2,363 matches
-
apă se fierb până se leagă, apoi siropul se dă la răcit; crema este foarte bună cu zeamă de lămâie, dacă adăugăm zeama de lămâie în siropul cald.). Batem până se încorporează tot siropul, apoi amestecăm cu 600 g unt bătut spumă. Crema se poate face și cu ness, cafea sau cacao. PRĂJITURĂ CU COCOS 250 g făină, 2 linguri de cacao, 150 g zahăr, 150 g unt, 1 ou și praf de copt. Prăjitura se face în tavă pătrată. Totul
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
g unt, 1 ou și praf de copt. Prăjitura se face în tavă pătrată. Totul se frământă cu puțină smântână sau lapte, apoi se împarte aluatul în două. Se așează primul blat în tavă, peste care se pun 6 albușuri bătute spumă, 250 g zahăr și 200 g cocos. Se pune a doua foaie, se coace, iar peste ele, coapte și reci se toarnă crema și glazura. Crema - se fierb 3 linguri de făină, 6 gălbenușuri și 300 ml lapte; se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
bătute spumă cu 200 g zahăr, 200 g nuci măcinate și coajă de lămâie. Deasupra se așează al doilea blat, după care îl dăm la copt. Peste prăjitura caldă se adaugă glazura, făcută din 200 g zahăr și 4 gălbenușuri bătute spumă, apoi radem ciocolată. PRĂJITURĂ CU GRIȘ 2 ouă întregi, 4 linguri de ulei, 4 linguri de lapte, 200 g zahăr, o linguriță de bicarbonat, coaja de la o lămâie, 400 g gem și făină cât cuprinde. Din aceste ingrediente se
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
linguri de apă, 3 linguri de făină, puțină sare și zeamă de lămâie. Se freacă gălbenușurile cu zahăr, se adaugă, pe rând, câte o lingură de apă, apoi praful de copt stins, făina, nucile, lămâia, sarea, iar la urmă, albușul bătut spumă. Se coace compoziția în tavă tapetată cu ulei și hârtie. După ce s-a copt și s-a răcit, se pune deasupra o cremă făcută din 2 gălbenușuri, 250 g unt, 300 g zahăr pudră și 2 linguri de ness
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se adaugă tot cremă și se presară nuci măcinate și pralinate. PRĂJITURĂ DOBOȘ (1) Blatul - 200 g făină, 180 g zahăr și 6 ouă. Albușurile se separă, iar gălbenușurile se freacă cu jumătate din cantitatea de zahăr. Se adaugă albușurile bătute spumă și restul de zahăr, după care se bate până se topește tot zahărul. Se adaugă făina, se fac 5 foi egale și se coc în tavă tapetată cu făină. Crema - 500 ml de lapte, 150 g zahăr, 1 ou
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
se bate până se topește tot zahărul. Se adaugă făina, se fac 5 foi egale și se coc în tavă tapetată cu făină. Crema - 500 ml de lapte, 150 g zahăr, 1 ou, 50 g amidon și 350 g unt bătut spumă. Laptele se pune la fiert cu zahărul, apoi adăugăm amidonul, oul dizolvat și se lasă la fiert câteva clocote, apoi se răcește și se amestecă cu untul frecat spumă. Se umplu foile cu cremă, iar deasupra, se pune glazura
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
spumă, se adaugă zahărul, gălbenușurile, mierea încălzită, nuca măcinată, făina și bicarbonatul stins. Crema: 3 albușuri, 300 g zahăr și 150 ml de apă. Se fierbe apa cu zahărul timp de 10 minute (sirop), după care se pune peste albușurile bătute spumă separat și se continuă baterea până se întărește; adăugăm mirodenii, vanilie, lămâie și migdale, după dorință. Se lasă la răcit timp de 15-20 de minute. După aceea, se bat spumă 200 g unt, peste care punem crema. La sfârșit
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
200 g margarină, 200 g zahăr, 2 linguri de cacao și o linguriță de oțet. PRĂJITURĂ MASCOTĂ 6 ouă, 200 g zahăr și 6 linguri de făină. Se bat spumă gălbenușurile cu zahărul, se adaugă sare și mirodenii, apoi albușurile bătute spumă, iar la urmă făina. Se coace la foc iute. După ce s-a copt, se răstoarnă și se rulează. După ce s-a răcit, se umple cu cremă făcută din 500 g ciocolată topită cu frișcă amestecată cu 500 g frișcă
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
spumă, iar la urmă făina. Se coace la foc iute. După ce s-a copt, se răstoarnă și se rulează. După ce s-a răcit, se umple cu cremă făcută din 500 g ciocolată topită cu frișcă amestecată cu 500 g frișcă bătută și esență de rom. Se pune la fiert timp de 10 minute, iar după ce s-a răcorit, se bate spumă și se lasă la răcit. Apoi se umple foaia cu cremă și se rulează. După aceea, se taie transversal și
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
