5,096 matches
-
din București. Înapoindu-se, după evenimentele din decembrie 1989, la „România liberă”, exercită funcția de redactor-șef până în 1993, când trece la „Cotidianul”, în calitate de comentator politic. Din 1998 deține o rubrică permanentă la „Curentul”. Editorial, debutează în 1973, cu romanul Balada celor rău iubiți. În romanul de debut se regăsesc toate însușirile publicisticii practicate de Ș.: agerime, spontaneitate, suplețe, nerv, darul de a prinde situații și dialoguri. Sub înfățișarea unui flux continuu, fără segmentări și meandre, scrierea derulează instantanee diverse, surprinse
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
artei. Expansivi, comunicativi, unii dintre ei par a nu fi imuni la o anume neliniște interioară, stârnită de sentimentul apartenenței la o generație cam superficială, care „nu știe să iubească”. Deficitar în privința creației de personaje individualizate, romanul (mai curând o „baladă” prozastică) rezistă lecturii prin crearea de atmosferă. Următoarele romane își au modelul îndepărtat în proza lui Gustave Flaubert, exemplificând îndoiala naratorului, începând cu Mai multe inele (1979), că în viață există, ca și în cărți, oameni excepționali. Obiectul investigației romanești
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
din secția de corectură a Tipografiei „13 Decembrie” și din medii cunoscute în exercițiul profesiei, memorialista resuscită aspecte de viață familială, dă contur unor siluete: fiul său, Dana Dumitriu, Gabriela Adameșteanu, Radu Petrescu și alți prieteni din lumea literelor. SCRIERI: Balada celor rău iubiți, București, 1973; Mai multe inele, București, 1979; Muntele de pietate, București, 1983; Cumpărătorii, București, 1985; Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, București, 2002. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Balada celor rău iubiți”, CRC, 1973, 18; Ulici, Prima verba, I
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
Adameșteanu, Radu Petrescu și alți prieteni din lumea literelor. SCRIERI: Balada celor rău iubiți, București, 1973; Mai multe inele, București, 1979; Muntele de pietate, București, 1983; Cumpărătorii, București, 1985; Femeia din fotografie. Jurnal 1987-1989, București, 2002. Repere bibliografice: Zaharia Sângeorzan, „Balada celor rău iubiți”, CRC, 1973, 18; Ulici, Prima verba, I, 202-203; Dana Dumitriu, Un roman despre imaginație și iubire, RL, 1980, 24; Florin Manolescu, „Muntele de pietate”, CNT, 1983, 27; Paul Georgescu, Imprevizibila Eva, RL, 1983, 30; Iorgulescu, Prezent, 245-247
SERBANESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289637_a_290966]
-
Cărpiniș, localități din județul Alba. Încercarea de a-și depăși condiția precară de existență prin exploatarea unei mine eșuează și S. moare sărac. Alături de Ion Pop-Reteganul, pe care l-a cunoscut, S. a cules și a publicat folclor - cântece lirice, balade, povești, colinde - în „Familia”, „Convorbiri literare”, „Telegraful român”, „Tribuna”, „Transilvania”, „Revista Orăștiei” ș.a. La aceleași periodice și la mai multe calendare trimite și câteva schițe și nuvele. A redactat „Foișoara pentru răspândirea cunoștințelor folositoare și a iubirei de carte” (1886
SIMA AL LUI ION. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289673_a_291002]
-
redactorii revistei, admiratori ai lui Mihail Dragomirescu și ai lui Nicolae Iorga, se situează pe poziții tradiționaliste prin tot ceea ce selectează. Cei mai prestigioși colaboratori sunt Radu Gyr și Mihail Dragomirescu. Radu Gyr publică poeziile Murea un om în codru, Baladă și Grădina, iar Mihail Dragomirescu unele fragmente din romanul Cumpăna. Versuri mai semnează Marin I. Bellu, Dem. Bassarabeanu, George Dan, Mihai Novac, George Dumitrescu ș.a. Cu proză colaborează N. Blagoe, Marin I. Bellu, Agripina Anastasescu, Dem. Bassarabeanu, Petruș Ionescu, Paul
SOAPTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289736_a_291065]
-
de cronică literară, cinematografică, plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține materiale și în limba franceză, germană și italiană, apoi numai în una sau două din aceste limbi. Se publică, încă din primele numere, versuri de Radu Gyr (Ucenicie, Balada peșterii din munte, Balada haiducului vândut de o muiere, Poemă veche). Alți poeți prezenți în sumar sunt Petru Vignali, C. Ștefăniu, G. Mihăescu, George Ionașcu, I. Butoiu, Codin Lăzărescu. Aici Virgil Carianopol scrie despre poetul N. I. Herescu, C. Gane despre
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
plastică, teatrală. O bună perioadă ultima pagină conține materiale și în limba franceză, germană și italiană, apoi numai în una sau două din aceste limbi. Se publică, încă din primele numere, versuri de Radu Gyr (Ucenicie, Balada peșterii din munte, Balada haiducului vândut de o muiere, Poemă veche). Alți poeți prezenți în sumar sunt Petru Vignali, C. Ștefăniu, G. Mihăescu, George Ionașcu, I. Butoiu, Codin Lăzărescu. Aici Virgil Carianopol scrie despre poetul N. I. Herescu, C. Gane despre Octavian Goga, este recenzat
SANZANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289474_a_290803]
-
Goga, altul lui Onisifor Ghibu, un al treilea lui Ion Moldoveanu. Prilejuite de moartea acestuia din urmă, se publică articole de evocare, se reiau unele poezii (Ideal, Rugă) sau sunt tipărite versuri ce îi sunt închinate (George Popa, Secvență de baladă, George Todoran, Poetul, Dimitrie Danciu, Noi nu ne-am cunoscut). În „Partea literară” sunt incluse texte pentru copii din scrieri de I. A. Bassarabescu, Mihail Sadoveanu (Domnul Busuioc), Ion Dongorozi (În ajun de examen), Liviu Rebreanu (Învățătorul), Ion Agârbiceanu (Dascălul
SATUL SI SCOALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289510_a_290839]
-
țeri nepricepute, jos maimuțăria nelegiuită! O nouă epocă de cultură trebuie să înceapă pentru noi. Trebuie, sau altfel vom muri!”. De altfel, „nemernica băiguială străină” e o altă expresie, mai violentă, pentru „bolnave idei” - expresia lui Coșbuc. Ca și autorul Baladelor și idilelor, Iorga nutrea cea mai sinceră aversiune pentru poezia franceză de după 1880, considerând-o „bolnavă”, „rătăcită”, văzând în ea o molimă periculoasă pentru literatura română, cu toate că Émile Verhaeren, de pildă, îi inspira admirație. Ce detesta mai mult Iorga în
SAMANATORISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289451_a_290780]
-
formându-și aptitudini și comportamente.Având în vedere importanța jocului în viața școlarului mic,precum și funcția lui formativă am folosit cu succes în cadru lecțiilor de Limba română jocul de rol cu un scop bine determinat. De exemplu textul liric”Balada unui greier mic”de G.Topîrceanu a fost transformat într-un proces literar.Am întocmit astfel o fișă: Numele judecătorului: Toamna Numele reclamantului: Greierele Numele reclamatului: Furnica Numele procurorului: Opinia publică Avocații apărării: Elevii În derularea procesului prezentat în fața Toamnei
O ÎNVĂŢARE ACTIVĂ PRIN METODE MODERNE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Coman Vasile () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_901]
-
unității de învățare 2.Temporale: număr de lecții: 1 -durata 50 min. 3.Bibliografice 1.Ghid de proiectare didactică. Disciplina Religie Creștin -Ortodoxă clasele IX-XII,Editura Sf. Mina; 2.Opriș Dorin, Opriș Monica, Metodica predării Religiei,Alba Iulia,200; 3.Balade populare,București: Art, 2006 Strategia didactică: Metode și procedee:conversația,metoda "unul stă,patru circulă" ,lectura, explicația Mijloace de învățământ: fișa de lucru, Manualul de Religie clasa a IX-a, icoana pe sticlă oul încondeiat, Forme de organizare: frontal, în
