2,138 matches
-
călătorea pentru a efectua un show live la Hartpury College din Gloucester.. Pe data de 30 noiembrie 2013 Professor Green a fost arestat.Acesta a fost acuzat de influențare a cursului justiției.. În septemberie 2015, Green scrie prima sa carte, autobiografia intitulată <nowiki>"Lucky"</nowiki>. Professor Green a fost născut pe 27 noiembrie 1983 în Hackney, Londra. El a fost născut când mama sa, avea 16 ani. Părinții săi s-au despărțit la puțin timp după iar el a fost crescut
Professor Green () [Corola-website/Science/330817_a_332146]
-
Japonia se aliniase într-un mod nociv restului lumii și își pierduse mândria ce-o avusese odată. Așa că Onoda a decis să se mute în Brazilia, unde și-a cumpărat o fermă și s-a căsătorit. Onoda a publicat o autobiografie: No Surrender, My Thirty-Year War, în care detaliază viața sa ca și luptător de gherilă. După ce a citit în presă despre un adolescent japonez ce și-a ucis părinții, în 1980, Onoda a devenit și mai preocupat de starea țării
Hiroo Onoda () [Corola-website/Science/330223_a_331552]
-
Forenza, loc în care era ușor să găsești persoane cu probleme judiciare. Suspectând că jefuitorul, cu povestea delictului din onoare, ar fi vrut să găsescă o justificare morală a vieții sale de răufăcător, căpitanul Eugenio Massa, care colaboră la realizarea autobiografiei lui Crocco, a condus cercetări amănunțite patruzeci de ani mai târziu. Cu ajutorul medicului Basilide Del Zio, Massa reușește să demonstreze că în Rionero, în anii '50 al secolului al XIX-lea, n-a avut loc nici o crimă în circumstanțele descrise
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
să lucreze sub conducerea lui Crocco, până în 1864, când a fost arestată A mai avut o relație trecătoare cu Filomena Pennacchio, care mai târziu a devenit concubina subordonatului său Giuseppe Schiavone.. În timpul detenției sale, hoțul a început să-și scrie autobiografia, realizată în două manuscrise (au fost de fapt trei, dar unul, fiind în posesia profesorului Penta, s-a pierdut). Cel mai cunoscut este cel elaborat cu ajutorul lui Eugenio Massa, un căpitan al armatei regale, interesat de evenimentele unde Crocco a
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Crocco și Giuseppe Caruso" ). Lucrarea a fost republicată de mai multe ori după război de către mai mulți autori, cum ar fi Tommaso Pedio (Manduria, Lacaita, 1963), Mario Proto (Manduria, Lacaita, 1994) și Valentino Romano (Bari, Adda, 1997). Cealaltă versiune a autobiografiei , ce nu a suferit nici o revizuire lingvistică, a fost publicată de către antropologul Francesco Cascella în opera "Il brigantaggio: ricerche sociologiche ed antropologiche" (1907), cu o prefață de Cesare Lombroso. După cum s-a menționat deja, amintirile lui Crocco transcrise cu căpitanul
Carmine Crocco () [Corola-website/Science/330338_a_331667]
-
Există o serie de femei africane care au împărtășit propriile lor traume prin intermediul scrierilor lor. Ele au declarat că rana provocată de aceste excizii este dublă, atât fizică cât și psihică. Cele care au scris despre acest subiect consideră că autobiografia constituie un mod de vindecare și consolare pentru ceea ce li s-a întâmplat. Protagonista Bertha, din cartea Calixthei Beyala "Seul Dieu le savait", declară: "„Îmi vreau corpul înapoi.”", Tanga din "Tu t”appelleras Tanga" (1988) vrea să elibereze logica corporală