ornat 25 g ciocolată albă și 25 g ciocolată de lapte topită. Puneți gelatina cu 5 linguri de apă clocotită într-un vas la Bain-Marie și amestecați până se topește. Striviți zmeura, apoi adăugați sucul de lămâie, gălbenușurile și albușurile bătute spumă, bateți frișca, apoi adăugați esența de vanilie și zahărul. Amestecați cele 3 compoziții și apoi încorporați gelatina. Puneți într-un vas și răciți timp de 4 ore. Înmuiați vârful boabelor de zmeură pentru ornat în ciocolată albă, topită, lăsați
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
foile. CREME PENTRU PRĂJITURI Crema pariziană - 5 ouă se bat spumă, apoi, separat, se face un sirop dintr-o cană de zahăr și jumătate de cană de apă, care se fierb până se fac bășici galbene, apoi amestecăm cu ouăle bătute. Crema albă - se fierb 150 ml apă și 300 g zahăr până se face un sirop gros. Separat, se bat spumă 3 albușuri, se opăresc albușurile cu siropul, bătând mereu, până când se face o cremă omogenă. Se bat 200 g
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
răcit, apoi punem în cupe și se bea cu paiul. CREMĂ DE BRÂNZĂ 1 kg. de brânză, 300 gr. de zahăr, trei gălbenușuri, cinci linguri de griș, 100 gr. de stafide, coajă de lămâie, un praf de vanilie, trei albușuri bătute spumă, un vârf de cuțit de sare, un vârf de cuțit de praf de copt. Se amestecă toate la un loc, rezultă o cremă pe care o coacem în tavă pătrată între două foi din rețeta de mai sus. CREMĂ
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
smântână, 300 gr. de zahăr, opt gălbenușuri, 500 gr. de brânză de vaci, 100 gr. de ciocolată, 100 gr. de Finetti, două pachețele de vanilie, 500 gr. de căpșuni. Punem la fiert smântâna cu zahărul și vanilia, adăugăm cinci gălbenușuri bătute spumă și lăsăm să fiarbă să se îngroașe puțin, dăm deoparte și adăugăm o ciocolată rasă și trei - patru linguri de nugatină, amestecăm bine și dăm la congelat. Brânza de vaci o dăm la mixer cu 200 gr. de zahăr
PE GUSTUL ROZEI BUCOVINEANCA.Răsfățuri culinare by Rozalia Craciunescu () [Corola-publishinghouse/Science/91836_a_92352]
-
al statului are cel mai adesea loc în timp ce victima se află într-o detenție secretă, fără acces la lumea exterioară, la bunul plac al celor care o interoghează sau o sechestrează, care la rândul lor nu sunt deloc controlați, femeia bătută, din cauza situației ei în familie, trăiește departe de prietenii de familie sau de alte persoane. Deși aparent liberă să plece, contrar deținutelor, fuga ei ar putea fi, din punct de vedere psihologic și de facto, imposibilă, pentru că ea se teme
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
se teme de violența împotriva ei sau a copiilor sau nu are familie ori nu dispune de sprijin juridic sau de sprijin și ajutor în comunitate (Benninger-Budel, Lacroix, 1999). Efectul acestei suferințe fizice și mentale se structurează în sindromul femeii bătute (Stark, Flitcraft, 1996), particularizare a sindromului posttraumatic de stres. 2. Prezența intenției unei persoane responsabile de a provoca suferința victimei în situații de violență domestică există, cu diferențe de la o țară la alta, o toleranță față de intenția agresorului de a
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
să fie fără apărare în fața lui. Din cauza sărăciei o bate. îl cicălește întruna până îl scoate din minți și-l face să o bată, altfel spus merită să fie bătută. Ei îi place, altminteri s-ar despărți, altfel spus femeile bătute sunt masochiste. Există puține cupluri în care se petrec scene de violență între parteneri. Violența există numai în cuplurile lipsite de educație. Bătaia este fără urmări, este un fenomen de moment cauzat de pierderea controlului. Este o parte a dragostei
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
în data de 11 aprilie 2010. 1.7.8. Consecințe ale violenței domestice Dacă evenimentele traumatice pot genera sindromul acut al traumei și ulterior sindromul de stres posttraumatic (SSPT), în cazul particular al violenței domestice, cercetătorii au descris „sindromul femeii bătute”1 (Walker, 1984; Stark, Flitcraft, 1996). Acesta se manifestă ca un complex de probleme fizice și psihosociale pe care femeia le dezvoltă în relație cu un partener violent, dar și cu intervențiile inadecvate sau chiar neglijarea instituțională (Stark, Flitcraft, 1996
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
sociale și izolare, tentativă de suicid, maltratarea copilului și depresie și alte forme de atingere a sănătății mentale. într-un studiu pe 3.676 de victime ale violenței domestice traumatizate, condus de Universitatea din Yale, s-a constatat că femeile bătute aveau în medie o vizită pe an în secțiile de urgență ale spitalului municipal, unde s-a întreprins studiul (Stark, Flitcraft, 1996). Unele femei, victime ale „abuzurilor în serie” se regăseau săptămânal în aceste secții. Elementele definitorii ale acestor cazuri
