2,857 matches
-
Am stat în legătură telefonică cu prietenii mei din România, dar asta a fost totul. În general, am fost și rămân dezamăgit de schimbările din România. Nu a avut loc o revoluție democrată. În esență, România rămâne guvernată de o birocrație coruptă formată din foști comuniști și indivizii de la putere sunt mereu birocrați corupți. Diferența este doar una de nuanță. Deseori este dificil să apreciem gradul în care politicile se datorează intențiilor corupte ale unor anumiți indivizi sau imposibilității de a
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
fi putut supraviețui într-un context internațional din ce în ce mai complicat. Menținerea metodelor învechite ar fi dus la imense sacrificii, dar poate și la o economie mai puternică. Comunismul ar fi putut avea o șansă dacă reușea să-și reformeze economia și birocrația uriașă. Dar ar mai putea fi numit acest model "comunist" sau "really existing socialism", așa cum i s-a spus deseori în Occident? 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
rurală în Feldioara (localitate situată în preajma Brașovului), iar apoi am fost primul și ultimul cetățean american care a urmat cursurile Academiei Ștefan Gheorghiu, unde am studiat activitatea activiștilor locali de partid. Preocupările mele academice s-au concentrat asupra interacțiunii dintre birocrația formală și sistemele informale din România. Am scris o serie de articole despre contrastul dintre planificare și iraționalitate, dintre birocrație și corupție, economie planificată și economie informală, cenzură și zvonuri, antropologia Securității, ca și rolul pilelor, cunoștințelor și al relațiilor
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
Academiei Ștefan Gheorghiu, unde am studiat activitatea activiștilor locali de partid. Preocupările mele academice s-au concentrat asupra interacțiunii dintre birocrația formală și sistemele informale din România. Am scris o serie de articole despre contrastul dintre planificare și iraționalitate, dintre birocrație și corupție, economie planificată și economie informală, cenzură și zvonuri, antropologia Securității, ca și rolul pilelor, cunoștințelor și al relațiilor în România (pe scurt, P.C.R. versus "p.c.r."). Eforturile mele de a cerceta și a publica aceste articole, și
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
poate fi socotită o revoluție. În același timp, a avut loc o întărire pe poziții a nomenclaturii, un efort de a controla inițiativele civice și de a reduce la tăcere eforturile pluraliste. În cele din urmă, eșalonul al doilea al birocrației, condus de Ion Iliescu, a reușit să deturneze și să confiște revoluția. 4. În 1989, ce fel de evoluție anticipați pentru România și Europa de Est pentru următoarele două decenii? Au fost speranțele dvs. în general confirmate sau înșelate? Am crezut că
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
România și Rusia (sau alte republici post-sovietice și post-iugoslave necentrate pe UE). Rusia a dezvoltat un sector economic privat. Dar el funcționează acum doar prin conecții politice, este la mâna unui stat puternic, iar mulți investitori străini se plâng de birocrația extensivă, de lipsa de conformitate în ceea ce privește obligațiile contractuale și de tribunalele pe care nu se poate conta (dacă ei nu s-au retras deja complet de pe piața rusească din diferite motive). Deși există îngrijorări privind aceste teme și în cazurile
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
puțin discutată în mass-media, că nu constituie o temă favorită de talk-show și nici de dispută în campania electorală. Avea dreptate președintele Iliescu atunci când sublinia tradițiile istorice care au creat la noi o cultură administrativă dominată de centralism, autoritarism și birocrație, ca să nu mai vorbim despre numitorul comun al tuturor structurilor noastre de stat - corupția. Și în administrație, ca și în justiție, e nevoie de o schimbare de mentalitate. Doar este vorba, ca să punem punctul pe i, de o clasă profesională
Profeții despre trecut și despre viitor by Silviu Brucan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2139_a_3464]
-
că relațiile interpersonale sunt punctul lor forte (cu toate că și românii sunt scandalagii, în mod sigur clachează în fața agresivității verbale aproape stereofonice a italieniloră, și, din câte știu, Italia nu ne-ar fi de ajutor nici în rezolvarea eternei probleme a birocrației, decât, eventual, ca antimodel... ceea ce înseamnă totuși ceva (deși, recunosc, scriu asta în disperare de cauzăă. Mă întreb dacă nu cumva Italia ne poate da o lecție despre valorile mari ale umanității - și, implicit, ale Europei -, cum ar fi respectul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2186_a_3511]
-
între 13 și 20 a XII-a. Am să le scobesc ca pe niște stafide din cozonac, lăsând pradă uitării cam 60 de ore în care n-am fost nicicum, adică nici veselă, nici tristă, plus alte vreo 10, când birocrația, nesimțirea unora, neatenția altora m-au enervat și stresat, plus aproape 2 ore în care sufletul mi-a intrat pur și simplu în bernă. N-am pus la socoteală cele peste 70 h. prăbușite în somn sau într-un fel
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2193_a_3518]
