2,205 matches
-
o imaginau. Cu deplina justificare, se poate spune că prima victorie a principiului naționalităților, după războiul Crimeii, s-a petrecut în Principatele Române, ceea ce completează șirul datelor virtual înzestrate să dea gir importanței anului 1859 și dincolo de fruntariile românești. Afirmația Barbarei Jelavich nu se revendică drept un primat al unei idei concluzive exclusiv personale, ci exprimă lapidar o convingere istoriografică astăzi generalizată, după ce oamenii politici ai epocii și publiciștii au emis doar previziuni și „opiniuni” nu întotdeauna, ce-i drept, conjuncturale
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
drept, conjuncturale. Dacă înșiși adversarii Unirii și-au dat seama de consecințele internaționale ale actului săvârșit de români, puțini au fost cei pregătiți atunci să recunoască public ceea ce, mai târziu, istoricii (între care A. D. Xenopol, N. Iorga etc. români, și Barbara Jelavich, V. N. Vinogradov, Em. Certan, K. Hitchins și atâția străini, mulți contemporani nouă) au scris și susținut că cea dintâi victorie a principiului naționalităților a fost tradusă în viață la Dunărea de Jos, mai precis, în Principatele Române. Firește
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
chestiunii orientale” cu o adițiune nedorită în centrul și vestul Europei - aceea a suprimării clauzelor tratatului de la Paris din 1856, nefavorabile Rusiei. Dubla alegere a lui Al. I. Cuza, „această clară violare a voinței marilor puteri și a tratatelor - susține Barbara Jelavich - a fost menținută numai [subl. ns.- L. B.] datorită situației generale internaționale și a evenimentelor din Italia”. Că disputele politice și militare din centrul Europei au fost prielnice cauzei române - este un fapt bine stabilit. Se pune însă întrebarea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în spațiul anglo-saxon, lucru explicabil nu doar prin resursele materiale existente acolo, ci totodată sau mai ales grație unor spirite care au știut să se devoteze problematicii românești, dincolo de fluctuațiile impuse de jocul geopolitic. S. D. Spector; H. L. Roberts, Stephen Fischer-Galați, Barbara Jelavich, N. M. Nagy-Talavera, W. O. Oldson, H. Seton-Watson, E. D. Tappe, dacă ne limităm la ultima parte a secolului, se cuvin amintiți și pentru felul în care au stimulat romanistica. Sub impulsul lor, s-au dedicat acestui domeniu alți
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și care n-ar fi conspirat cu dușmanul. Domnii pămînteni nu mai erau credibili. Pentru că grecii fanarioți se dovediseră servitori capabili în alte sfere ale administrației, numirea lor în cele mai înalte funcții în principate părea dorită", scrie istoricul american Barbara Jelavich. Prinții greci elită ce locuia în cartierul Fanar din Constantinopol se izbesc de interesele boierilor indigeni care iau parte la administrație și își păstrează averea pămîntească. Aceste conflicte sînt anterioare secolului al XVIII-lea și s-au născut din
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
istorie a chestiunii orientale în termenii unei istorii diplomatice și o istorie a națiunii române în termenii unei istorii a ideii naționale. Istoriografiile contemporane pun în evidență aceste două categorii. Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun în lumină raporturile de forțe la scara puterilor: The Establishment of the Balkan National States 1804-1920 (Washington Press, 1977) sau The History of the Balkans de Barbara Jelavich (Cambridge, 1983). Pe de altă parte, sîntem confruntați cu
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Dispunem, pe de o parte, de lucrările lui Charles și Barbara Jelavich care pun în lumină raporturile de forțe la scara puterilor: The Establishment of the Balkan National States 1804-1920 (Washington Press, 1977) sau The History of the Balkans de Barbara Jelavich (Cambridge, 1983). Pe de altă parte, sîntem confruntați cu povestirile patriotice care fac din ascensiunea la independență o ineluctabilă finalitate istorică internă destinului românesc: este vorba de Istoria ilustrată a poporului român de Dinu C. Giurescu, publicată la București
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
și post-napoleoniene. Patrioții își descoperă fragilitatea în fața unei politici ruse care folosește neînțelegerile pentru a-și stabili hegemonia. Incapacitatea de a propune un proiect și o ordine guvernamentală acceptabilă arată starea de criză în administrarea de către otomani a propriilor provincii. Barbara Jelavich insistă asupra acestei stări de lucruri anarhice care face posibile toate întâmplările neprevăzute, care îi sprijină pe ruși pentru că dăunează turcilor și pentru că primii dezorganizează sau conduc spre folosul lor. Mai mult de douăzeci de ani de lupte, apoi