Mutilarea genitală la femei () [Corola-website/Science/329090_a_330419]
-
Jenny știa în tot acest timp. Cinci ani după: În ziua nunții Serenei cu Dan,aflăm că Chuck și Blair sunt părinții unui băiat pe nume Henry,Nate este un om de afaceri datorită The Spectator,Ivy a scris o autobiografie despre ea,cariera să și viața în Upper East Side,făcându-se un film despre asta în care joacă Lola și Olivia Burke.Jenny și Blair au devenit partenere pentru o linie de modă numită 'J for Waldorf'.Lili și
Lista episoadelor din Gossip Girl: Intrigi la New York () [Corola-website/Science/328723_a_330052]
-
doilea război mondial pentru a fugi din Uniunea Sovietică. Relatări ale evadării lor pot fi găsite în arhivele Institutului Polonez și ale Muzeului Sikorski din Londra (Anglia), și la Institutul Hoover de la Universitatea Stanford din California. De asemenea, mai multe autobiografii relativ verificabile și credibile ale fugarilor au fost publicate în limba engleză, de exemplu în "Shallow Graves in Siberia" al lui Michael Krupa. "Drumul de întoarcere" a beneficiat în general de recenzii pozitive. Situl Rotten Tomatoes a raportat că 75
Drumul de întoarcere () [Corola-website/Science/328817_a_330146]
-
revista "L'Aéronaute" , care a apărut până în 1910 Acest roman a apărut în 1864 în volum in-12, fără ilustrații. Jules Verne a modificat romanul și l-a reeditat, acesta devenind partea a doua a operei "Căpitanul Hatteras". Textul este o autobiografie scrisă de Jules Verne în 1890. La cererea lui Théodore Stanton, ziarist american și corespondent al agenției Associated Press la Paris, autorul îi încredințează manuscrisul. Traducerea englezească apare pe 9 aprilie 1891 la Boston sub titlul "The Story of my
Opere inedite ale lui Jules Verne () [Corola-website/Science/328846_a_330175]
-
și o monografie a Granadei cu descrierea orașului și locuitorilor săi. Subiectele scrierilor sale sunt diferite și pot fi împărțite în următoarele categorii : antologie , ascetism și sufism, epistolar, gen biografic, geografie și turism, etc. În anul 1369 a scris o autobiografie. A scris de asemenea lucrări amănunțite despre Islam, istorie în general, călătorii, politica, medicina, filosofie și misticism. Cele mai multe din cărțile sale le-a scris în mijlocul crizelor de insomnie. Cu toate acestea, putem spune că nu există o înțelegere adecvată în ceea ce privește
Ibn al-Khatib () [Corola-website/Science/330925_a_332254]
-
selgiukid, în jurul temutei fortărețe Alamut. Sabbah este și fondatorul ramurii șiite a ismailismului nizarit, un organizator excelent și un teolog incisiv care a creat sângerosul ordin terorist al Asasinilor (în ). Se crede că Hasan Sabbah și-ar fi scris o autobiografie, scriere ce nu a supraviețuit în întregime trecerii timpului dar care pare a se regăsi într-o biografie în limba persană a ismailismului, numită Sarghudașt Sayyidna; indiciu oferit de toponimul Sayyidna, unul dintre apelativele lui Hasan Sabbah. Tot acesta a
Hasan Ibn Sabbah () [Corola-website/Science/330943_a_332272]
-
Doncaster Knights. În anul 2012 s-a angajat ca antrenor principal echipei naționale a României și echipei de dezvoltare Lupii București. Sub conducerea sa, „Stejarii” au câștigat Cupa Națiunilor IRB în 2012 și 2013. În anul 2013 și-a publicat autobiografia, intutulată "Despite the Knock-Backs".