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ale BWS: incidența tentativei de suicid de cinci ori mai mare decât în rândurile femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; abuz de alcool, de 15 ori mai frecvent la aceste femei, comparativ cu grupul martor. în plus, femeile bătute alcoolice au vârste considerabil mai mici și au urmat repetate cure de dezalcoolizare, comparativ cu femeile alcoolice nebătute; consum de droguri de nouă ori mai frecvent decât la grupul martor al femeilor care nu erau victime ale violenței domestice; de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
care nu erau victime ale violenței domestice; de șase ori mai frecvent, comparativ cu lotul martor, își abuzau copiii 2; de trei ori mai frecvent decât lotul-martor, erau diagnosticate cu depresie sau psihoze. Un element important în recunoașterea sindromului femeii bătute este faptul că aceste femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Astfel, ele sunt mai expuse și riscurilor de viol (Stark, Flitcraft, 1996). Walker (1984) afirmă că sindromul femeii bătute trebuie înțeles în raport cu modelul de
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
important în recunoașterea sindromului femeii bătute este faptul că aceste femei se neglijează fizic, fiind indiferente față de modul în care sunt văzute. Astfel, ele sunt mai expuse și riscurilor de viol (Stark, Flitcraft, 1996). Walker (1984) afirmă că sindromul femeii bătute trebuie înțeles în raport cu modelul de învățare a neputinței, a depresiei și a caracteristicilor afective și comportamentale generate de expunerea cumulativă la tratamente violente în relație cu partenerul. Steinmetz, plecând de la statisticile care prezintă un procent ridicat de bărbați victime ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
a depresiei și a caracteristicilor afective și comportamentale generate de expunerea cumulativă la tratamente violente în relație cu partenerul. Steinmetz, plecând de la statisticile care prezintă un procent ridicat de bărbați victime ale violenței domestice, propune conceptul de sindrom al bărbatului bătut (Flynn, 1990). 1. Battered Women Syndrom (BWS). 2. în studiul întreprins de Walker (1984), femeile victime apar de opt ori mai abuzive cu copiii, comparativ cu femeile având un cuplu armonios. Recunoscând că nevoile bărbatului bătut diferă de cele ale
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de sindrom al bărbatului bătut (Flynn, 1990). 1. Battered Women Syndrom (BWS). 2. în studiul întreprins de Walker (1984), femeile victime apar de opt ori mai abuzive cu copiii, comparativ cu femeile având un cuplu armonios. Recunoscând că nevoile bărbatului bătut diferă de cele ale femeii bătute, autorii care promovează acest concept afirmă că bărbații manifestând sindromul necesită în primul rând consiliere legală și psihologică. Spre deosebire de femeile bătute, bărbații bătuți sunt mai capabili să iasă din relația abuzivă și nu necesită
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
1990). 1. Battered Women Syndrom (BWS). 2. în studiul întreprins de Walker (1984), femeile victime apar de opt ori mai abuzive cu copiii, comparativ cu femeile având un cuplu armonios. Recunoscând că nevoile bărbatului bătut diferă de cele ale femeii bătute, autorii care promovează acest concept afirmă că bărbații manifestând sindromul necesită în primul rând consiliere legală și psihologică. Spre deosebire de femeile bătute, bărbații bătuți sunt mai capabili să iasă din relația abuzivă și nu necesită servicii speciale pentru siguranța lor și
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
cu copiii, comparativ cu femeile având un cuplu armonios. Recunoscând că nevoile bărbatului bătut diferă de cele ale femeii bătute, autorii care promovează acest concept afirmă că bărbații manifestând sindromul necesită în primul rând consiliere legală și psihologică. Spre deosebire de femeile bătute, bărbații bătuți sunt mai capabili să iasă din relația abuzivă și nu necesită servicii speciale pentru siguranța lor și a copiilor. în acest sens, chiar și autorii ce susțin existența acestui sindrom al bărbatului bătut sunt de acord că atenția
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]