4,649 matches
-
de-a gata (secolul al XVII-lea). Stereotipurile privind atitudinile pun în evidență lipsa de cenzură și autocenzură în relațiile sociale, manifestările instinctuale: spirit grosolan, necioplit, viteji, dar fără disciplină militară, puși pe harță, războinici, puțin primitori, răi, se poartă autoritar, nervoși (secolul al XVI-lea); buni ostași, veseli în sărăcie, nerușinați, impulsivi, iubitori de noutate (secolul al XVII-lea); recunoscători pentru faptele bune, dar răzbunători când sunt jigniți, curtenitori, amabili, iubitori de străini (secolul al XVIII-lea); nu păstrează amintirea
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
și de sănătate a celor care ofera îngrijire este un predictor pentru șansele de-a reuși în susținerea și vindecarea celor bolnavi. Un aspect important în practică medicală îl constituie atitudinile și menalitatea. Dintr-o practică și poziție de tip autoritar, paternalist, într-una de tip egalitar, de parteneriat, transformarea parcurge un drum lung. Respectarea drepturilor pacientului, consimțământul informat, acceptarea deciziilor acestuia privind propria-i vata îl retransformă dintr-un „caz” într-o persoană, iar pe medic - dintr-un expert absolut
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
model al liderului pentru comportamentul subordonaților. Aceste pentru a îndeplini un rol pozitiv trebuie să respecte el însuși valorile pe care le propagă oficial organizația. Toate activitățile manageriale trebuie să aibă la baza aceste valori. Liderul nu trebuie să fie autoritar în încercarea să de a impune valorile, întrucat orice acțiune de acest fel trezește reacții defensive la nivelul subordonaților și au un efect contrar celui intenționat. Dacă nu este în relații pozitive cu subordonații, liderul își pierde credibilitatea și influența
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
au identificat cu comportamentul liderului, alții au considerat că se referă la nevoile fundamentale ale acestuia. Pornind de la numărul dimensiunilor luate în calcul se remarcă tipologii unidimensionale, biși tridimensionale ale stilurilor de conducere. Sunt descrise astfel stiluri de conducere denumite: autoritar, democrat, liber (laissez-faireă, paternalist, majoritar, liber cu discuții; stiluri de conducere precum: populist, centrat pe grup, pe sarcina - în funcție de orientarea conducătorilor spre producție sau spre personal, precum și o serie de stiluri de conducere rezultate din corelația a trei dimensiuni (orientarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
ar fi LPC și „Metodă culorilor: Success Insight”. Intrarea în funcțiune a unui stil de conducere este determinată de trei forțe: factori ce țin de lider, factori ce țin de subordonați și factori legați de situație. Practicarea stilului de conducere (autoritar, democratică, se soldează cu o serie de efecte, surprinse de asemenea. Atunci cand dorim să evaluăm stilurile de conducere este de preferat să utilizăm drept criterii: numărul său ponderea efectelor pozitive și negative în activitatea de conducere, semnificația reală a acestor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
Democrat Politicos Are încredere în sine Părere bună despre sine Inteligent Competent Activ Conducător Îndrăzneț Independent Modest Relaxat Vorbareț Moral Cinstit Muncitor Organizat Disciplinat Realist Riguros Liberal (Modernă Nu-i pasă de altii Neprietenos Intolerant Egoist Individualist Agresiv Rece, distant Autoritar Nepoliticos Nu are încredere în sine Părere proastă despre sine Neinteligent Incompetent Inactiv Executant Timid Dependent Încrezut Încordat Rezervat Imoral Necinstit Leneș Dezorganizat Nedisciplinat Visător Superficial Conservator Românul Distribuția după vârsta Distribuția pe sexe Distribuția după numărul de copii Distribuția
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2246_a_3571]
-
