4,300 matches
-
există sau care au existat în contexte diferite. Prin aceasta, perspectivele pe care le deschide se inserează deja într-un demers antropologic (K. Polanyi și-a efectuat lucrările reunind o echipă alcătuită din economiști, istorici și antropologi) și stimulează un avânt al antropologiei economice în anii 1950-60 și după. Reflecțiile sale se axează asupra ambiguității conservării clivajului instituit între capitalism și celelalte sisteme economice și retrasează astfel frontiera împresurând lumea capitalistă în interiorul căreia un dispozitiv economic situat în afara socialului s-ar
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
a antropologiei în două sfere, una polarizându-se în jurul economicului într-o subordonare intelectuală față de dominările momentului, iar cealaltă îndepărtându-l cu dispreț în favoarea structurilor considerate perene "la alegere" (simbolic, rudenie etc.) -, poate fi estimată ca fiind puțin fertilă pentru avântul disciplinei și se prezintă ea însăși ca un simptom al perioadei prezente. În această conjunctură apăsătoare și restrictivă, a regândi într-o manieră riguroasă economicul în antropologie pare un lucru cu atât mai indispensabil cu cât mondializarea se impune ca
Motive economice în antropologie by LAURENT BAZIN, MONIQUE SELIM [Corola-publishinghouse/Science/1015_a_2523]
-
greșit consecințele deciziei noastre, că ne-am asumat mai mult decât putem face, că ne-am depășit resursele sau mijloacele reale. Desigur, ne-o recunoaștem cei mai mulți, că este important "să acceptăm că uneori ne lăsăm furați de propriul entuziasm, de avântul sau de dorințele proprii, că riscăm să ne lăsăm antrenați dincolo de limitele sau de posibilitățile noastre reale" (p. 120). În viziunea lui J. Salomé (2002), eroismul în cotidian se manifestă prin două poziții relaționale simple, dar adesea greu de menținut
Relațiile interpersonale. Aspecte instituționale, psihologice și formativ educative by Gabriel Albu () [Corola-publishinghouse/Science/1037_a_2545]
-
Documentation française, Paris, 1987, p. 9. Această opțiune trădează faptul că munca sociologică este în mod fundamental una la comandă, că este în serviciul politicului, al instituționalului, al economicului, fapt, de altfel, foarte bine cunoscut și acceptat (dar malign "împământenit"): "Avântul cercetărilor în științele sociale consacrate artei, creșterea și întinerirea populației de cercetători din domeniu sunt asociate cu acțiunea publică din sectorul producției și difuzării artistice [...]. Intervenția tot mai mare și mai diversificată a statului a necesitat o mai bună cunoaștere
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
prevala. Spirite bune și solide ca dumneavoastră se sperie văzând rapiditatea cu care crește această pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de proprietate, dacă, în locul acestei maxime a cărții dumneavoastră "Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează consecințe absolute" puneți următoarea
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și solide ca dumneavoastră se sperie văzând rapiditatea cu care crește această pantă. Ele se străduiesc să o urce; o urcă, într-adevăr, așa cum ați făcut și dumneavoastră în cartea dumneavoastră, până la regimul restrictiv, care reprezintă primul avânt și singurul avânt practic al societății pe declivitatea fatală; dar în prezența acestei vii negații a dreptului de proprietate, dacă, în locul acestei maxime a cărții dumneavoastră "Drepturile sunt sau nu sunt; dacă ele sunt, ele angrenează consecințe absolute" puneți următoarea maximă: "Iată un
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
care au creat instituțiile legale ale proprietății și contractului, au eliberat piețele și au limitat puterile, bugetul și extinderea statului. 10. Piețele duc la cicluri economice dezastruoase, cum a fost Marea Criză Sprijinirea pe forțele piețelor duce la cicluri de "avânt și cădere", pe măsură ce încrederea investitorilor se hrănește de la sine, ducând la avânturi masive în investiții care sunt urmate inevitabil de contracții ale producției, de șomaj și de înrăutățirea situației economice generale. Ciclurile economice de "avânt și cădere" sunt puse uneori
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
și au limitat puterile, bugetul și extinderea statului. 10. Piețele duc la cicluri economice dezastruoase, cum a fost Marea Criză Sprijinirea pe forțele piețelor duce la cicluri de "avânt și cădere", pe măsură ce încrederea investitorilor se hrănește de la sine, ducând la avânturi masive în investiții care sunt urmate inevitabil de contracții ale producției, de șomaj și de înrăutățirea situației economice generale. Ciclurile economice de "avânt și cădere" sunt puse uneori pe seama sprijinirii pe piețe. Dovezile empirice arată însă că supraproducția generalizată nu
