2,555 matches
-
Mancini le poartă în tablourile sale. Regele, profund îndrăgostit, i-a făcut cadou o pereche de cercei unici, formați dintr-o perlă, fiecare perlă cântărind 200 de grame. Tot lucrarea apocrifă ne povestește și legenda acestor cercei, considerați a fi blestemați: au aparținut familiei De Medici și ar fi fost aduși în Franța de către Maria de Medici, soția regelui Henric al IV-lea. În ziua în care a aflat despre asasinarea soțului ei îi purta. Au intrat apoi în posesia Mariei
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
aserțiunile sale. Iată cele mai importante presupoziții care, speră TB, se vor insinua În mintea receptorului indirect pentru a constitui fundalul interpretării conținutului asertat al enunțului său. Noi avem o problemă. Simt că trebuie să spun asta. Poporul român este blestemat. Amândoi am fost comuniști. Amândoi am fost tarați de năravurile comunismului. Eu n-am trăit din muncă politică. L-ai susținut pe Ceaușescu. Unii dintre noi nu mai avem mentalitate de comuniști. În România nu mai este comunism. TB Începe
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
Lipsa de reacție a lui AN i-a permis lui TB să-și continue, nestingherit, construcția pregătită cu migală. Prima parte a secvenței următoare are ca obiectiv principal să comunice receptorului indirect, prin presupozițiile conținute În enunț (Poporul român este blestemat. Amândoi am fost comuniști. Amândoi am fost tarați de năravurile comunismului), că el, TB, este conștient de viața grea pe care o duce românul simplu, că este alături de acesta și, Într-un moment de maximă sinceritate, recunoaște că vina o
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
În care același cuvânt poate fi folosit, atâtea semnificații. Iată cîteva exemple de jocuri de limbaj enumerate de Wittgenstein: a da (și executa) ordine, a descrie ceva, a relata un eveniment, a face o glumă, a ruga, a mulțumi, a blestema, a saluta ș.a. Adică toate acele activități sociale care implică interacțiune umană. Întorcându-ne la exemplul nostru, (1), semnificația frazei (În care cuvântul trecem este elementul cheie) ar fi determinată, pe lângă gramatica ei internă, de natura activității În care este
Context şi semnificaţie. Abordare semio-pragmatică by Mircea D. Horubeţ () [Corola-publishinghouse/Science/675_a_1253]
-
provine din arborele cunoșterii binelui și răului. Arborele lui Iesei, reprezentat cu măiestrie pe pereții exteriori ai mănăstirilor bucovinene, este o diagramă a filiației. Zaheu vameșul se urcă într-un arbore (un sicomor), ca să-L vadă pe Iisus, iar Iisus blestemă tot un arbore (un smochin). Acest concept este prezent în Evanghelia de la Matei, în capitolul 1, în genealogia Mântuitorului (arborele genealogic). Dendrologia (parte a botanicii care se ocupă cu studiul arborilor) are și ea eroii ei. Arborele cu cea mai
Clasa de elevi : mediul educaţional moral-religios by ELENA HEREŞ () [Corola-publishinghouse/Science/639_a_975]
-
nu; dar pe a lui, da; pe a lui și-o poate tulbura, și își poate pierde sufletul, adică mântuirea. Și așa, prin voia lui, a păcătuit Iuda când a vândut pe Hristos; și și-a pierdut sufletul; și e blestemat; și se va chinui; în veac și în veac, și dincolo de veac. Așa cum a hotărât Dumnezeu nu după voia Lui, ci după greul păcat al lui Iuda din Kerioth". 13 Radu Dragnea, Ortodoxie și naționalism, în "Buna Vestire", nr. 77
Biserica și elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/84936_a_85721]
-
edituri etc.), a întreține fără restricții un climat și regim de relații europene, a cultiva criteriile europene, a importa (cărți, reviste etc.) valorile europene. A duce, în sfârșit, o politică culturală europeană, de stat și mai ales particulară. Dar a blestema de la paris că nu suntem europeni și a nu face nimic, dar absolut nimic, pentru cultura română, ca ea să se apropie, fie doar și prin câteva vârfuri, sau sub unele aspecte, de cultura europeană, ni se pare egocentric și
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