împărat (2); lider (2); lup (2); luptă (2); de mare (2); neînfricat (2); rac (2); răget (2); rece (2); savană (2); sălbăticie (2); unu (2); urs (2); admirație; ager; agresiv; ambiție; animal fioros; animal sălbatic; animale; antilopă; argint; aristocrație; Aslan; autoritar; balanță; bancnote; bărbăție; berbec; biliard; bine; blană; blînd; bogat; cal; carnivor; cec; cerb; de cinci; ciocolată; circ; cîine; coamă frumoasă; cuceritor; cunoștință; curg; dictator; dictatură; dominare; domnitor; dur; dușman; elefant; falnic; fecioară; flămînd; flocos; foc; fratele; frumos; furie; galben; gălăgios
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); performanță (2); pervers (2); prost (2); putere (2); sever (2); silitor (2); străduință (2); străduitor (2); strict (2); tare (2); urît (2); viitor (2); de admirat; agățat; agil; aha; ani; apreciere; apt; aptitudine; Arnold Schwarzenegger; așteptare; atenție; atitudine; atroce; autoritar; avansa; azi; băgăcios; bărbat; binevoitor; bogăție; buni; cadou; caiet; calculat; cald; campion; carieră; carte; căscat; celebru; cicălitor; cimitir; cineva; cinstit; cîștigător; clar; concludent; conservator; Constanța; a continua; continuitate; costisitor; credință; crescător; crunt; cruțător; cu un pas înainte; culme; cură de
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
rege(25); putere(24); cîine(21); boss(17); slugă(17); conducător(16); patron(16); boier(16); domn(14); proprietar(13); rău(13); Bun (12); casă(11); lider(11); puternic(11); autoritate(10); sigur(9); domnitor(8); Dumnezeu(8); om(8); autoritar(6); bogat(6); rob(6); supunere(6); pe sine(6); respect(5); animal(4); director(4); dur(4); maestru(4); sclavi(4); superioritate(4); supus(4); tata(4); dominare(3); gazdă(3); gospodar(3); hain(3); împărat(3); lucru(3
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
finanțelor a cunoscut după cel de-al Doilea Război Mondial, abordări și mai variate decât până atunci, atât pe continentul european, cât și în SUA. Profesorul francez Henry Laufenburger definește, în 1956, finanțele în sens larg, ca fiind „o dispoziție autoritară, rareori contractuală (împrumuturi) a colectivității organizate, asupra unei părți mai mici sau mai mari din produsul național, în scopul realizării sarcinilor denumite publice sau de interes public” (Théorie ėconomique et psychologique des finances publique, Paris, 1956). Finanțele reprezintă o ramură
Finanțe publice by Florin Franț () [Corola-publishinghouse/Science/194_a_137]
-
medie a mortalității ridicată (16,1 la 1.000 de locuitori) și o medie a PIB per capita scăzută (464 de dolari). Toate acestea fac din țările din primul grup posibile surse de emigrație, îndeosebi în condițiile unui regim politic autoritar sau în cazul în care sunt implicate în conflicte armate în regiune. Cel de-al doilea grup de țări, cel mai numeros, este alcătuit din țări cu media ratei natalității de 24,7 la 1.000 de locuitori, media mortalității
Metode avansate în cercetarea socială. Analiza multivariată de interdependență by Irina Culic () [Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]
-
bunăvoința subordonaților; - incompetența managerului (în special ca evaluator); - frica de conflicte și represalii; - teama că obținerea unor calificative slabe de către subordonați va evidenția incompetența managerului; - lipsa de interes față de performanța subordonaților. Cauze ale subevaluării: - dorința managerului de a părea mai autoritar în fața subordonaților; - dorința de a fi apreciat de șefii ierarhici; - spirit critic excesiv; - teama că subordonații care obțin calificative superioare îi pot afecta autoritatea; - tendința de a le impune subordonaților același sistem de valori și exigențe pe care și-l
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
unei organizații, desfășurarea activității într-o organizație permite satisfacerea a trei tipuri de nevoi: • nevoia de putere - persoanele la care se manifestă dominant nevoia de putere sunt motivate de ocuparea în organizație a unei poziții cât mai înalte și mai autoritare, fiind interesate de realizarea tuturor activităților care conduc la atingerea acestui obiectiv; • nevoia de afiliere - indivizii dominați de această nevoie sunt motivați prin faptul că activitatea lor le oferă posibilitatea de a fi mereu în contact cu colegii (este indicat
