4,413 matches
-
poți surprinde <inamiculă trebuie să faci observațiile ziua... Comandantul grupării de tancuri era căpitanul Lostriță... În zori de zi, încărcați cu <explozibilă și armament ușor, am pornit către obiectivul ordonat. Drumul spre locul de acțiune trecea printr-o pădure... Ca avangardă, am trimis înainte doi cercetași. Restul plutonului mărșăluia în liniște. Toaibă gemea sub greutatea încărcăturii, dar nu scotea o vorbă. Ținea pasul cu ceilalți. Când am ajuns în marginea pădurii, ne-am oprit. Sergentul Cicoare s-a deplasat în aripa
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
lui Corto Maltese nu doar obsesia africană, ci și tentația de a explora condiția umană situată sub semnul limitei, patologicului și visării. Scorpionii sunt, ca de atâtea ori în scrisul lui Pratt, parte a unui realități documentabile istoric. Ei sunt avangarda armatelor britanice din deșert. Intrați în mitologia celui de-Al Doilea Război Mondial, ei par decupați din albumul de familie al primilor aviatori ce se înalță spre a se duela pe viață și pe moarte, de la Guynemer la baronul von
Camera obscură : vis, imaginaţie și bandă desenată by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Imaginative/595_a_1437]
-
de clișee claustrofobice. Cruciada pentru Demnitatea Maură, primul meu atac strălucit împotriva nedreptăților timpurilor noastre, ar fi fost o lovitură grandioasă și decisivă dacă nu s-ar fi împiedicat de concepția burgheză, în fond, a acelor oameni simpli care formau avangarda. De data aceasta însă voi avea de-a face cu oameni care se abat de la filozofia insipidă a claselor de mijloc, oameni gata să-și asume o poziție controversată pentru a-și sluji cauza, oricât ar fi ea de nepopulară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
clarifică rapid în jurul nostru. Astăzi, sunt mai mult de un milion de locuri de muncă neocupate în domeniul tehnologiei de mare performanță. Această lipsă se datorează nu numai oamenilor, ci și lipsei de aptitudini. Companii aparținând economiei inovațiilor, acelea de avangardă, cum sunt Apple, Intel și Microsoft s-au orientat în afara granițelor pentru a face cercetări și dezvolta produse noi pentru că pe teritoriul american nu pot găsi aceeași forță de muncă de înaltă calificare. TITLU DE ȘTIRI DIN VIITOR: 2010 Productivitatea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
și viața tatălui său, despre care un critic spusese În săptămînalul Mărturia creștină: „Franz Weyergraf este unul dintre puținii scriitori de astăzi care proslăvesc, Într-o proză clasică, absolut admirabilă, condiția căsătoriei creștine“. Tatăl lui fusese Întotdeauna un catolic de avangardă, unul dintre cei dintîi partizani ai liturghiilor numite „cu fața la popor“, În care preotul Înceta În sfîrșit să mai Întoarcă spatele credincioșilor. Militase ca psalmii să fie cîntați În franceză. Scrisese articole În favoarea unei liturghii familiale, care completa acasă ceremoniile prevăzute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
și alte accesorii de casă și grădină. Cele șase păpuși, care vor sta să se usuce sub briză, protejate de umbra dudului negru și atinse din când în când de soarele care se insinuează și se deplasează în frunziș, sunt avangarda unei noi ocupații, a sute de figuri identice care, în batalioane strânse, vor acoperi planșele lungi, o mie două sute de figuri, de șase ori două sute după socotelile făcute la momentul respectiv, dar socoteala era greșită, bucuria victoriei nu este întotdeauna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
-
sticla colorată, care Îi lumina fața cu niște văpăi roșietice. M-am lipit Într-un colț și nu m-a văzut. Cineva dinspre cor Îl ajunse din urmă. „Vite“, Îi zise acesta, „repede, peste o oră sosesc“. Aceea era deci avangarda, care pregătea ceva În vederea ritului. Dacă nu erau mulți, mai puteam să-i ocolesc și să ajung la statuia Libertății. Înainte ca Ei să sosească, cine știe de unde, și câți, pe același drum. Am stat ghemuit mult timp, urmărind licăririle
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
și de insignifiantă valoare și care sunt prosusul unor “căutări și frământări lăuntrice mistuitoare”. Caricaturizarea artei, ne avertizează Călinescu, este de asemenea o formă de kitsch: un avantaj ”strategic” extrem de important a fost tendința kitschului de a se preta ironiei. [...] avangarda rebelă a făcut uz de o multitudine de elemente împrumutate direct din kitsch pentru a-și atinge scopurile ironic dezintegratoare<footnote Matei Călinescu, op. cit., p. 224 footnote>. Rareori și doar izolat se mai pot întâlni elemente artistice autentice, amalgamul produselor