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Complexe, 1994. Georgescu, Vlad, Istoria Românilor de la origini pînă în zilele noastre, American Romanian Academy, Oakland Ca, 1984. Hitchins, Keith, Romania, 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. lorga, Nicolae, Istoria românilor și a romanității orientale, București, Academia Română, 1937-1945. Jelavich, Charles and Barbara, The Establisment of the Balkan National States, 1804-1920, Seattle, University of Washington Press, 1977. Jowitt, Kenneth, Revolutionary Breakthroughs and National Development: the Case of Romania, 1944-1965, Berkeley, Los Angeles, University of California Press, 1971. Mitrany, David, The Land and the
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
d'une influence, Université de Paris III, 1980. Georgescu, Vlad, Istoria ideilor politice românești (1369-1878), München, Ion Dumitru-Verlag, 1987; Mémoires et projets de réforme dans les principautés roumaines (1831-1848), București, 1972. Hitchins, Keith, Roumania. 1866-1947, Oxford, Clarendon Press, 1994. Jelavich, Barbara, History of the Balkans, eighteenth and nineteenth centuries, Cambridge University Press, 1983. Leroy-Beaulieu, Anatole, "La politique russe et le panslavisme", în La Revue des Deux Monde, l dec. 1876. Mantran, Robert (dir.), Histoire de l'Empire ottoman, Paris, Fayard, 1989
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
Institut d'études slaves, 1984. lorga, Nicolae, Correspondance diplomatique roumaine sous le roi Charles Ier , Paris, 1923; "La guerre de 1877-1878", în Revue d'Histoire moderne, t. III, nr. 14, 1928; Politica externă a regelui Carol I, București, 1923. Jevavich, Barbara, Russia and the Rumanian National, 1858-1859, Cambridge, Cambridge University Press, 1984. Jensbury, George R, The Russian Annexation of Bessarabia 1774-1828, New York, Boulder, East European Monograph, 1976. Maciu, Vasile, " Cum și-a cucerit România independența", în Revista romană de istorie, nr.
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
60, 80, 81 Istrati, Panait 148, 149, 166, 219 Iulian, Vlad 365, 370 Ivan III 43 Ivan IV 43 Ivănceanu, Vintilă 306 J Janos, Andrew 140 Jar, Alexandru 295 Jdanov, Andrei 268, 286, 287, 310, 349 Jefferson, Thomas 181 Jelavich, Barbara 58, 68, 80 Jelavich, Charles 68 Jeszensky, Geza 369 Joffre, Joseph 166 Johnson, Lyndon Baines 300, 317 Joséphine (prințesă) 111 Jovanonic (mitropolit) 56 Jowitt, Kenneth 284, 294 Jukov (mareșal) 296 Justinian 46, 280, 281 K Kadar, Janos 360 Kant, Emmanuel
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
din Golf. Un jucător italian de baschet de la Universitatea Seton Hall a fost exclus din echipă cînd a refuzat să poarte un steag SUA pe tricou și în final, după hărțuirea din partea "patrioților", s-a întors în Italia. După ce profesoara Barbara Scott, la o întrunire studențească de la Universitatea de Stat din New York, New Paltz, a cerut personalului militar al SUA să nu ucidă oameni nevinovați, a fost supranumită "Baghdad Barbara", acuzată de trădare de către un senator de stat și supusă unei
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
după hărțuirea din partea "patrioților", s-a întors în Italia. După ce profesoara Barbara Scott, la o întrunire studențească de la Universitatea de Stat din New York, New Paltz, a cerut personalului militar al SUA să nu ucidă oameni nevinovați, a fost supranumită "Baghdad Barbara", acuzată de trădare de către un senator de stat și supusă unei corespondențe pline de ură, cu scrisori adresate președintelui universității și guvernatorului Mario Cuomo, care îi soma pe cei doi să o concedieze. În Kutztown, Pennsylvania, un redactor șef al
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din televiziunea americană (a se vedea Kellner și Ryan, 1988, și studiul meu din capitolul 2), iar în timpul Războiului din Golf resentimentele față de arabi au fost canalizate împotriva irakienilor. Cuvintele "Bomb Irak" ("Bombardați Irakul") au fost suprapuse peste versurile cîntecului "Barbara Ann" al formației Beach Boyes. O emisiune radio difuzată în Georgia proclama "weekend-ul capetelor cu prosoape", spunîndu-le ascultătorilor să dea telefoane în timpul emisiunii cînd auzeau tradiționala chemare islamică la rugăciune; un disk jockey din Toledo, Ohio, solicita fonduri de la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
1985, vînduse 16 milioane de discuri single și albume. Ocupa locul I în topul hiturilor cu "Like a Virgin" și "Crazy for You", iar la vîrsta de 26 de ani ea înregistrase șapte discuri single Top-20 în doar șaptesprezece luni (Barbarei Streisand aceeași performanță i-a luat șaptesprezece ani). Și-a făcut un debut de succes cu filmul Desperately Seeking Susan, iar turneul său de concerte "Virgin" a impus-o ca pe una dintre cele mai mari vedete ale muzicii pop
