3,370 matches
-
trei ulcele. Fără zăstîmpuri toacă din gură Descîntec, hrană și băutură. GÎt de lup unuia arătase, Cocoșel negru-n sînu-i băgase, Se despuiese, se despletise, De trei ori casa Îi ocolise, De treizeci postii În depărtare Pornindu-l fuga pe băț călare, În trei minute s-ajungă-l face Cu neplăcuta-i să se Împace. Ucigă-o toaca! bată-o pustia! D-ale ei fermeci mi-e rea soția: D-ale ei vraje noaptea mă lasă Și ziua toată nu dă p-acasă
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
Sigur, ar fi mai bine să meargă la San Giorgio Morgeto unde vor să-l transfere; e mai departe de Stilo, va simți și mai mult dorul de ai lui, pe care și acum îi simte, la o aruncătură de băț, chiar dacă nu sunt admise vizitele, dar o să iasă din ghearele acestui bălos Stareț ticălos și nerușinat, departe de călugării aceia băgăreți și pizmași. Desigur, din Placanica aproape că se poate simți răsuflarea părinților și a fraților; e de-ajuns o
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
și o luă de subsuori. Fata chicoti, stătură așa, câteva clipe, îmbrățișați, obrajii li se lipiră, dar bărbatul nu mai știu ce să facă și se depărtă, privind în jur, stânjenit. Merseră la tarabele cu dulciuri. Aurica își luă un băț cu vată de zahăr, cufundându-și mutrișoara în spuma sticloasă. Petrache privi vârtejul albăstrui, scânteietor, încercă, neîndemânatic, cu vârful limbii, apoi smulse din el un pămătuf și-l făcu ghemotoc. În pumn îi rămase un ciob sticlos, ca de gheață
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]
-
cum stăm? Conțescu nu sta nici bine, nici rău, și oricare altul în locul lui ar fi trecut prin grele momente. Trupul său nu era făcut pentru munca sedentară de birou, și oricât, vara, cu un rucsac în spate și cu băț cu cioc de fier, ar fi explorat munții, hrana prea orășenească îi lustruise pielița și-i provoca acea lacrimogenitate a ochilor. Conțescu prezentă arhitectului o mapă de carton în care erau prinse și numerotate câteva hârtii, un dosar în regulă
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
capeți o casă. - De unde casă? se miră Hagienuș. - Asta nu pot să știu eu! se retractă cu umor madamValsamaky. - Unde vezi dumneata casă? insistă cel în chestie. Atuncimadam Valsamaky îi făcu semn să se apropie și-i arătă cu un băț de chibrit ce-i slujea de baghetă un mic pătrat negru cu două puncte interioare și-i semnală un fel de ramificație pe care o denumi pom, de unde deduse că e vorba de o casă la țară. Cum Hagienuș ședea
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
catedrelor ce-l interesează: "Alo, casa Nițescu? Aci Gonzalv Ionescu. Sărut mâinile, doamnă. Mi s-a spus că domnul profesor e indispus. Am ținut să-i transmit grabnică însănătoșire." În chipul acesta avea evidența sanitară a tuturor. Hangerliu arătă un băț ascuțit la cele două capete, ca o suveică, o țurcă, și afirmă că o va trimite cumnatului său, contele Assheton-Jones, cu instrucții precise asupra felului cum se joacă țurca. Ceru lămuriri. Apoi avu gust să se "tragă în degete" cu
Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
-
programe de televiziune prin satelit americane interzise de autorități. Toate acestea sunt exemple ale puterii blânde exercitate de America. Dacă reușești să îi determini pe ceilalți să îți admire și să îți împărtășească idealurile, nu trebuie să mai investești în "bețe" și "morcovi" pentru a-i convinge să te urmeze. Seducția este întotdeauna mai eficientă decât constrângerea, și multe valori precum democrația, drepturile omului și oportunitățile individuale sunt foarte seducătoare. După cum afirma generalul Wesley Clark, puterea blândă "ne-a facilitat influența
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
puterii blânde. Puterea blândă Tuturor ne este cunoscută puterea dură. Se știe că de multe ori forța militară și economică îi poate determina pe ceilalți să-și modifice poziția. Puterea dură se bazează fie pe stimulente ("morcovul"), fie pe amenințări ("bățul"). Dar uneori poți ajunge la rezultatele dorite și fără amenințări sau recompense concrete. Modalitatea indirectă prin care poți obține ceea ce vrei a fost uneori denumită "a doua față a puterii". O țară poate atinge obiectivele urmărite în politica mondială atunci când
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