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
piețelor duce la cicluri de "avânt și cădere", pe măsură ce încrederea investitorilor se hrănește de la sine, ducând la avânturi masive în investiții care sunt urmate inevitabil de contracții ale producției, de șomaj și de înrăutățirea situației economice generale. Ciclurile economice de "avânt și cădere" sunt puse uneori pe seama sprijinirii pe piețe. Dovezile empirice arată însă că supraproducția generalizată nu este o trăsătură a piețelor; când mai multe bunuri și servicii sunt produse, prețurile se ajustează și rezultatul este prosperitatea generală, nu o
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
au demonstrat economiștii (precum laureatul premiului Nobel, Milton Friedman), de o contracție masivă și bruscă a masei monetare de către United States Federal Reserve System 77, care urmărea o serie de obiective politice. Această contracție generală a fost apoi adâncită de avântul protecționismului, care a extins suferința la nivel mondial, și mult extinsă de programe precum National Recovery Act78, programe care au menținut prețurile agricole ridicate (distrugând cantități uriașe de produse agricole și restrângând oferta) și alte programe ale "New Deal", al
Statul. Ce se vede și ce nu se vede by Frédéric Bastiat [Corola-publishinghouse/Science/1073_a_2581]
-
al filozofiei. Pentru filozofie, el pur și simplu nu este sau este clasat la rubrica "ne-om". (Singurul efort al filozofiei de a nu rămâne în urma vieții sau, mai curând, de a nu o rata sărind ― dintr-un prea mare avânt ― dincolo de ea, l-a făcut Heidegger vorbind de "facticitate". Dar când vrei să explici ce este facticitatea, îți vine să spui: "de pildă, o zi din viața lui Ivan Denisovici". Și în felul acesta ajungi din nou la literatură.) Dispărem
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
degetelor pe partea dorsală a șoldului drept, în timp ce brațul celălalt, ca o acoladă obosită și lascivă, țâșnește în sus, atingând în treacăt urechea și frîngîndu-se din poignet, ca lujerul unei crizanteme îndoit sub greutatea corolei. Din această poziție îmi luam avânt și executam câteva salturi succesive, căzând mereu pe vârful piciorului drept, cu câteva mici amortizări repetate. De aici puteam intra apoi fără probleme în figura pe care deja am descris-o, cu antebrațul în dreptul frunții și cu tremurul neliniștit dreapta-stînga
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
atâta încrîncenare lucruri care sânt cu totul neobișnuite și perfect neverificabile, în vreme ce în atâtea alte cazuri ei se lasă cu greu convinși de lucruri infinit credibile și susținute cu probe și argumente extrem de convingătoare? Pentru simplul motiv că există un avânt al cunoașterii care face ca ființa umană să nu se poată limita la obiectele pe care i le dă experiența. Există în noi, spune Kant, o nevoie cu mult mai înaltă decât "silabisirea în marginea celor ce apar". Ba chiar
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
o cunoaștere care vine nu de jos, ci dintr-o rațiune supremă care, într-un timp imemorial, s-a livrat celei omenești, făcîndu-i dezvăluiri senzaționale cărora nu le corespunde nici un obiect vizibil. Și totuși, Kant, tocmai în măsura în care a recunoscut acest avânt, s-a simțit obligat (ca să spunem așa din motive de onestitate intelectuală, filozofică și critică) să-l stăvilească și să arate până la ce punct anume este el îndreptățit ― ceea ce înseamnă: până la ce punct îi corespunde posibilitatea cunoașterii și o cunoaștere
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
așa din motive de onestitate intelectuală, filozofică și critică) să-l stăvilească și să arate până la ce punct anume este el îndreptățit ― ceea ce înseamnă: până la ce punct îi corespunde posibilitatea cunoașterii și o cunoaștere reală ― și din ce punct anume avântul acesta devine total necontrolat, în măsura în care unei probleme reale nu-i poate corespunde nici o cunoaștere reală. Or, aici intervine divorțul meu față de amicii mei. Zona aceasta, a posibilului tulburător, această cupă fără fund a transcendenței în care pot fi turnate în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
se transformase în tandrețe și țin minte că mi-am promis să revin, că m-am pus, aproape, să-mi jur că o voi face, pentru că știam, pe de altă parte, cât este de greu să-ți respecți pornirile și avânturile de o clipă. Dar odată întors din Germania, nu am mai revenit: nu eram nici îndeajuns de bun și nici îndeajuns de curajos ca să o fac. A făcut-o în schimb Marin Diaconu, care se ducea să-l vadă aproape
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