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Alain Renaut, Era individului Al. Zub, Discurs istoric și tranziție Michel Pastoureau, Stofa diavolului J. A. Barnes, Sociologia minciunii Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice, vol. I-II Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Ștefan Lupașcu, Universul psihic Alexandru Zub, Orizont închis Barbara Jelavich & Charles Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. I-II Pierre Bourdieu, Simțul practic G. Levi, J.-C. Schmitt, Istoria tinerilor în Occident, vol. I-II Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică Ernest Gellner, Rațiune și Cultură Serge Moscovici, Epoca maselor Max
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 1 41. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 2 42
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic 40. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 1 41. Jean-Claude Schmitt, Giovanni Lévi, Istoria tinerilor în Occident, vol. 2 42. Ernest Gellner, Cultură, identitate și politică 43
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
Autobuzul cu cocoșați, București, 2002; Lebăda cu două intrări, București, 2003. Traduceri: August Strindberg, Vrăjitoarea. Răzbunarea. Insula Fericiților, București, 1979; Abraham Peter, Vântul și sticlele de limonadă, Berlin-București, 1982; Knut Hamsun, Ultimul capitol, București, 1983 (în colaborare cu George Almosnino); Barbara Bronnen, Povara, București, 1987 (în colaborare cu George Almosnino); Elfriede Jelinek, Pianista, București, 1994; Herta Müller, Încă de pe atunci vulpea era vânătorul, București, 1995, Animalul inimii, București, 1997; Dieter Weller Schoff, Câștigătorul ia tot, București, 1995 (în colaborare cu George
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287642_a_288971]
-
Drumul României spre independență, Frederick Kellogg Dobrogea. Evoluția administrativă (1878-1913), Dumitru-Valentin Pătrașcu Electoratul din România în anii democrației parlamentare, Sorin Radu Europa monarhiei stărilor, Gheorghe Bichicean Germania. O istorie de la antici la moderni, Gheorghe Bichicean Istoria Balcanilor (vol. 1, 2), Barbara Jelavich Istoria civilizației britanice (vol. 1-5), Adrian Nicolescu Istoria fortificațiilor medievale timpurii din Transilvania, Ioan Marian Țiplic Istoria Europei (vol. 1-5), Serge Berstein, Pierre Milza Istoria evreilor din România (1866-1938), Gabriel Asandului Istoria Franței, Jean Carpentier, François Lebrun Istoria mijloacelor
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legionarii aveau frică de MĂRGINENI, aceștia puteau fi geții transcarpatici; pe parcursul anilor, având aceleași rădăcini de neam, și dacii și „mărginenii” de pe întregul cuprins de la sud de Carpați și până la Nistru au fost asimilați de cultura romană net superioară celei barbare, însușind o limbă nouă, pe care băștinașii în mare parte au păstrat-o până în zilele noastre; în spațiul carpato-nistrean, dacă a și rămas viță de dac, apoi numai cea a dacilor liberi, „mărgineni”, nesupuși colonizatorilor romani”. Așadar, moldovenii ar fi
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Junie Svenson și Betty Kaplan de la Departamentul pentru Sănătate din Minnesota Nancy Wilson, Carter Mecher, Carol Craft și Bunny Huller, împreună cu Ann Strong și echipa ei de moderatori de focus grupuri de la Departamentul pentru Problemele Veteranilor din Statele Unite Jon Morris, Barbara McIntyre și Carmen Medina de la guvernul Statelor Unite Gail Redd de la Biroul de Administrare a Personalului Ed Nelson de la Departamentul de Resurse Naturale din Wisconsin Jose Calderon și colegii săi de la Universitatea de Medicină și Știință Drew Maryann Cunningham și personalul
[Corola-publishinghouse/Science/2050_a_3375]
-
-și împingă forțele propriului imperiu dincolo de această lume?. Imperiul roman era un stat de legi și de forță; se sprijinea pe puterea armatei și pe dominarea altor popoare. Chiar dacă prin folosirea forței îndeplinea o misiune civilizatoare, instituind obiceiurile sale celor barbare, rămânea concomitent un simbol de oprimare și de violență. Imperiul roman era văzut rău de creștinul care, în adâncul sufletului său, se credea liber prin principiile de libertate predicate de Evanghelie și prin evaluarea personalității umane proclamate de Isus, care
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
nu duc un tip special de viață. Învățătura lor nu a fost inventată prin reflecția și cercetarea oamenilor iubitori de noutate, nici nu se bazează pe un sistem filozofic uman, așa cum fac unii. Locuiesc în orașe atât grecești, cât și barbare, așa cum se nimerește, și, deși, în ceea ce privește îmbrăcămintea, hrana și restul vieții, urmează obiceiurile locului, își propun o formă de viață, recunoscută de toți, minunată și de necrezut. Fiecare locuiește în patria sa, dar ca străin; participă la toate activitățile cetățenilor
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]