poliția în atingerea obiectivelor sale.12 Liderii politici au înțeles de mult puterea care derivă din atractivitate. Dacă te pot determina să vrei să faci ceea ce vreau eu, nu va trebui să mă folosesc nici de morcov și nici de băț pentru ca tu să îndeplinești lucrul respectiv. În timp ce dictatorii pot apela la constrângere și pot da ordine, politicienii din țările democratice trebuie să se bazeze mai mult pe un amestec de stimulare și atractivitate. Puterea blândă reprezintă produsul principal al unei
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
este mai mare. Dacă se folosește de instituții și urmează niște reguli care încurajează celelalte țări să-și canalizeze sau să-și limiteze activitățile conform preferințelor ei, nu va mai avea nevoie de prea mulți morcovi costisitori și nici de bețe. Sursele puterii blânde Puterea blândă a unei țări se sprijină în primul rând pe următoarele trei resurse: cultura proprie (atunci când aceasta exercită putere de atracție asupra celorlalți), valorile politice proprii (atunci când reprezintă un reper fundamental atât pe plan intern, cât
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în care toată lumea speră ca Statele Unite să se aleagă cu un ochi învinețit din cauză că am devenit atât de antipatici, atunci vom fi cu totul paralizați."122 În urmă cu un secol, Teddy Roosevelt spunea că atunci când ai în mână un băț mare, este înțelept să vorbești cu blândețe. Altfel ajungi să-ți irosești puterea blândă. În câteva cuvinte fie spus, deși este adevărat că mărimea Americii îi impune să conducă și face din Statele Unite deopotrivă ținta resentimentelor și a admirației, atât
Puterea blândă by Joseph S. Nye, jr. () [Corola-publishinghouse/Science/1027_a_2535]
-
în demențe, retardul mintal sever, dar și în nevroza isterică. 4.1.1.2. Tulburări calitative ale percepției A. Iluziile se definesc ca percepția deformată a unui obiect. Sunt cunoscute din psihologie așa numitele iluzii "fiziologice" optico-geometrice (de exemplu, un băț introdus într-un pahar cu apă pare frânt în două, îndoit). Se descriu și alte tipuri de iluzii, ca de exemplu de greutate, de volum etc. În patologia psihiatrică se descriu numeroase tipuri de iluzii, mai frecvente fiind următoarele: 1
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
șir în curtea din fața intrării, privind treptele, pavajul carelat, ușa larg deschisă a imensului garaj unde îmi țineam bicicleta. Îl vedeam pe Flipi, ajuns atunci din țară cu greu lângă mine, o mogâldeață, încă, de 9 ani, mâzgălind cu un băț desene imaginare pe lespezile de piatră și răspunzând monosilabic la întrebările mele, ca un introvertit precoce ce era. Priveam atât de intens scena, încît trecutul s-a recompus sub ochii mei ca prezent și am simțit cum începe să-mi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
singur cu ea cu forța cu care numai un copil poate intra în universul pe care și l-a creat cu mijloace derizorii și în a cărui realitate, prin însuși exercițiul jocului, începe să creadă. Călărind cu un entuziasm debordant bățul metafizicii sale, ajunsese să creadă că are sub el un armăsar focos care îl poartă în cele mai crâncene bătălii ale gândirii. De câte ori l-am privit jucîndu-și, cu inepuizabilă energie, jocul pe care și-l inventase, m-am simțit nespus
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
tot mai mare și mai mare. Chiar domnul preot nu-i acum mai mare decât o muscă de rahat, așa de departe e. Sus, tot mai sus plutește ea, Mariedl. Jos e Lourdes atât de mare cât o cutie de bețe de chibrit. Și numai ce zboară pe lângă ea Fecioara Maria care trebuie să-i apară cuiva... și nu-i mai mare ca un purice. Se uită cu milă înăuntru la bietul pui de bogdaproste. (Erna și Grete pășesc hotărâte direct
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
înghit blestematul ăsta de vițel din cauza scârbei. Persoana mea o să moară de foame din cauza dezgustului. (Ieșind lovește cu bastonul tot ce îi iese în cale, dă jos oalele de pe masă și de pe plită. Herrmann se repede la fereastră, ia un băț de sprijinit florile, îl trântește demonstrativ la podea și se ascunde în dulapul de haine) Actul al doilea Sufrageria familiei Kovacic. Domnul Kovacic este nervos la culme. Soția sa încearcă să-l liniștească. Fetele lor joacă "Nu te supăra, frate
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
s-au confruntat cu mari dificultăți în stabilirea lor ca nivel de guvernare democratică cu un profil ridicat în rândul populației. În loc să promoveze noile corpuri, guvernul socialist părea să devieze de la direcția normală adoptată până atunci, pentru a le pune bețe în roate și pentru a se asigura că nu vor avea un punct de plecare bun. Am explicat deja mai sus care au fost motivele acestui proces, iar ambiguitățile prezente în noile regiuni au reflectat tendințele iacobine lente din cadrul socialismului