-
media contrazice în totalitate norma socială. Cea mai dramatică influență a societății asupra comportamentelor agresive o reprezintă influența exersată de către agresivitatea instituționalizată. Percepția impactului violenței depinde de puterea coercitivă pe care actorii sociali o impun unul altuia. Instituțiile sociale și birocrația produc anumite acte de violență care devin, în timp, acceptabile fără ca agenții acestor instituții să conștientizeze ceea ce se întâmplă. Indivizii naivi, dar normali din punct de vedere moral, integrează aceste norme, lăsându-se ulterior influențate de către ele. Comportamentele violente care
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan () [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
funcționarilor din administrația penitenciară este un proces dificil și de lungă durată, dar voința politică, împreună cu experiența unor țări democrate, ar putea ușura acest proces. Și țările civilizate s-au confruntat cu probleme similare, iar unele se mai confruntă încă. Birocrația și neprofesionalismul sînt acuze ce mai pot fi auzite în Franța, Spania sau Germania, pentru a nu vorbi de situația din țările fostului bloc comunist. Dacă civilizația avansează prin sporirea calității serviciilor și prin rentabilizarea lor, o analiză a cheltuielilor
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
înapoi în închisoare. Afirmația lui Michel Foucault: "Delincvența este un produs al închisorii" capătă consistență dacă înțelegem că instituția menține forțat o barbarie anticivilizatoare și o cultură inutilă unei societăți normale. Dacă secolul al XIX-lea a fost unul al birocrației și laicizării, secolul XX a fost unul al naționalismului și socialismului. Unirea de la 1918 a schimbat compoziția etnică a persoanelor încarcerate, în Ardeal predominînd deținuții maghiari, iar în Vechiul Regat cei evrei și țigani. Pînă la începutul ocupației sovietice, închisoarea
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
asimilat corespondenței scrise, iar deținuții au dreptul să trimită cîte scrisori vor, rezultă că ei ar trebui să poată să dea și cîte telefoane vor (desigur, în limita posibilităților tehnice din penitenciare). În sensul acesta, dar și al eliminării unei birocrații restrictive și nejustificate, asociația consideră că se impune modificat sau abrogat ordinul directorului general al DGP nr 820/1998. O situație deosebită a fost întîlnită în Penitenciarul Bacău, unde deținuții puteau să dea telefoane numai între 28 și 31 ale
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Chartier -, puterea cetății se întruchipează de acum înainte în pietre și imagini. Primăria constituie simbolul său major"2. În realitate, ofițerii regali joacă un rol din ce în ce mai important în gestionarea locală. "Neputând să fie o mică republică, (orașul) devine o mică birocrație"3, dependentă de regele care îi confirma și garanta funcțiile. Aparente libertăți municipale, alegerile pentru ocuparea funcțiilor de conducere ale orașului nu făceau în fapt decât să ratifice alegerile regelui. Astfel, această elită urbană ajunge să constituie cea mai bună
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
s-a născut din fuziunea ministerelor și a serviciilor teritoriale ale Construcțiilor și ale Podurilor și Șoselelor. El se substituia modestului minister al Construcțiilor și unei administrații a Podurilor și Șoselelor care, mai apropiată de federația agențiilor locale decât de birocrația centralizată 172, părea a servi mai bine colectivităților locale decât statului, interzicându-i astfel posibilitatea de a pune în practică o politică națională. Odată cu înființarea Ministerului Echipamentului 173, centrul pătrunde din ce în ce mai mult în periferie și caută să încadreze din toate
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
regiunii analiza Pierre Grémion -, avem de-a face tot cu asociațiile care într-o zonă slabă a dispozitivului politico-administrativ francez, adică un loc care, pe de o parte, încă nu e structurat de votul universal și, pe de alta, scapă birocrației verticale a statului sunt învestite cu speranța de schimbare"276. În anii 1970, "asocierea" a câștigat titlul de noblețe politică odată cu emergența asociațiilor contestatare de tip nou, care în domeniul urban respingeau urbanizarea decretată de sus. Desigur, majoritatea asociațiilor rămâneau
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
este acela al vieții lor cotidiene. Pentru ca servituțile urbanismului să fie asumate de către aceia care vor fi constrânși și deserviți de el, trebuie ca ei să fie interesați să facă alegerile care îi privesc [...] Între riscurile democrației și acelea ale birocrației, nu ezit să parcurg această nouă etapă în favoarea democrației 283". În discursul său asupra calității mediului de viață, statul pare să valorifice acum localul, estimând că acesta putea genera spontan raporturi sociale mai pașnice și mai depolitizate decât eșalonul național
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