24 viața cu 6 luni, îți dau jumătate din averea mea, iar de nu, să știi că eu la dracu mă duc și te iau și pe dumneata cu mine.” (Vezi Apologetica 1937, p. 110 Mihălcescu Em. Vasilescu). 21. Nu blestemați! Dumnezeu urăște blestemul O femeie văduvă, dar cam nervoasă și rea de gură avea o fată de vreo 19 ani, care lucra la mașina de treierat. Într-o dimineață zise fetei să taie niște lemne pentru sobă ca să aibă cu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
sa nu întârzii. Pe vatră merg și așa mai lungi”, zise fata și se zori la drum. Peste două ore veni vestea că fata, făcând o mișcare greșită, i-a prins mașina mâna și i-a rupt-o, așa cum o blestemase maică-sa. Acum se afla în îngrijire la spital. Multă lume o sfătuise pe bătrâna văduvă să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deși era
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
să se lase de blesteme, dar ea nu s-a lăsat de năravul ei până nu i-a rămas fata fără mână, deși era singura ei nădejde și ajutor la bătrânețe. Din ziua aceea nimeni n-a mai auzit-o blestemând. I-a venit mintea la cap, dar târziu și cu jertfa nevinovatei sale fiice. De ce oare nu înțelege lumea că blestemul este de la diavol și Dumnezeu nu-l voiește?! Pentru că stă departe de Biserică și nesocotește poruncile dumnezeiești. 22. Nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
a venit mintea la cap, dar târziu și cu jertfa nevinovatei sale fiice. De ce oare nu înțelege lumea că blestemul este de la diavol și Dumnezeu nu-l voiește?! Pentru că stă departe de Biserică și nesocotește poruncile dumnezeiești. 22. Nu te blestema! În anul 1901, un om bețiv stătea la o masă în crâșma satului în apropiere de Ploiești. După ce a băut vreo 6-7 pahare de „tărie”, bătu cu putere în masă cu pumnul și strigă să-l audă toți cei din
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
vreo 6-7 pahare de „tărie”, bătu cu putere în masă cu pumnul și strigă să-l audă toți cei din jur: „Măcar că mă ia dracu, eu tot mai beau un pahar”. Cârciumarul îi spuse că nu-i nevoie să se blesteme și săși dorească un rău atât de mare, ca să mai primească încă un pahar cu rachiu. Dar bețivul răspunse sigur pe el: „Nu există drac. Dacă există să vină să mă ia”. Nu apucă bine să rostească ultimul cuvânt și
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
un păcat?! Se spune că tăcerea este de aur. Dar nu totdeauna. În anumite împrejurări, tăcerea este păcat; iată câteva exemple, când tăcerea devine „păcat”. Când taci la spovedanie și nu spui păcatele, e păcat. Când îți auzi copiii mințind, blestemând, înjurând, grăind de rău, etc. și taci și nu-i mustri, este păcat. Când copiii tăi fac fapte rele și tu taci, e păcat. Când semenul tău păcătuiește și tu îi vezi sau știi păcatele și nu-l sfătuiești de
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
gânduri și după scurt timp luă calea bisericii și deveni și el un om adevărat. 61. Din ce loc ești Într-o zi, învățătorul satului întâlnește pe unul dintre săteni, care avea prostul obicei de a drăcui și de a blestema la tot pasul. Tocmai îl auzise drăcuind și-i zise astfel: Măi omule, văd că ești de loc din iad. Săteanul se miră și zise: Cum așa, se poate? Tocmai așa, se poate foarte bine, răspunse învățătorul. Dacă ai vorbi
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
fi? Din Italia, răspunse omul, dar nu înțeleg ce vrei să spui cu asta, domnule învățător. Învătătorul îl lămuri, zicându-i: Este foarte limpede; de vreme ce în iad este locul blestemelor, înjurăturilor și sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
blestemelor, înjurăturilor și sălașul diavolului, tu care toată ziua înjuri și blestemi, nu poți fi din alt loc, decât din iad. Omul, rușinat, plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
plecă în jos capul și zise: De partea dumitale este dreptatea și iată făgăduiesc să nu mai blestem și să înjur. NOI, iubiți cititori, din ce loc suntem? Nu cumva avem și noi prostul obicei și urâtul păcat de a blestema, înjura și drăcui?! Să ne ferim ca de foc de acest păcat al gurii, ca să nu ajungem cu adevărat în chinurile iadului. 62. Cum scăpăm de ispite Într-o zi veni la preotul său un credincios, care i se plânse
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