ARTĂ, DEGENERARE, KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic''. In: ARTĂ, DEGENERARE , KITSCH Arta holotropică, o reeducare a ”bunului simţ estetic'' by Edi APOSTU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/381_a_550]
-
turme Întregi de oi sacrificate de siluete umane ținînd În mîini junghere lucitoare. Încăperea următoare conține un obiect sculptural deosebit de complex, un hibrid grotesc de varză, porc și oaie, din care fîlfîie un steag pe care scrie Am Avut o Avangardă! SÎntem Moderni Durabili! Între realitatea verzei și visul cărnii, suprarealismul a Înălțat un drapel. Wakefield se Întreabă cum s-a descurcat Susan cu toate aceste interese conflictuale; crede că i-a fost greu să organizeze aceasta expoziție și Îi spune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
administratori de galerii de artă. Wakefield știe că acest proces s-a pus În mișcare În multe orașe, ceea ce este nou este viteza acestei deplasări. Aproape peste noapte, artiștii care amenajaseră studiourile au fost dați afară de antreprenori cu bani mulți. — Avangarda imobiliarelor nici nu trebuie să fie neapărat arta, ci e de-ajuns amenințarea artei, un supțon de stil, spune Susan, pe un ton profesoral. Orice aluzie la formarea unei comunități artistice și speculanții parcă adulmecă sînge. Aceasta este cauza principală
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Primul „val” avangardist românesc și complexul periferiei Paul CERNAT Argument Cartea de față nu reprezintă doar varianta substanțial remaniată a unei teze de doctorat dedicate primei faze a avangardei noastre istorice (aproximativ 19101928). Este și o primă parte a unui proiect mai amplu, vizînd o nouă cartografiere („la firul ierbii”) a întregului fenomen, mergînd pînă în anii ’40 ai secolului trecut. Nu mi-am propus să scriu o carte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
era necesar, iar „personajele” acestui volum asupra cărora nu s-a insistat încă suficient în critica autohtonă (mă gîndesc în special la Alexandru Bogdan-Pitești, Marcel Iancu, Jacques G. Costin sau Lucian Boz) nu sînt neapărat scriitori și nu aparțin întotdeauna avangardei. Intenția mea nu a fost de a relua/extinde demersuri ilustrate prob de cercetători precum Ion Pop, Marin Mincu, Ovidiu Morar ș.a., ci de a propune un alt tip (complementar) de abordare: preponderent istorică, deschisă către faptul larg cultural, politic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
precum Ion Pop, Marin Mincu, Ovidiu Morar ș.a., ci de a propune un alt tip (complementar) de abordare: preponderent istorică, deschisă către faptul larg cultural, politic și social, către istoria ideilor și a mentalităților. O abordare interesată atît de relațiile avangardei autohtone cu critica epocii sau cu grupări de alte orientări ideologice, cît și de relațiile sale cu alte avangarde artistice europene. De altfel, cu unele excepții, accentul nu (mai) cade asupra autorilor, ci asupra grupărilor și publicațiilor, inclusiv asupra relațiilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
istorică, deschisă către faptul larg cultural, politic și social, către istoria ideilor și a mentalităților. O abordare interesată atît de relațiile avangardei autohtone cu critica epocii sau cu grupări de alte orientări ideologice, cît și de relațiile sale cu alte avangarde artistice europene. De altfel, cu unele excepții, accentul nu (mai) cade asupra autorilor, ci asupra grupărilor și publicațiilor, inclusiv asupra relațiilor dintre autori și grupări/publicații. Chiar riscând să devin redundant, am evitat să elimin factologia uneori stufoasă și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
regăsesc mai ales în cercul revistei Contimporanul (1922-1932). Încercarea ei de a-și depăși condiția marginală printr-o atitudine moderată, constructivă și printr-o deschidere ecumenică spre colaborări străine spiritului avangardist va duce, către 1930, la prima ruptură din interiorul avangardei autohtone. Un volum viitor - dedicat celui de-al doilea „val”, cuprins între 1928 și 1941 - va discuta avangarda anilor ’30 în relație cu somația politicului: o trăsătură, cred, definitorie pentru un deceniu marcat de tentația autoritară și de recrudescența extremismelor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