Lynn Howells () [Corola-website/Science/334906_a_336235]
-
ca rege al Spaniei, din 2014, fundația și premiile au fost redenumite și se numesc astăzi după noua Prințesă a Asturiei și Infantă a Spaniei, Leonor. Laureații pot fi persoane, instituții sau grupuri din intreaga lume, care se disting prin autobiografia lor într-una din următoarele opt categorii: artă, literatură, științe sociale, comunicare, științe umane, cooperare internațională, de cercetare științifică și tehnică și sport. Deliberările (câte un juriu pentru fiecare premiu), încep în mai și continuă până în septembrie. Comisiile de specialiști
Premiul Prințesa Asturiei () [Corola-website/Science/335010_a_336339]
-
succes sub acest nume. De asemenea, ea se prezenta ca Lili, uneori scris Lily, și a fost prezentată în mod public ca sora lui Einar. Și-a schimbat legal numele în Lili Ilse Elvenes și a încetat să mai picteze. Autobiografia ei "Man into Woman", a fost publicată în 1933. Elbe a întâlnit-o pe Gerda Gottlieb la Academia Regală Daneză de Arte Frumoase din Copenhaga, și s-au căsătorit în 1904, când Gottlieb avea 19 ani și Wegener 22. Cei
Lili Elbe () [Corola-website/Science/335423_a_336752]
-
1924-1929). Ea a fost căsătorită în anii 1918-1946 cu Rütger Essén (1890-1972). A tradus între 1926 și 1965 aproximativ 70 de cărți din limbile engleză, franceză, italiană, daneză și norvegiană. În afară de traduceri, ea a redactat, de asemenea, împreună cu Jane Gernandt-Claine, autobiografia "En självbiografi, grundad på dagböcker och brev" a Annei Charlotte Leffler (Bonnier, 1922).
Ingeborg Essén () [Corola-website/Science/335440_a_336769]
-
matricole); • copii ale actului de identitate, carnetului de muncă și, dacă este cazul, livretului militar; • copii ale certificatului de naștere al candidatului, soțului/soției și fiecărui copil, ale certificatului de căsătorie, precum și, după caz, ale hotărârilor judecătorești privind starea civilă; • autobiografia și tabelul nominal cu rudele candidatului; • cazierul judiciar; • caracterizarea de la ultimul loc de muncă, respectiv din instituția de învățământ în cazul absolvenților în primul an de la absolvire; • 3 fotografii tip buletin de identitate; • două fotografii color 9 x 12 cm
Angajări în Poliție din sursă externă 2016. Tot ce trebuie să știi dacă vrei să devii polițist () [Corola-website/Journalistic/101246_a_102538]
-
BISERICEASCĂ HUNEDOREANA, Deva, 1984 (285 pag.) ; 40. PROTOPOPUL DR. IOAN DOBRE, 1875-1928, Deva, 1985 ; 41. CÂTEVA SCRIERI, Deva, 1986 ; 42. AMINTIRI CU MIHAIL SADOVEANU, Deva, măi 1987 ; 43. DIN ALTE VREMURI, Deva, 1994. BIBLIOGRAFIE 1. Dr. Victor I. Șuiaga, MICA AUTOBIOGRAFIE, Deva, 1994, în manuscris ; 2. Dr. Victor I. Șuiaga, AMINTIRI. PROMOȚIA UNIRII 1918-1919. LICEUL DIN BLAJ, Deva, 1982, în manuscris ; 3. Dr. Victor I. Șuiaga, PROTOPOPUL DR. IOAN DOBRE, 1875-1928, Deva, 1985, în manuscris; 4. Dumitru Susan, DR. VICTOR I.
