3,270 matches
-
Cînd scapără din senin. Cînd mîța toarce. Cînd se linge mîța. Cînd mîța își ascute unghiile. Cînd fumul din hogeag se împrăștie pe pămînt. Cînd luna e cu coarnele în jos. Cînd fulgeră spre apus. Cînd mascurii* iau paie în bot. Cînd fulgeră împrăștiet, are să ploaie mai mult. Dacă plouă și se fac bulbuci, va ploua mai mult. Dacă începe lunea a ploua, plouă o săptămînă; dacă începe joia, ține două săptămîni. Dacă a fost toată ziua înnourat și a plouat
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
calcule, se înfuria pe sine și pe prefăcătoriile astea ieftine. Pe de altă parte, era mîndru că-i reușește, că de data asta lucrează cu cap, astfel o să se obișnuiască să-și comande armatele și să-și pună dușmanii cu botul pe labe, gîndind înaintea lor, cînd o să fie cazul. Ura sentimentul ăla de bunăstare, de fericire molcomă, pe care i-l inspira familia asta ce-l adoptase atît de repede. Și ordinea, curățenia din casă, amintirile lor vesele, regulile impuse
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
puterile acestuia, încă mai rămîneau mistere de preluat. Totuși, pentru a-l face să înțeleagă că oricînd îi poate pune capăt, îl striga Georgică, ceea ce-l enerva la culme pe supererou. Îl ridiculiza, luîndu-i astfel din puteri și punîndu-l cu botul pe labe pentru o clipă. Cînd își va pierde complet puterile, va scăpa de el pentru a găsi unul nou. Dar tipul încă se ținea. Cornel nu reușise să-și descopere puterile de supererou, deși era sigur că lenevesc pe
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
că nu băuse suficient ca să-și piardă de tot simțul autorității parentale, care n-are voie să facă gesturi din astea, ci să se limiteze la o distanță, la o linie peste care cel care trece primește o cataramă în bot. Bine că n-a făcut-o. Radu era deja destul de scîrbit de efuziunile astea pline de vapori de alcool, care se puteau schimba imediat într-o atitudine opusă, ca să suporte ceva mai mult. Ar fi vrut să se fi văzut
[Corola-publishinghouse/Science/1529_a_2827]
-
terenul satului, vine dinspre nord, de la VÎrtopul Gorjului, și intră În hotarul satului Lupoaia, la locul numit „ Groapa Lupilor ” de unde se bifurcă; un deal se Întinde Înspre sud, sprijindu- se pe șoseau Motru-Baia de Aramă și se termină, cu un bot de deal, numit „Dealul Bisericii ”, pe care este construită biserica satului. Cealaltă ramură a bifurcației dealului, de la „ Groapa Lupilor ” se Întinde spre apus și se prelungește pe aproape 22 km., sprijinindu-se, cu poala capului, În Poiana Padeșului la Apa
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
sud a acestui deal, chiar pe sub poala lui, se Întinde șoseaua Motru Baia de Aramă, dea lungul căreia sînt așezate satele Valea MÎnăstirii, Steicul, Valea Perilor, Olteanu, Glogova, Negoiești, Tarnița.Din dealul ce mărginește satul, de la „Groapa Lupilor” , și pînă la botul de deal al bisericii, perpendicular pe matca Lupoița-Lupoaia,se lasă mai mulți pinteni de deal, ce se sprijină pe matca de scurgere a ploilor. Între acești pinteni sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
se sprijină pe matca de scurgere a ploilor. Între acești pinteni sînt mai multe văi, dintre care unele arabile, altele Împădurite, iar altele cu cîteva așezări gospodărești. Prima deschizăturăde vale, formată de doi pinteni, pornind de la „ Groapa Lupilor ” , cu un bot de deal Între ei, spre dreapta la intrare, este Valea Socului, vale bogată În vegetație și prielnică culturilor de grîu, porumb și fînețe, bogată În pomi fructiferi: meri, peri, cireși. Era o vale mult căutată de Îndrăgostiți, dar și o
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
unui șantaj cu o scrisoare pe care el refuză s-o înapoieze: "mai trebuie ș-altă dată..." Un personaj interesant este polițaiul Ghiță Pristanda, care a învățat, de la soția lui, să fie diplomat în relație cu șeful: "pupă-l în bot și papă-i tot, că ăl sătul nu crede ălui flămând". O adevărată victimă este Cetățeanul turmentat, naiv și cinstit, manevrat de politicieni, amețit de vorbăria goală, de șantaj, oportunism, imoralitate, venalitate, delațiune, prostie, parvenitism. Fiind șef de partid, președinte
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
șiretenie primitivă, poate fi arogant sau umil, după împrejurări, lipsit de demnitate, lingușitor față de Cațavencu: "eu gazeta d-voastră o citesc ca Evanghelia totdeauna". Nu se dă în lături de la furtișaguri, prevenit de soția lui: "Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și-i papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând". Comicul de situație se întâlnește și în scena numărării steagurilor, pe care ar fi trebuit să le cumpere Ghiță în cinstea alegerilor. Pristanda primise bani pentru patruzeci și patru