atitudine moderată, constructivă și printr-o deschidere ecumenică spre colaborări străine spiritului avangardist va duce, către 1930, la prima ruptură din interiorul avangardei autohtone. Un volum viitor - dedicat celui de-al doilea „val”, cuprins între 1928 și 1941 - va discuta avangarda anilor ’30 în relație cu somația politicului: o trăsătură, cred, definitorie pentru un deceniu marcat de tentația autoritară și de recrudescența extremismelor, pe fondul crizei general-europene a modernității/democrației parlamentare. Capitolul final, cu cele circa 70 de pagini dedicate istoriei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Capitolul final, cu cele circa 70 de pagini dedicate istoriei receptării lui Urmuz de către instituția critică autohtonă, este cel la care țin cel mai mult. Studiul de caz s-a dovedit a fi un indicator semnificativ al treptatei asimilări a avangardei în contexte ideologice diferite. Concluziile sale au un caracter mai degrabă implicit. Mi se pare totuși important să subliniez relația existentă - peste timp și mode - între mitul legitimator al „Întemeietorului/precursorului absolut” forjat de avangardiștii interbelici, legitimarea externă „sincronistă” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
antebelică Capitolul V. Aventura românească a Dadaismului Capitolul VI. Contimporanul. O interfață Art Déco a „anilor nebuni” Appendix: Ion Vinea, arta abstractă și legitimarea ei „folclorică” Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei Capitolul VIII. Între extremele politicii europene. O „avangardă estetică”? Capitolul IX. Periferii avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Ion Vinea, arta abstractă și legitimarea ei „folclorică” Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei Capitolul VIII. Între extremele politicii europene. O „avangardă estetică”? Capitolul IX. Periferii avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
legitimarea ei „folclorică” Capitolul VII. Revista Contimporanul și complexul periferiei Capitolul VIII. Între extremele politicii europene. O „avangardă estetică”? Capitolul IX. Periferii avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardiste. Mișcări artistice novatoare din țări central și est-europene în publicațiile românești de avangardă din anii ’20 Appendix: Avangarda belgiană și Belgia Orientului Capitolul X. În căutarea unei noi estetici teatrale Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul marginii” la „periferia Centrului”. Un studiu de caz privind canonizarea critică a avangardei românești Post-scriptum Bibliografie Capitolul I. De la estetism la preavangardism
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Capitolul XI. Mitologiile cinematografice ale integralismului Capitolul XII. Receptarea avangardei românești de către critica modernistă. Breșe interbelice Capitolul XIII. Efectul Urmuz și mitul precursorului avangardist. Aventurile receptării. De la „centrul marginii” la „periferia Centrului”. Un studiu de caz privind canonizarea critică a avangardei românești Post-scriptum Bibliografie Capitolul I. De la estetism la preavangardism Astfel mă întorceam, în nenumărate seri de vară, la sfîrșitul veacului trecut, spre casa părintească de la marginea orașului. Reveneam, în tovărășia familiei, pe străzi cu zgomotele potolite și trotuarele pustii (...) Așteptam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
agonie, bîntuia crîncen. Oamenii căscau pe străzi și mergeau parcă tîrîndu-se. La „grădină”, se plimbau aiuriți, printre copaci de cărbune, și ascultau marșurile funebre ale fanfarei din chioșcuri (I.M. Rașcu, Sfîrșit de veac). Probabil prima atestare documentară a termenului de „avangardă” în critica românească este de găsit într-un schimb de scrisori din primăvara anului 1894 între Titu Maiorescu și Mihail Dragomirescu (citat de Geo Șerban în „Préludes à l’avant-garde chez les Roumains“, Euresis. (Cahiers roumains d’études littéraires, nr.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
epigoni pigmei”. În răspunsul său diplomatic, Dragomirescu refuză însă „condamnarea unei opere de artă pe baza unei argumentații exclusiv abstracte”, subliniind meritele deloc neglijabile ale pionierilor, descoperitori de drumuri noi în artă, pe care îi situează sub denumirea generică de avangarde. Diferența dintre mediul de formare academică al lui Maiorescu și cel al lui Mihail Dragomirescu dă măsura unei schimbări de paradigmă: între atmosfera culturală dominată de pozitivism și atmosfera postromantică marcată de spiritul nietzscheano-wagnerian al Decadenței, distanța este marcată. Postjunimistul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
însă, tot el se va număra printre cei dintîi susținători ai lui Ion Minulescu și - după încă două decenii - va conduce prima teză de doctorat din România despre fenomenul poetic avangardist: Anarhismul poetic de Const. I. Emilian (1932)... Termenul de „avangardă” literară este atestat și într-o scrisoare a lui Gala Galaction către G. Ibrăileanu, din 19 septembrie 1912: „Voi face un mic volum de avangardă pe care îl editează Cocea” (cf. Adrian Marino, în Dicționar de idei literare, 1973, p.
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]