Rescriind, din perspectiva prezentului, evenimentele, el le și manipulează, sub presiunea unui viitor incert, dar presimțit. A unui viitor pentru care, În fond, scrie. Legând trecutul de viitor, jurnalul intim tinde să fie, asemenea autobiografiei, o sinteză, sacrificând instantaneitatea ambiției de a instaura o permanență. Un modus vivendi care să Împace fragmentarismul și discontinuitatea cu vocația Întregului și a necontenitului. A concluziei extrase din premise fragile, completând prin imaginație figura retorică a elipsei. Extensiuni temporale
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
pe sine pe măsură ce se scrie: atunci când cuvântul nu mai plutește În derivă, ci se supune unei funcții precise - traducerea pulsiunilor conștiinței. El poate Înceta chiar: să fie ceea ce fusese - un cuvânt -, asumându-și până și riscul paragramaticalizării 90. Acceptând, ca autobiografia, autoportretul, ca amintirile, biografiile, memoriile sau corespondența, un „pact autobiografic”91, jurnalul intim intră În categoria textelor referențiale. Ele nu vizează „efectul de real”, ci imaginea realului. Adică o formă de transcriere, de interpretare - o formă literară. Oameni de interior
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
V. Fanache, Eseistul Radu Stanca, TR, 1970, 3; Balotă, Labirint, 297-303; Doinaș, Diogene, 79-85; Negoițescu, Însemnări, 187-195; Mircea Tomuș, Eseistica lui Radu Stanca, TR, 1970, 23; Teodor Tihan, Modalitatea tragică a teatrului, ST, 1970, 8; H. Zalis, Spectacol baladesc și autobiografie, ST, 1970, 8; Bugariu, Incursiuni, 47-54; Nicolae Balotă, Despre pasiuni, București, 1971, 63-72; Negoițescu, Lampa, 44-50; Doinaș, Poezie, 106-112; Grigurcu, Teritoriu, 23-27; Sasu, Progresii, 39-45; Vlad, Convergențe, 262-268; Horia Stanca, Radu Stanca și Sibiul, T, 1973, 1; Ion Vartic, Note
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289860_a_291189]
-
acestei cărți, scrisă cu remarcabil talent literar, cu sensibilitate intelectuală și gingășie sufletească, rezidă în adevărurile ei interioare, în încercarea de a recupera nu un trecut, cu personajele sale „principale”, ci povestea întâlnirilor mirabile, împletirea în rotund a biografiilor cu autobiografia, adică destinul Rotondei sufletești. După ce a tradus Noul Testament și unele părți din Vechiul Testament (Psaltirea, Pentateuhul, Cântarea Cântărilor, Cartea Psalmilor etc.), A. izbutește să ducă la bun sfârșit versiunea românească integrală a Bibliei (2001), însoțind textul cu comentarii de o remarcabilă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285344_a_286673]
-
a autominciunii reprezintă expresia cea mai rafinată sau mai perversă a înșelăciunii. "Minciuna cel mai des întîlnită nota Nietzsche este cea spusă propriei persoane". Este situația în care mincinoșii ajung să creadă propriile invenții, începînd de la cele "inconștiente", cuprinse în autobiografii sau curriculum vitae,pînă la cele mai stranii forme de paranoia, precum aceea a dictatorilor care se identifică cu stăpînii absoluți ai unei anumite situații, sau a politicienilor "cinstiți", care precum în gluma rusească încep să (se) mintă în clipa
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
se leagă de o capacitate de a crede în propriile minciuni fără a fi victima unui permanent conflict interior. O conexiune de acest gen ar explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
explica ironica remarcă: "memoriile în secolul nostru, cel mai înșelător gen literar" (Arendt 1972:10). Autobiografiile constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
constituie o altă categorie de afirmații în privința cărora nu se știe dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
dacă sau cine înșeală pe cine. H.L. Mencken (1924:270) spune simplu că "autobiografia sinceră este... o contradicție în termeni". Adams (1990) analizează în detaliu modul în care numeroși autobiografi americani contemporani au deviat de la adevăr în lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
lucrările lor. O autobiografie, spune el, este construită pe baza "mitologiilor personale" ale autorului (Adams 1990:169), mituri apărute în memoria autorului "printr-un proces psihic complicat de auto-amăgiri și reformulări". Totuși, Adams aprobă atitudinea lui Goleman (1985:96) față de autobiografi, printre care se numără și "majoritatea dintre noi" care "ne autoamăgim cu naivitate". Inocența și vinovăția sînt termeni care pot fi atribuiți cu ușurință încercărilor de a-i minți pe alții, însă devin problematici atunci cînd e vorba de auto-amăgire
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
cu ușurință încercărilor de a-i minți pe alții, însă devin problematici atunci cînd e vorba de auto-amăgire. Unele biografii sînt scrise în mod înșelător, de exemplu cînd se încearcă mușamalizarea unei escrocherii. Însă a face același lucru într-o autobiografie este mai riscant. După cum remarcă Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
în mod înșelător, de exemplu cînd se încearcă mușamalizarea unei escrocherii. Însă a face același lucru într-o autobiografie este mai riscant. După cum remarcă Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Adams (1990:167): "Scriitorii care doresc să-și țină secrete viețile personale nu se apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
apucă de autobiografie". Avînd în vedere acest mijloc convenabil de a relata evenimentele din trecutul cuiva, Adams (1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
1990:173) își încheie studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai cineva de talia lui Shaw ar îndrăzni să se declare un "cretan" fără să se compromită. Totuși
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