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
Iași, 1978. Bârsilă, Mircea, Dimensiunea ludică a poeziei lui Nichita Stănescu, Editura Paralela 45, Pitești, 2001. Bogdan-Duică, Gh., Mihai Eminescu. Studii și articole, Editura Junimea, Iași, 1978. Boldea, Iulian, Timp și temporalitate în opera lui Eminescu, Editura Ardealul, Târgu-Mureș, 2000. Bot, Ioana, Eminescu și lirica românească azi, Editura Dacia, Cluj, 1990. Bote, Lidia, Simbolismul românesc, E.P.L., București, 1966. Braga, C., Nichita Stănescu. Orizontul imaginar, Editura Imago, Sibiu, 1993. Bucur, Marian (coord.), Literatura română contemporană, Editura Academiei, București, 1980. Bulgăr, Gheorghe, De la
Dicţionar de scriitori canonici români by George Bădărău [Corola-publishinghouse/Science/1401_a_2643]
-
singur în cabinetul prefectului, după ce acesta și coana Joițica i-au numărat steagurile: „Grea misie, misia de polițai... și conul Fănică cu coana Joițica mai stau să-mi numere steagurile... Tot vorba bietei neveste, zice: Ghiță, Ghiță, pupă-l în bot și papă tot, că sătulul nu crede la ăl flămând...“ (Actul I, Scena II) 4.5. Marea întâlnire politică Scena discursurilor de la întâlnirea politică din Actul III este antologică. Acesta este punctul de vârf al tensiunii dramatice în care sensurile
Lumea politică pe scena lui I. L. Caragiale by Corina Baraboi () [Corola-publishinghouse/Science/1677_a_3045]
-
o cravată îngustă și neagră, strânsă pe-un guler tare, din care se vede vârful de metal al butonului. E întovărășit întotdeauna de un cățel cafeniu, cu picioarele scurte și răsucite în afară, ca labele de crocodil; un basset cu botul ascuțit și cu urechile pleoștite. Aș ști să spun și cum îl cheamă: Soliman!... Are o pată albă pe piept, ochii roșii, fără gene și zgarda cărămizie, cu cataramă nichelata. Din visurile de copil, de când au apărut întâi, nu s-
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
hrăni, mă apropiam de el cu o furculiță legată de un mâner lung. Pe femelă o hrăneam cu mâna. Deși era înfometată, avea grijă să nu mă atingă. La sfârșit, fără nicio reținere, o hrăneam direct cu degetele chiar în dreptul botului. O femelă de crocodil poate da dovadă de multă delicatețe. Deși poate aplica o presiune de câteva tone cu dinții, este capabilă să își poarte în gură puiul din cuib până la apă, pentru ca prădătorii să nu-l răpună. Din acest
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
minții, îmi amintesc de ele ca și cum fi încă vii. Fiecare, cu numele și caracterul ei. * * * "Roșcovana" era întruchiparea blândeții și a placidității. Era singura pe care o puteam săruta (ținând-o pe după gât, dându-i pupici pe fălci sau pe bot), fără să ne temem că va da din cap sau că ne va lovi cu coarnele, iritată de aceste familiarități și gesturi amicale. Deși stai lipit de coasta ei (îi simți căldura sub tine, respirația, ridicându-te și pe tine
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pe deasupra, gălăgios și vesel nevoie-mare), îl hrăneam, îl vedeam crescând și îngrășându-se (spre ghinionul lui), iar acum, avea să fie scos cu forța din cocina lui, tras de urechi, de copite, de coadă, de rât (cu o sfoară în jurul botului), în ciuda tuturor protestelor și țipetelor, și avea să fie dus la abator : acolo, cum-necum, aveau să-l ridice, să-l imobilizeze, să-l înjunghie, și asta pe câteva scânduri sprijinite pe două butoaie. Aduceți ligheanul mai aproape! Când simt că
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
nume în întreg departamentul. Pentru că nu suporta mersul cu mașina, înainte să plecăm i-am dat o jumătate de pastilă împotriva răului de mare. Călătorise în spatele mașinii, cu stomacul întors pe dos, tremurând la fiecare zdruncinătură, la fiecare viraj, cu botul îndesat sub scaunul șoferului. Nu avea nicio șansă să vadă drumul. S-au găsit, totuși, oameni care au pretins că ar fi văzut, cumva, peisajul măcar câteva frânturi din el, în orice caz, un petec de cer, câțiva nori... Nori
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