în programul SME Finance Facility BERD, alături de alte sume în cadrul programului Fermierul. Maniera de acordare a acestor credite este destul de anevoioasă și, pe alocuri, neeconomică. Astfel, unii beneficiari ai programului au remarcat că dobânzile practicate de băncile intermediare programului și birocrația aferentă sunt de natură să crească peste media pieței costurile accesării creditelor. Dar principala limită a tipurilor de credite destinate agriculturii este că acestea își propun cu orice preț înlocuirea proprietății țărănești cu întreprinderea capitalistă, cu ferma. Clienții eligibil trebuie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
Obscina rusești), dovezi ale existenței și funcționării unui sistem legislativ organic (Starr, 1968, 467-468). Aceste convingeri vor constitui de altfel și principalul motiv pentru care rezultatele cercetărilor sale, precum și propunerile legislative ce le însoțeau au fost întâmpinate cu ostilitate de birocrații prusaci, în special de oficialitățile locale, care își simțeau pozițiile subminate, dar și de diferiți miniștri. Susținut de prințul moștenitor, Haxthausen își continuă pentru o vreme cercetările, însă avansarea studiilor sale și, implicit, răspândirea lor nu au făcut decât să
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
impune delimitarea clară a celor două planuri ale organizației școlare: * Planul administrativ-managerial, mult mai orientat către dimensiunea birocratică a organizațiilor, datorită reglementărilor stricte a statutelor și rolurilor, precum și a normelor; * Planul pedagogic, care vizează activitățile instructiv-educative mult mai puțin expuse birocrației. Dacă ne referim la primul palier, se impune trecerea în revistă a aspectelor birocratice care, din păcate, se mențin și astăzi. Este vorba despre: 1. Abundența documentelor scrise care sufocă organizația școlară., dar care sunt încurajate la nivel ministerial. Autorul
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
predilecție la nivelul intern al școlii, deoarece în relația școală inspectorate sau minister, separația funcțiilor este evidentă. Acestea din urmă pot exercita presiuni asupra școlii, obligând-o astfel să adopte comportamente birocratice. Când se referă la aspectele care nu corespund birocrației, autorul vizează planul activităților instructiv-educative, plecând de la considerentul că "activitatea de predare-învățare nu poate fi reglementată birocratic decât prin exces". Este planul în care cadrul didactic poate da dovada supremă a creativității sale. Cu toate acestea, există un aspect care
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
că școala simulează foarte bine caracteristicile industriei, precizând în acest sens principalele sale caracteristici: * Adună laolaltă mase de elevi (materie primă) în scopul "prelucrării" de către profesori (muncitori), în cadrul unei școli amplasată central (fabrica); * Organizarea și administrarea învățământului urmează îndeaproape modelul birocrației industriale. Deși simpliste la prima vedere, analogiile sunt oarecum pertinente dacă facem referire strictă doar la procesele generale care se derulează la nivelul celor două organizații. Lista argumentelor de factură pro-industrială este completată de J. Piveteau (1983, apud Păun, 1999
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
239) care considera că într-o organizație schimbarea se realizează ca urmare a declanșării fenomenelor de criză care au rolul de a bulversa mersul organizațiilor rigide. Aceasta nu înseamnă că această caracteristică dispare. Este vorba doar de o reajustare a birocrației, de o adaptare la situație, sistemul în sine perpetuându-se. Schimbările produse de perioadele de criză sunt: instalarea arbitrarului, înlocuirea regulilor cu excesul de autoritate. "Flexibilizarea" pe care o produce criza este doar aparentă și are rolul de a evita
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
proiectării conținuturilor funcție de nevoile educaților, a utilizării acelor strategii educaționale care se dovedesc a fi eficiente pentru atingerea obiectivelor propuse etc. Cu toate acestea, la nivel interorganizațional vorbim în continuare de un centralism care menține școala în cadrele rigide ale birocrației. Altfel spus, la nivelul școlii românești, centralizarea și descentralizarea coexistă. Un paradox la fel de supărător este cel care apare între necesitatea de a face față cerințelor moderne ale societății și resursele financiare reduse, alocate școlii pentru a susține reforma. Este binecunoscut
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]
-
pași, ce iau în considerare atât "hardware-ul" organizațional (structura, strategiile etc.), cât și "software-ul" acesteia, reprezentat de comportamentul indivizilor. Cei cinci pași descriu următoarele acțiuni: * restructurarea, modalitate prin care se urmărește reducerea mărimii cauzelor care frânează acțiunile; * înlăturarea birocrației, prin renunțare la documente sau ședințe inutile; * împuternicirea angajaților, prin recunoașterea capacităților și cunoștințelor acestora ceea ce îi desemnează ca persoane capabile să se implice în procesul decizional. Reprezintă o dovadă de încredere din partea managerului, precum și un barometru al funcționării rețelelor
Managementul schimbării educaționale: principii, politici, strategii by Valerica Anghelache () [Corola-publishinghouse/Science/992_a_2500]