studiul său critic observînd că: "autobiografii nu spun minciuni, ci își povestesc viața". Studiul lui Adams se limitează la autobiografii americani; de aceea el nu se referă la George Bernard Shaw (1970:1), care își începe autobiografia cu afirmația: "Toate autobiografiile sînt minciuni. Și nu mă gîndesc la involuntare, neintenționate, ci la minciuni spuse cu bună știință". Probabil că numai cineva de talia lui Shaw ar îndrăzni să se declare un "cretan" fără să se compromită. Totuși, ceea ce urmează se conformează
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
Weintraub (1970: xvi) comentează: "Shaw se prezintă așa cum ar fi vrut ca lumea să-și amintească de el... poate cel mai plăcut și amuzant G.B.S.". Aici nu e vorba de nici o autoiluzionare și cititorul este avertizat în privința nesincerității textului. Formulîndu-și autobiografia în acest mod, Shaw îi atribuie privilegiul creației ficționale, după cum se va discuta în capitolul 9. Ar trebui să evităm să ne mințim singuri? Vom analiza problema meritelor sociale și a neajunsurilor minciunii în capitolul 11, însă caracteristicile specifice auto-amăgirii
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
naturale ale copiilor din centre de plasament și facilitarea întâlnirii între copil și familie. Proiectul Dianoia - metode educative didactice și narative pentru lucrătorii sociali - este un proiect european de sensibilizare a mediilor educative pentru dezvoltarea și utilizarea narațiunii și a autobiografiei ca metode de dezvoltare personală. Un loc important în cadrul activității fundației îl ocupă programele de formare: învățământ la distanță (curs structurat pe module teoretice și practice) și formare continuă (cursuri de scurtă durată, de maximum cinci zile, cursuri de week-end
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
aceluiași tip de literatură de rezistență. Ea singură este cu adevărat de rezistență, în sensul plin, tare, al cuvântului. Tot în această categorie, cred, intră și textele net de rezistență, inedite, unele scoase peste graniță sau scrise în străinătate, jurnale, autobiografii, amintiri din închisori, alte lucrări etc., care abia acum sunt date la iveală. Ele au început să fie publicate, în parte, mai ales în Memoria, Jurnalul literar, Convorbiri literare. Este un capitol încă nescris și care de fapt nici nu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
înțelepciune politică. Ea reprezintă întâi de toate primul document organizat și dezvoltat venit din partea unui rezistent anticomunist și anticeaușist, publicat după revoluție. încă o dată, Doina Cornea deschide un drum și oferă un exemplu. Privită de sus, cartea sa este o autobiografie spirituală. Ea cuprinde toate fazele esențiale de formație și radicalizare etico-politică (la această luptătoare noțiunile nu pot fi disociate). Sunt evocate etapele formării unui caracter, ambianța Facultății de filologie din Cluj (pe care, printr-o împrejurare de familie, o cunoaștem
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
Octavian Paler doar la câteva luni după 22 decembrie 1989 1. Ceea ce publică acum este dezvoltarea și până la un punct sistematizarea unei mari și dureroase demistificări. Un fel de puzzle post-modern de confesiune și eseu politic, literatură și jurnalism superior, autobiografie și reflexie moralistă. Don Quijote în Est are un accent incontestabil de sinceritate și autentic. Octavian Paler crede efectiv în ce spune și acest fapt, spre meritul său, se simte. Dacă n-ar fi și iremediabil literat, predispus la digresiuni și
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
pe care l-a produs reflexia noastră politică efectiv de rezistență. Ele ar merita să fie puse, din plin, într-o altă lumină, inclusiv comparativă. în sfârșit, claustrarea morală și intelectuală integrală, izolarea cvasi-ermetică de sistem, despre care stă mărturie autobiografia spirituală Zbor în bătaia săgeții. Eseu asupra formării de H.-R. Patapievici, un text de o semnificație deosebită. Inclusiv despre toate freneziile intelectuale adolescente și tinerești, dar și despre riscurile (unele inevitabile) ale formației autodidacte. Cazuri, oricum rare, și mai
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
sau volume proprii; Grigore Graur (1894-1969), medic balneolog cu un doctorat în medicină la Viena, este colaborator al ziarelor Adevărul și Dimineața, autor de volume de specialitate. Preocupat și de cercetarea culturii și istoriei românești, Graur descoperă la Karlsbad o autobiografie a lui Gheorghe Asachi pe care o semnalează publicului. Adrian Verea (1876-1944), medic ORL cu un doctorat la Paris, este și poet, dramaturg, cronicar de teatru, publicist 84. Cea mai reprezentativă categorie profesional-intelectuală nord-moldovenească este conturată de către cadrele didactice, nu
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
noastră pe un destoinic cărturar, un neostenit cercetător de hrisoave, un colecționar pasionat de documente și manuscrise, legate de creația poporului. Într-un cuvânt - un folclorist"114. În amintirea elevilor se înscriu și alți profesori valoroși. Sașa Pană portretizează în autobiografia sa pe temperamentalul profesor de istorie, Tiberiu Crudu: "om cult, iubitor și cunoscător al folclorului", dar "iute de felul lui"115. De fapt, memorialistica celor formați pe băncile Liceului Ghica surprinde aceeași atmosferă de disciplină severă pe care tinerii elevi
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]
-
Liceului "Laurian" din Botoșani, Amintiri din viața de școlari, Botoșani, Tip. B. Saidman, 1923, p. 8. Pentru Iorga, experiențele de pe băncile Laurianului, de unde a fost eliminat în urma unui incident cu un profesor, au lăsat urme destul de neplăcute, redate și în autobiografia sa, unde, după evocări ale profesorilor și colegilor, conchide: "Și iată catastrofa vieții mele școlare la Botoșani", în Nicolae Iorga, O viață de om așa cum a fost, Editura Minerva, București, 1984, p. 64. 97 Ion I. Ipăteanu, Din cele mai
[Corola-publishinghouse/Science/84940_a_85725]