pedigree... La expozițiile canine, frumusețea se măsoară la centimetru. Pentru mine, frumusețea este cu totul altceva. Frumusețea este coerență. Coerență fizică și psihică. Frumusețea apare atunci când intelectul se află în armonie cu fizicul". Chipul Se spune despre animale că au bot mai degrabă decât chip, se spune că apariția figurii plate (a chipului) la om este una din etapele importante ale trecerii de la animalitate la umanitate. Fața este cea care reflectă sufletul, stările sufletești. Doctorul Pagès are o specialitate în care
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
figurii plate (a chipului) la om este una din etapele importante ale trecerii de la animalitate la umanitate. Fața este cea care reflectă sufletul, stările sufletești. Doctorul Pagès are o specialitate în care excelează: poate judeca animalele după expresia lor (după botul pe care îl fac). Există trăsături comune animalului și omului. Există o mimică animalieră. Când mi se aduce un câine foarte mic la vaccinare, văd imediat după înfățișare care îi sunt calitățile și defectele, și nu ezit să i le
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
a) genitivul cu articol proclitic (mai ales la masculine), dar și enclitic ; b) acuzativul cu prepoziție - cu, de, în, la, pe, spre. Iată exemple, selectiv, pentru situațiile menționate mai sus: Cotul lui Briceag, Balta Chilioaiei, Balta lui Măcău, Bordeiul Stângaciului, Botul Stâncii, Budăiul lui Hoza, Cabana lui Duță, Coasta Runcului, Crucea lui Ciuraru, Dealul Viilor, Drumul Lupăriei, Fântâna Jidanului, Fântâna lui Spoială, Grădina lui Bucur, Groapa Bolovanului, Masa lui Vodă, Mormântul Uriașului, Piscul Corbului, Pârâul Grosoaiei, Poiana Dogăriei, Ulița Pachiței, Valea
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
discursul literar. Enuțarea literară, traducere de Rlauca-Nicoleta Balațchi, prefață de Alexandra Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973. Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Cuniță, Iași, Institulul European, 2007. Marino, Adrian, Dicționar de idei literare, București, Editura Eminescu, 1973. Mauron, Charles, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001. Nicolescu, Basarab, Transdisciplinaritatea. Manifest, traducere de Horia Mihail Vasilescu, Iași, Editura Polirom, 1999. Ortega Y Gasset, Jose, Dezumanizarea artei și alte eseuri de estetică, ediție tradusă grație unui ajutor al Direcției generale a
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
littérature roumaine contemporaine, Paris, Editions Corymbe, 1937, pp. 177-181, apud Ada Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 11. 72 Nicolae Manolescu, ,,Prin niște locuri rele" în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc, III, București, Editura Minerva, 1983
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
Brăvescu, op. cit., p. 44. 68 Ibidem. 69 Nicolae Manolescu, op. cit., p. 748. 70 Ibidem. 71 Charles Mauron, De la metaforele obsedante la mitul personal, traducere din limba franceză de Ioana Bot, aparat critic, bibliografie și note pentru ediția românească de Ioana Bot și Raluca Lupu, Cluj-Napoca, Editura Dacia, 2001, p. 11. 72 Nicolae Manolescu, ,,Prin niște locuri rele" în Arca lui Noe, eseu despre romanul românesc, III, București, Editura Minerva, 1983, p. 73. 73 Max Blecher, Vizuina luminată. Jurnal de sanatoriu, ed.
[Corola-publishinghouse/Science/1448_a_2746]
-
cu ajutorul planșelor, stabilind prin comparație asemănări și deosebiri între corpul celor douanimale vulpea și gâscaă. Lecția se desfășoarinterdisciplinar, în limba românși în limba engleză. Urmeazintervenția profesorului de limba engleză. Sub forma unui concurs elevii vor grupa pe doucoloane animale cu bot și animale cu cioc. IV. Organizarea și completarea cunoștințelor anterioare ale elevilor prin metoda ciorchinelui Elevii au cunoștințe despre pești de la taxonomia animalelor. V. Lecturarea individuala textului și analizarea părților componente ale corpului peștilor, prin observarea peștilor în formnaturaldin vasul
MĂRTURII DE LA CATEDRĂ by TASIA AXINTE () [Corola-publishinghouse/Science/1657_a_2968]
-
G., Psihanaliza focului, Editura Univers, București, 1989; 9. Baltruisaitis, J., Anamorfoze, Editura Meridiane, București, 1975; 10. Bataglia, S., Mitologia personajului, Editura Univers, București, 1976; 11. Blaga, L., Trilogia culturii, în Opere, vol. al IX-lea, Editura Minerva, București, 1985; 12. Bot, I., Mihai Eminescu, poet național, în România literară, nr. 22/an XXXIII/2000; 13. Buffiere, F., Miturile lui Homer și gândirea greacă, Editura Univers, București, 1987, 14. Burgos, J., Pentru o poetică a imaginarului, Editura Univers, București, 1988; 15. Cazimir
[Corola-publishinghouse/Science/1457_a_2755]