simt păcătos. Bine! Eu te voi întreba și vei vedea că și tu ai păcate. Prietenul consimți. Nu te-ai mâniat niciodată? Ei, cine nu-i mânios niciodată în viața lui? N-ai ocărât niciodată, n-ai înjurat, n-ai blestemat sau nici n-ai bârfit? Cinstit, vorbind, trebuie să mărturisesc că am cam făcut și din acestea... De câte ori nu ți-ai călcat cuvântul? De câte ori ai mințit? De câte ori ai invidiat pe altul? Nu-mi este în obicei, dar desigur că am
Istorioare moral-religioase by Valeriu Dobrrescu () [Corola-publishinghouse/Science/851_a_1786]
-
Voiculescu, M. Sadoveanu. Dan Horia Mazilu scrie un studiu intitulat O istorie a blestemului, în care face mai întâi o incursiune printre mitologii (Omul a fost apăsat de blestem încă de la facere), apoi arată că și Creștinii anatemizează. Dar și blestemă, ajungând la Blestemul și mentalitatea românească. Între magie și credință, pentru a încheia cu alcătuirea unei retorici și a unui imaginar al blestemului. Ce legătură are blestemul cu destinul? Lexiconul și argumentele din introducerea lucrării sale ne explică. Autorul arată
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
de Diavol ca să nu-l ardă soarele etc... Este de mai multe feluri: cel al nostru, care poartă norii, vântul turbat și "șoimul", sau vântul de sus, de dincolo de lumea noastră. În Vântul se însoară (Niculiță-Voronca, I], un om își blestemă băiatul să se însoare "când l-a însura Vântul, că el nu-l va mai sura". Băiatul pornește în lume și se întâlnește chiar cu Vântul: "Suie-te în spate la mine și ține-te bine, că am să te
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
mărul. Faptul acesta reprezintă o constantă, un gest simbolic cu funcție rituală. În basmul Frumoasa-Pământului-din-măr [Nișcov], fetele ies din mere, iar în Cele trei rodii aurite [Ispirescu], fetele ies din rodii. În cel de-al doilea basm, o babă îl blestemă pe feciorul de împărat care aruncase în ea cu piatră: "Până nu vei găsi cele trei rodii aurite, să nu te însori!" În primul basm, lui Făt-Frumos, dacă-i veni vremea să se-nsoare, "își citi în stele și i
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
gardul babei era făcut din țepe". Trecând cu bine probele la care este supus, datorită inelului primit de la nașă, baba îi dă fata de soție. Credințele poporului român arată că "e bine să poarte cineva un inel, pentru ca, dacă-l blestemă vreunul, blestemul să se prindă de inel, iar nu de om"; "ca să te aperi de orice boală, e bine să porți un inel făcut dintr-o monedă căpătată de pomană (Moldov-a)". Obiectele căpătate de pomană sau cerșite, ca și cele
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
scăpat, că altfel nu puteam scăpa." Într-o legendă, Dragostea. Hulubii [Niculiță-Voronca, I], Sfânta Duminică a avut un fecior, Ioniță, și, pentru că el a greșit, n-a mers la biserică de ziua ei, ci la joc, mama lui l-a blestemat "să fie șapte ani șerpe și să pască porcii". Fata unui om sărac, care se însurase a doua oară și luase o femeie cu două fete, era chinuită și necăjită "de mașteha sa". Cum venea duminica, femeia rea le gătea
?ACCEP?IILE VIE?II by Br?ndu?a ? Georgiana Popa () [Corola-publishinghouse/Science/83168_a_84493]
-
an sau doi de ucenicie a tuturor violențelor, inclusiv cele mai barbare, au fost exilați la țară în niște condiții adesea foarte dure; cadrele comuniste, maltratate și de cele mai multe ori deposedate de propriile iluzii; oportuniștii de stânga, finalmente închiși și blestemați de posteritate; și Mao Tzedun însuși, a cărui imagine a fost pentru totdeauna pătată. Cu toate acestea, paradoxal, decimând PCC și rezervând cele mai bune roluri multora dintre vechii conducători, Revoluția Culturală i-a cruțat în parte legitimitatea. Astfel, i-
Dicționarul comunismului by Stéphane Courtois () [Corola-publishinghouse/Science/1933_a_3258]
-
la prima ediție și organizat de Asociația Studenților Jurnaliști din Iași (ASJ), Asociația Studenților la Jurnalism din România, Cluj-Napoca (ASJR) și Societatea Jurnaliștilor Profesioniști din România. Elif Shafak Despre femei musulmane, genocid, mâncăruri și multe altele Luminița Marcu „Să nu blestemi lucrurile care cad din cer. Nici măcar ploaia. Orice ar cădea, oricât de tare ar turna, oricât de înghețată ar fi lapovița, nu trebuie să rostești niciodată vreo blasfemie împotriva celor pe care cerul ni lețar putea hărăzi. Toată lumea știe lucrul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2177_a_3502]