ÎNVIEREA DOMNULUI – SĂRBĂTOARE OGLINDITĂ ÎN TRADIŢII POPULARE DEMERS SUSŢINUT ÎN FAŢA ELEVILOR PRINTR-O METODA ACTIV - PARTICIPATIVĂ. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Amarandei Mihaela Tatiana () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_911]
-
condeiele unor scriitori precum George Mihail Zamfirescu, Ionel Teodoreanu, alături de cele ale lui Sandu Teleajen, Adrian Pascu, B. Caușanschi, Victor Munteanu, Radu Suțu. Apar poeme de George Lesnea (Somn), Otilia Cazimir (Cavatina), Ștefan Ciubotărașu (Închinare) ș.a. Bogdan Amaru comentează volumul Balade vesele și triste de George Topîrceanu. Un caz interesant este polemica iscată de intervenția lui E. Braun din articolul Criminalitatea în poezie, în jurul imoralității versurilor din placheta Poemul invectivă a lui Geo Bogza, căruia îi răspunde B. Caușanschi în Cazul
TOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290234_a_291563]
-
câteva orașe italiene. Dintre corespondenți făceau parte, probabil, S. Periețeanu-Buzău și I. Al. Lapedatu, care erau studenți la Paris. Un interes deosebit se arată pentru poezia populară, din primul număr publicându-se articolul Poezii poporane române din Crișana, precum și patru balade culese de Miron Pompiliu, din a cărui colecție se va tipări în continuare, alături de alte materiale folclorice din culegerile lui A. Vodă, V. Gr. Pop, I. C. Fundescu și S. Fl. Marian. Pe lângă doine din zona Sibiului, Dionisie Miron dă, în
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
Miron Pompiliu, din a cărui colecție se va tipări în continuare, alături de alte materiale folclorice din culegerile lui A. Vodă, V. Gr. Pop, I. C. Fundescu și S. Fl. Marian. Pe lângă doine din zona Sibiului, Dionisie Miron dă, în traducere românească, balade despre eroul popular sârb Marcu. În foileton apare România veche și nouă de G. Missail, încercare romanescă ambițioasă, fără valoare literară, în care unul din personaje este Alecu Russo. Versurile aparțin lui I. Al. Lapedatu, Miron Pompiliu, V. D. Păun
TRAIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290237_a_291566]
-
masa soarelui, pref. Viorica Dinescu, București, 1977; Móra Ferenc, Ariciul atotputernic, București, 1957; Aleksander Fredro, Răzbunarea, pref. Tereza Maiorescu-Kwieczinska, București, 1958 (în colaborare cu Olga Zaicic); Adam Mickiewicz, Poezii, București, 1957 (în colaborare cu Vlaicu Bârna și Miron Radu Paraschivescu), Balade și romanțe, București, 1998 (în colaborare); A. S. Pușkin, Micile tragedii, ed. 2, București, 1957 (în colaborare); H. Stolper, Pentru tine, București, 1957; Olga Berggolt, Lirice, pref. Victor Kernbach, București, 1959; Jan Carek, Ce-și spun mașinile, București, 1959; Alfred Margul
TEODORESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290142_a_291471]
-
buclucaș își găsește câte-un naș, București, 1989; Orele zilei și ale nopții, București, 1990; Îndreptar ortopoetic, București, 1992; Clubul pensionarilor, București, [1992]. Traduceri: Mark Twain, Monologul regelui Leopold, București, 1961; Natalia Momo, Satul de lângă orezărie, București, 1963; Fausta Cialente, Balada levantină, pref. Alexandra Bărcăcilă, București, 1965; Jean-Paul Sartre, Cuvintele, pref. Georgeta Horodincă, București, 1965; Bengt Danielsson, Expediția Bumerang, București, 1966; Rafael Solana, A zecea..., pref. trad., București, 1967; Benedetto Croce, Estetica, introd. Nina Façon, București, 1970; Salvador Espriu, Poezii, pref.