Victor Șuiaga () [Corola-website/Science/336463_a_337792]
-
Cristoforo Colombo" de Franchetti, plus Cascart în "Zazà" de Leoncavallo și Neri în "La cena delle beffe" de Giordano. El s-a retras în 1931, locuind mai mulți ani în exil în Elveția și la Paris. El a scris o autobiografie, "La mia parabola", care a fost tradusă în limba engleză în 1995, ca "My Parabola". În 1937 s-a întors în Italia, unde a fost ulterior arestat de către autorități pentru că s-a opus regimului fascist și că avea convingeri socialiste
Titta Ruffo () [Corola-website/Science/336526_a_337855]
-
a menționat că a citit în copilărie, de asemenea, traducerile rusești ale lui Reid, care i-au permis să învețe limba rusă și alfabetul chirilic. Un capitol din Reid apare în colecția sa de eseuri "Împărat al Pământului" (1976). În autobiografia sa, președintele american Teddy Roosevelt afirmă că Mayne Reid a fost o persoană care l-a inspirat puternic de timpuriu. Aristocrat timid și astmatic, Theodore Roosevelt era pasionat de zoologie și de călătoriile aventuroase. Cărțile de aventuri ale lui Mayne
Thomas Mayne Reid () [Corola-website/Science/336525_a_337854]
-
Riḥla este un gen literar ce a cunoscut evoluții și transformări dea-lungul secolelor. Unii critici consideră acest gen ca fiind o formă de autobiografie: „autorul, naratorul și călătorul sunt una și aceeași persoană; aventura lor nu începe cu o naștere, ci trebuie să fie completată de o revenire” . Riḥla poate apărea sub forma unui jurnal personal, sub forma unei autobiografii sau a unui roman
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
fiind o formă de autobiografie: „autorul, naratorul și călătorul sunt una și aceeași persoană; aventura lor nu începe cu o naștere, ci trebuie să fie completată de o revenire” . Riḥla poate apărea sub forma unui jurnal personal, sub forma unei autobiografii sau a unui roman. A scrie acest tip de literatură înseamnă a povesti evenimente și a descrie locuri, „a scrie înseamnă a călători și a călători înseamnă a scrie” : Cei care scriu acest gen de literatură pot să amestece mai
Rihla () [Corola-website/Science/334269_a_335598]
-
ciclu romanesc cunoscut drept „ciclul Hallipilor”. Cartea relata o serie de întâmplări referitoare la un grup de personaje din familia Hallipa, avându-i în prim-plan pe soții Lenora și Doru Hallipa și pe descendenții lor. După cum precizează scriitoarea în autobiografia sa, ciclul Hallipa nu a fost conceput după un plan elaborat în prealabil, ci s-a format ca și ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu prin „sciziparitate literară” din dorința de a prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate
Concert din muzică de Bach (roman) () [Corola-website/Science/334436_a_335765]
-
ciclu romanesc cunoscut drept „ciclul Hallipilor”. Cartea relata o serie de întâmplări referitoare la un grup de personaje din familia Hallipa, avându-i în prim-plan pe soții Lenora și Doru Hallipa și pe descendenții lor. După cum precizează scriitoarea în autobiografia sa, ciclul Hallipa nu a fost conceput după un plan elaborat în prealabil, ci s-a format ca și ciclul Comăneștenilor al lui Duiliu Zamfirescu prin „sciziparitate literară” din dorința de a prezenta în detaliu o serie de întâmplări legate
Drumul ascuns () [Corola-website/Science/334469_a_335798]
-
a extins-o enorm (Dizionario di Chimica, 10 volume, 1784-1785). Deja bolnav de ceva timp și aproape orb, Scopoli s-a stins din viatä în casa sa la Pavia (1788). În anul morții sale, el a mai publicat în latină autobiografia sa „Vitae meae vices". Marele naturalist a fost numit membru în multe organizații, printre altele: Multe categorii taxonomice au fost denumite după cunoscutul naturalist. Aici câteva: Aici sunt documentate cele mai importante lucrări ale savantului. Listă de zoologi după abrevierile
Giovanni Antonio Scopoli () [Corola-website/Science/335143_a_336472]
-
Genofeva". Führich a fost un adept al Mișcării Nazarinene și deci, implicit, el a fost un artist romantic religios care a urmărit să dea o formă nouă subiectelor biblice, readucând în actualitate spiritul lui Dürer. Führich a murit în Viena. Autobiografia a fost publicată în 1875, și un memoriu de fiul său Lucas, în 1886.
Joseph von Führich () [Corola-website/Science/335270_a_336599]