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
altul); • indirectă - exercitată prin intermediari (persoane, grupuri, structuri formale) care transmit deciziile și raportează îndeplinirea lor. Practica din domeniul serviciilor educaționale evidențiază, ca și în alte domenii, cel puțin trei mari categorii de tipuri de conducere, devenite deja tradiționale: • tipul autoritar - aparține concepției tradiționale, se bazează pe o structură ierarhică fixă în care căile de comunicare sunt unidirecționale, de sus în jos. Acest tip de conducere pleacă de la premisa necesității și utilității măsurilor de constrângere pentru motivarea subordonaților implicați într-o
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
compatibil cu domeniul serviciilor educaționale, unde inițiativa și capacitatea de inovare sunt fundamentale pentru dezvoltarea și adaptarea serviciilor la nevoile beneficiarilor. În realitate, nu vom întâlni decât în mod excepțional forme pure ale acestor tipuri; între cele trei extreme (tipul autoritar, tipul participativ și tipul permisiv) putem identifica tipuri intermediare, mai apropiate sau mai îndepărtate de acestea (activitatea specifică serviciilor educaționale favorizează manifestarea tipurilor intermediare de conducere 1). De asemenea, practica din domeniul managementului evidențiază faptul că în condiții de criză
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
sau mai îndepărtate de acestea (activitatea specifică serviciilor educaționale favorizează manifestarea tipurilor intermediare de conducere 1). De asemenea, practica din domeniul managementului evidențiază faptul că în condiții de criză, când este pusă în pericol structura organizațională, sunt preferați conducătorii energici, autoritari, curajoși, deciși, care se orientează repede în context și recurg la mijloace ferme pentru a depăși obstacolele. În situații de normalitate, când se cer decizii bine echilibrate, bazate pe identificarea și analiza completă a alternativelor, sunt preferați conducătorii calmi, echilibrați
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
centrat nici pe sarcinăși nici pe relațiile umane (valabil pentru subordonații care pot și vor în suficientă măsură să realizeze activitățile organizației). Tannenbaum și Schmidt (apud Morrison, 1994) propun un model în șapte trepte care urmărește evoluția atitudinii manageriale de la autoritar la democratic. Astfel, spectrul stilului de conducere conține următorii pași: 1. managerul ia decizia și o anunță, fără a se consulta sau a ține cont de o eventuală opinie sau observație venită din partea subordonaților; 2. managerul își impune decizia utilizând
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
prealabil și care trebuie să aibă un grad cât mai mare de certitudine, astfel încât decizia finală să capete un caracter operațional cât mai accentuat. Din perspectiva unei abordări participative, deciziile de grup sunt foarte importante în managementul serviciilor educaționale; stilurile autoritare de luare a deciziilor pot fi utilizate doar în probleme pur administrative și la niveluri inferioare ale managementului. La nivelurile superioare, acolo unde predomină deciziile strategice, de perspectivă, este necesară adoptarea deciziilor prin consensul membrilor organizației. În literatura de specialitate
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
control. Formalizează ceea ce, în opinia lui, trebuie să fie regulile și le utilizează pentru a conduce, pentru a duce la obținerea de rezultate. Pentru el, a conduce înseamnă definirea structurii ad-hoc și formalizarea regulilor de funcționare care rezultă de aici. Autoritarul - la fel ca întreprinzătorul, dă instrucțiuni clare și precise. Dar el așteaptă mai mult ca partenerii să-i urmeze instrucțiunile cuvânt cu cuvânt. De fapt, supunerea celorlalți este o condiție sine qua non pentru a lucra și a realiza scopurile
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