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
care mai persistau erau sfărâmați bine cu muchia sapei. Apoi se semăna și se netezea pământul cu sapa și grebla. Din loc în loc, pentru a ocroti sămânța împotriva păsărilor, prin cânepiști se plantau sperietoare, momâi, mătăuze sau brezăi, adică niște bețe îmbrăcate în veșminte vechi, astfel poziționate încât să pară a fi oameni. Prin luna iulie, se culegea cânepa de vară, numită și „bărbătescă”, iar spre sfârșitul lui august se recolta și cânepa de toamnă, căreia i se mai zicea „femeiască
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
scop. Fuioarele erau prinse cu prăștini ca niște plute, iar cârlige ascuțite le fixau de albie pentru a nu fi smulse în cazul când se umflau apele. După zece zile, cânepa era încercată și dacă fibra se desprindea de tulpina băț, însemna că aceasta era „tochită”. Atunci se scotea din apă, se punea în picioare ca să se scurgă și să se usuce și apoi se transporta acasă. Aici se melița cu melițoiul, operațiune ce presupunea zdrobirea și fărâmițarea tijei vegetale, care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
țesutul, care presupunea parcurgerea mai multor etape, după cum urmează. Urzitul se făcea în casă pe urzitoare sau afară, pe gard. Învelitul se executa în curte și consta în punerea uruiocului 4 pe sulul de la războiul de țesut. La sfârșitul învelitului, bățul folosit la întinsul uruiocului se arunca în ogradă, spunând: „Atât de lungă să fie pânza țaței Ileana’’. Urma fixarea războiului de țesut în casă, când se măsurau cu bata de încins, în diagonală, distanțele dintre extremitățile celor două părți care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
alcool, sub cazanul cu borhot focul ardea puternic, apoi trebuia domolit. Băutura cădea într-un vas înfundat, prevăzut cu două orificii. Când țuica din vas ajungea la un anumit nivel (din când în când se făceau măsurători cu tancul, un băț cu mai multe crestături, care indică numărul litrilor) se „rupea” cazanul, adică se înlăturau capacul și burlanele. Instalația era adăpostită de o construcție pe furci, în plan dreptunghiular, având pereții din vălătuci de lut amestecat cu paie, iar acoperișul în
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Această practică amintește de vechile ritualuri de stropire și spălare simbolice, transmise până în zilele noastre. Alaiul, însoțit de muzică, merge spre casa mirelui sau unde se va desfășura nunta. Când se ajunge la casa mirelui, vornicul ce merge înainte cu bățul cu trei ramuri, face o cruce pe ușă și zice: "Noroc în viață, trai bun cu dulceață, Ceea ce s-a făcut, nu mai e de desfăcut, C-așa- i legea din bătrâni, din bătrâni, din oameni buni, Bărbatul făr’ de femeie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
e frumos cioplit, așa va fi și iubitul așteptat. Cel mai răspândit ritual de „citire a viitorului” a fost obiceiul punților. Puntea era alcătuită din două crengi în formă de furcă, între ramurile cărora se pune de-a curmezișul un băț. Aceasta simbolizează un pod aruncat între malul anului care se încheie și cel al anului care va veni. Fiecare fată va visa ce-i va fi hărăzit să i se întâmple în noul an. În noaptea de Bobotează, fetele pun
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
cu o interferență folclorică microzonală între satele de mocani și cele de „cojani” (lucrători de pământ). Umblatul cu sorcova În prima zi a Anului Nou, grupuri de copii poartă o crenguță înmugurită de copac sau o sorcovă confecționată dintr-un băț pe jurul care se împletesc flori din hârtie colorată. Numele de „sorcovă” după cuvântul slav „surov” (verde, fraged), aluzie la ramura abia îmbobocită, ruptă dintr-un arbore. Cântecul și sorcovitul considerate aducătoare de noroc, sănătate și bucurii. Acest obicei se
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
nici în operă. Ultimul dintre ei, Bălcescu, e un luceafăr neînțeles între niște revoluționari de carton. În schimb, Ioanide al lui G. Călinescu, deși lovit zdravăn de existență, realizează o operă trainică în ciuda încercărilor repetate de a i se pune bețe în roate: o catedrală și un palat comunal cu campanilă. Totul din beton armat. Un dom cubist, zice el. Ce mai face apoi în comunism, în Scrinul negru, chiar nu mai contează. Rivalul lui Ioanide, profesorul de beton Pomponescu, e
Trecute vieți de fanți și de birlici [Corola-publishinghouse/Science/2115_a_3440]