TRANCA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290238_a_291567]
-
poporală (1876), încercare de mitologie etnică, și Însemnătatea literaturii române tradiționale (1875), pledoarie pentru cercetarea ei ca expresie a spiritualității românești. Arhaitatea și originalitatea tradiției vorbesc despre vechimea și caracterul poporului (Din datinile vechi ale Transilvaniei, 1868). G. Barițiu reproduce balade din colecția lui V. Alecsandri. Se publică colinde, proverbe, descântece din Banat, povești, jocuri de copii (culese de Ion Pop-Reteganul, G. Todica, Enea Hodoș, Grigore Sima al lui Ion), Cântece haiducești (adunate de Iosif Vulcan), studii având ca subiect Moșii
TRANSILVANIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
fi ales în 1940. În perioada interbelică, împreună cu Speranța Tudor, soția sa, patronează la Chișinău un cenaclu al scriitorilor. După invazia trupelor sovietice, în iunie 1940, se refugiază în partea dreaptă a Prutului. T. a debutat în 1904 cu o „baladă romantică”, Hoțul, compusă în limba rusă. Desfășoară o susținută activitate de ziarist, fie publicând în reviste și gazete din Chișinău, fie scoțând numeroase publicații culturale, literare, pedagogice și sociale în limbile română și rusă sau bilingve. „Jurnalul începătorilor” (tipărit în
TUDOR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290282_a_291611]
-
vestit, Constantin Ienciu, Iancu Ghidu (la franceză). S. nu are mari probleme, se descurcă, este limpede că nu are vocație pentru matematică și fizică, nici pentru științele naturale și geografie. Primele versuri răspândite în cercul său de prieteni sunt niște balade în stilul lui G. Topîrceanu. Un coleg îi împrumutase volumul Parodii originale și, citindu-le, tânărul ploieștean este entuziasmat. Le consideră niște capodopere. Începe să compună în stilul lor, întărind nota argotică. O baladă este dedicată vidanjorilor din Ploiești. Balada
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
cercul său de prieteni sunt niște balade în stilul lui G. Topîrceanu. Un coleg îi împrumutase volumul Parodii originale și, citindu-le, tânărul ploieștean este entuziasmat. Le consideră niște capodopere. Începe să compună în stilul lor, întărind nota argotică. O baladă este dedicată vidanjorilor din Ploiești. Balada începe să circule printre elevi și îi aduce autorului primele semne de recunoaștere a talentului. Numai profesorul de română, Gh. V. Milica, rămâne mefient. Nu prea crede în talentul liric al acestui neserios elev
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
balade în stilul lui G. Topîrceanu. Un coleg îi împrumutase volumul Parodii originale și, citindu-le, tânărul ploieștean este entuziasmat. Le consideră niște capodopere. Începe să compună în stilul lor, întărind nota argotică. O baladă este dedicată vidanjorilor din Ploiești. Balada începe să circule printre elevi și îi aduce autorului primele semne de recunoaștere a talentului. Numai profesorul de română, Gh. V. Milica, rămâne mefient. Nu prea crede în talentul liric al acestui neserios elev care se joacă, improvizează, imită pe
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
S. Unii comentatori, îl socotesc și azi un „manierist”, nimic mai mult. Admiratorul lui Topîrceanu încerca, în ultimele clase de liceu, și alte modele. Caietele din această epocă, păstrate de Doina Ciurea, a doua soție a lui S., cuprind, în afară de balade (publicate ulterior sub titlul Argotice), parafraze după Tudor Arghezi și Ion Barbu. Este vorba de însemnări de atelier din faza pregătitoare. Poetul își face mâna copiind tablourile maeștrilor. Parafrazează, de pildă, Flori de mucigai și, într-o oarecare măsură, psalmii
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
Transilvaniei foarte mulți preoți și învățători, printre care V. Berbecaru, I. Berescu, I. Berghea, Avram Corcea, Iuliu T. Mera, I. Moța, C. Pepa, Grigore Sima al lui Ion, I. Trâmbițoniu, cărora li se alătură și Jan Urban Jarník. Cu povești, balade, doine și cu articole de îndrumare a colaborat I. Pop-Reteganul. Gazeta a fost și unul din principalii factori de răspândire a literaturii scriitorilor de peste munți. S-au retipărit adesea versuri de Matilda Cugler-Poni ș.a., basmele lui Petre Ispirescu. Un merit
TRIBUNA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290263_a_291592]
-
cu eșantioane de analiză și interpretare din scrieri reprezentative. Notabilă este valorificarea ,,sceptică” și critică a metodelor, cărora Ț. le intuiește nu numai valoarea, ci și limitele. Între istorie literară și interpretare, combinând teoria genurilor cu analiza comparată, alt studiu, Balada romantică (2001), are în vedere configurarea și evoluția speciei în romantismul românesc, îi surprinde specificul, întrevăzut în depășirea modernă a epicului prin lirism și urmărit în contextul literaturii europene, de la Villon la Goethe, de la Uhland la Pușkin. Istoricul literar consideră
ŢUGUI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290296_a_291625]