a respecta formalismul necesar pentru buna funcționare a echipei. Aceste stiluri pot fi clasificate astfel: ¬ Stiluri eficace - întreprinzător, realist, participativ, organizator (aceste stiluri sunt atribuite celor care pun în practică „regula celor 4 C” - coerență, claritate, curaj, considerație). ¬ Stiluri ineficace - autoritar, oportunist, demagog, birocrat (aceste stiluri sunt atribuite celor care constituie surse de ambiguitate și de neînțelegere în interiorul echipei; sunt situații când putem fi constrânși să le folosim, dar trebuie să fim conștienți de potențiala lor ineficiență). Clasificați-vă răspunsurile în
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
să găsim argumente favorabile noilor idei. • bariere culturale: - tabuurile - problemele care nu pot fi abordate și discutate sunt ca și inexistente (deci nici nu merită să fie rezolvate); - cenzura substitutivă a supraeului - aplicarea normelor etico-morale dobândite în copilărie de la adulți autoritari împiedică, mai ales în societățile cu tradiții paternaliste, ieșirea dintr-un anumit cadru conceptual și cultural, inducând respectul orbesc față de tradiție; - raționalizarea excesivă a unor tendințe reformiste ca modalitate de abordare în culturile europene de tradiție greco-romană și creștină (totul
Management general și strategic în educație. Ghid practic by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2049_a_3374]
-
nu fac decât să întărească calitatea activă și relațională proprie corpului surprins în lume și în societate. Se ajunge, prin urmare, la dimensiunile social-politice ale corpului împuternicit, un corp încărcat cu accepțiile ideologice ale rezistenței și ale opoziției la structurile autoritare ale umanului. Toate aceste ipostazieri corporal-identitare sunt propuse drept modele existențiale și discursive care critică teoriile utopice ale corpului virtual, în măsura în care acestea din urmă neagă caracterul întrupat al ființei umane în realitatea virtuală sau în spațiile informațional-comunicaționale. Spre exemplu, discursurile
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
vocea feministă a autoarei. Cyborgul este integrat în practicile cibernetice generatoare de „voință de putere” și nu este opus colajului identitar social și condiției postsexuate. Mesajul este că feministele pot folosi imaginarul cyborgic nu doar în scopul criticării situației tehnoștiințifice autoritare (se înțelege, masculineă, ci și în scopul „împuternicirii” femeii. Atât ontologic cât și ideologic, se consemnează ruperea condiției cyborgice de tradiția occidentală a patriarhatului capitalist/alb, care legitimează ceea ce autoarea numește „informatica dominării”. Organismele cibernetice sunt socotite, din această perspectivă
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
ale grijii pentru celălalt, în special în ipostaza comunităților virtuale. Acesta este un model al împuternicirii constructive, în care trupul nu este „lăsat în urmă”, ci, dimpotrivă, intră în paradigma tehnoculturală a vizibilității, oferind un posibil cadru alternativ la formele autoritare de putere. Astfel, conștiința cyborgică, definită drept „o întrupare tehnologică a unei forme particulare de conștiință opozițională” se constituie în „metodologia asupritelor”. Din perspectiva acestei metodologii, Sandoval apropie cyberfeminismul lui Haraway de feminismul Lumii a Treia, ca forme de rezistență
Corpul în imaginarul virtual by Lucia Simona Dinescu () [Corola-publishinghouse/Science/1913_a_3238]
-
tip de relații cu guvernele celorlalte state. Diferențele dintre tipurile de guvernări se referă, în special, la extinderea puterii guvernamentale cu respectul cetățenilor, nu și la numărul de reguli. Din acest punct de vedere, guvernările constituțional liberale sunt opuse celor autoritare. Guvernările constituțional liberale pot fi împărțite în două mari categorii. O primă categorie cuprinde: regimurile republicane, în care șeful statului este un politician ales; monarhiile constituționale, în care șeful statului este monarh ereditar. În funcție de gradul de concentrare a puterii la
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]