de dezvoltarea culturei românești. [4 iulie 1876] ["BĂTRÎNII NOȘTRI ERAU PRACTICI... Bătrânii noștri erau practici și pricepeau administrație, finanțe și economie politică, așa precum un gospodari bun pricepe administrarea moșiei sale. Iar franțujii noștri, cari de la 1848 încoace au luat avânt, sunt preste tot târzii la minte, cu toată învățătura teoretică și fineța advocățească pe cari și-a câștigat - o frizându - se doi trei ani prin Paris. Ca dovadă despre modul cum trebuie să fi administrat bătrânii, publicăm mai la vale
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
a cării rezultate favorabile pentru noi s-ar putea prezice cu ușurință. Poate că tocmai siguranța că trupele noastre ar repurta victorii fără valoare face ca unul din stimații vecini ai țării să nu privească tocmai cu neplăcere indignarea și avântul nostru războinic. E dar precaut de-a nu începe acțiunea până ce dispozițiile Austro-Ungariei nu vor fi clare și bine cunoscute. Un comunicat oficios al lui "Pesther Lloyd" cuprinde câteva aluzii despre înrîurirea eventuală a Austro-Ungariei asupra consecuențelor războiului oriental. Acest
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
zac pe podea fără o vorbă. În cele din urmă se ridică Erna și, ajutată de Mariedl, o ridică pe Grete cea voluminoasă de la podea) ERNA: Așa o prostie, dintr-o nimica toată. MARIEDL (Face ordine în bucătărie, plină de avânt): Hai, acu' împăcați-vă, că de acu' trebuie să punem pe picioare din nou iubirea aproapelui. GRETE: Trebuie să fii în stare, Erno, să accepți și părerea altor oameni, trebuie să fim în stare, întocmai așa a spus și președintele
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
sperioși Oamenii Care nu au vrut să mă aibă Voioșia mea au zidit-o într-un coteț de câine în fața unei case calde și lașe Voioșia mea a fost mereu o jignire puturoasă în fața caselor omenești care urau cu atâta avânt Omenii Totul a fost oribil Oribil din craniul meu din pântece Pântecele meu mort în craniu Oamenii Toți având la ei povești, o groază de povești excitante Și ei înșiși terminându-se în cele mai împuțite povești O să mă aducă
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
ridicat. Până una alta ești un mișcător și agitat cap de Idiot. (Vehiculul gol a intrat între timp și începe să se înfășoare complet într-un cupon de stofă neagră. El și EA se ridică în picioare și încep cu avânt să-l vâneze) EL:D-voastră sunteți o persoană care ar putea să-și lase geanta din mâini, fără să se supere pe persoana sa, ca și cum și-ar fi pierdut ceva ce ținea în mâini: de aceea sunteți o persoana
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
că disciplina relațiilor internaționale a intrat într-o etapă post-pozitivistă (Lapid 1989a - instituie termenul; vezi și Lapid 1989b; Smith 1995). Într-adevăr, cineva poate să aibă și impresia asta, mai ales în Europa, unde cercetările teoretice din afara orientării principale iau avînt în arii importante, cum ar fi Aberystwyth sau în jurul școlilor și publicațiilor în continuă extindere, cum ar fi Școala de Economie Politică Internațională de la Amsterdam (vezi de exemplu van der Pijl 1984), Școala de Studii asupra Securității de la Copenhaga (vezi
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
14 Acest lucru s-a datorat în deosebi faptului că a devenit instrumentul prin care statele membre și-au reconstruit economiile și societățile cu sprijinul Planului Marshall. Dar aceasta a fost și perioada în care explozia economică postbelică a luat avânt și acest lucru împreună cu înflorirea stării de bunăstare, au consolidat recuperarea postbelică a statului-națiune. Această reafirmare a suveranității naționale franceze a fost fortificată mai departe de revenirea la putere a generalului de Gaulle în 1958 și de înființarea celei de-
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
a plăților. Les Trentes Glorieuses (1945-1975) Aceste eforturi de a determina reconstrucția postbelică au avut un succes deosebit din punct de vedere economic. Între 1945 și 1975, o perioadă care a fost botezată Les Trente Glorieuses, Franța a experimentat un avânt economic extraordinar. Tehnocrații și politicienii francezi care au condus această redresare aveau o concepție înflăcărată cu privire la noțiunea de "Stat" (l'État întotdeauna scris în franceză cu "É" mare), care, printr-o serie de procese de naționalizare, a luat sub control
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
și administrativă cele 100 de departamente și 36000 de municipalități s-a adaptat mai puțin. În timpul aceleiași perioade, țări ca Marea Britanie, Statele Scandinave și Germania își reformau radical instituțiile de guvernare teritorială pentru a se adapta mai bine la schimbările avântului postbelic. Acest fapt a luat forma reducerii numărului de guverne locale și conferirii noilor autorități funcții mai ample, toate în contextul statului bunăstării sociale. În Franța, acest fapt s-a dovedit a fi extrem de dificil în timpul acestei perioade dar au
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]