4,934 matches
-
uscată; vale; veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit; zgîrcitură; 10 minute (1); 810/205/63/142/0 baltă: apă (244); pește (78); lac (53); noroi (33); ploaie (28); iaz (18); mare (15); pești (14); adîncă (12); broască (12); broaște (11); murdară (11); murdărie (10); mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
veche; vecina; vergeturi; viață lungă; viitor; vreme; vremuri; yagă; zbîrcit; zgîrcitură; 10 minute (1); 810/205/63/142/0 baltă: apă (244); pește (78); lac (53); noroi (33); ploaie (28); iaz (18); mare (15); pești (14); adîncă (12); broască (12); broaște (11); murdară (11); murdărie (10); mizerie (9); albastră (8); loc (8); ud (8); albă (7); groapă (7); murdar (7); mlaștină (6); rață (6); rîu (6); sînge (6); udă (6); verde (6); pescuit (5); peste (5); băltoacă (4); rațe (4); apa
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
prințesă (2); regalitate (2); trage (2); a transporta (2); tren (2); ține (2); veni (2); vorbă (2); zahăr (2); -; acadea; acrișor; acțiune; adaugă; aduna; adună; ajunge; ajută; a alunga; amară; antrenat; apa; aproapele; autobuz; avere; bagă; bani; baron; bătaie; bogăție; broască; bucurie; burtică; calească; care; calul; camion; casa; castel; căi diferite; călătorie; căldare; a căra ceva; cărămidă; cărți; cărucior; căruță; cireșe; conac; conduce; copil; copilul; coroană; cruce; crucea; deplasa; desert; distribuie; domn; dona; drag; drăguț; dreptate; le duc; dulcișor; eleganță; exista
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); casă (2); de mîncare (2); fierbere (2); fiert (2); foame (2); inox (2); lingură (2); mică (2); rotundă (2); sărbătoare (2); sub presiune (2); ulcior (2); vas mare (2); a găti; abur; adînc; albă; arsuri; beau; blid; bol; brînză; broască; bucate; bulină; bunătăți; bunica; cadă; cafea; cameră; cămin; categorie; ciob; ciupercă; constrîngere; copil; copilărie; coș; cu mîncare; cuptor; curată; dar; de fierbere; depozit; depozitarea mîncării; fierbinte; fiertură; foc; frumoasă; fund; galbenă; găluște; gastronomie; ghips; gol; gospodărie; gospodină; grea; gulaș; gust
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
2); moarte (2); mult (2); necesitate (2); nevoie (2); nu (2); solniță (2); stă (2); trece (2); veselie (2); acru; acțiunea de a sări; ajustare; ajutor; aleargă; a alerga; alimenta; alimentare; amară; în apă; are; aruncă; basm; boală; bogăție; bolovan; broască; bucată; bucurie; bună; bunica; cade; cadență; calm; calul; capra; cartof; cartofi prăjiți; carton; cădere; căldură; ceartă; cel mai bun ingredient; cer; cerc; ceva nelipsit; chips; în ciorbă; climă; condimentare; copilul; covrig; credință; cristal; cub; deliciu; departe; dependență; deshidratare; distracție; dragoste
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
cu clopoței (2); durere (2); dușmănie (2); fioros (2); iarbă (2); a mușca (2); otravă (2); pervers (2); rîmă (2); solzi (2); sss (2); tîrîtor (2); umed (2); zmeu (2); Adam; Adam și Eva; Africa; alb; an; animal înfricoșător; ascuțit; broască; cal; capră; carne; carte; cădere; copac; criminal; curea; dezgust; dinți; drac; dubios; dușmani; energie; Eva; fiară; frica; fricos; frig; frunze; gras; grădină; greață; groapă; groază; hoț; indispoziție; invidie; iuda; încolăci; încolăcire; înfiorător; limbă; lipicios; lungime; mamba; mic; mișel; mușcături; muzeu
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
7); cameră (6); fereastră (6); de lemn (6); biserică (5); deschide (5); intră (5); prag (5); afară (4); încăpere (4); închide (4); lacăt (4); metalică (4); obiect (4); siguranță (4); trecere (4); viitor (4); zid (4); acasă (3); albă (3); broască (3); casa (3); despărțire (3); foc (3); a ieși (3); scăpare (3); spartă (3); acces (2); alegere (2); bate (2); cunoștință (2); decizie (2); deschid (2); dormitor (2); dreptunghi (2); dulap (2); frumoasă (2); înaltă (2); început (2); închizătoare (2
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
exclamă: „pământul fără oameni, în sfârșit” (I, 116). Dar abolirea eului vanitos nu înseamnă doar îndepărtarea de ceilalți, ci o adâncire în sine până la anularea propriei identități: „Aș vrea să dispar în mine însumi ca un melc sau ca o broască țestoasă, ori să imit mizantropia ariciului” (II, 210). Sunt momente în care marea împlinire constă în renunțarea totală la agitație socială: „Ideea de a trece pe pământ fără să lași nici o urmă este, în sine, cât se poate de exaltantă
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]
-
Ilie: Uite, se văd pietricelele de pe fund... Și-i adîncă totuși. Uite, uite și peștișori. Mina: (cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
se văd pietricelele de pe fund... Și-i adîncă totuși. Uite, uite și peștișori. Mina: (cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
cu un mare efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia-i frunză. O frunză verde. Mina: Trebuie să fie rece apa. Ilie: Nu cred
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
efort) Dar nu-s peștișori... Ilie: Cum nu-s peștișori? Ba îs peștișori toată ziua. Mina: Eu credeam că-s niște broaște... Ilie: Broaște pe naiba! Tu nu vezi că-s pești colorați? Ai mai văzut tu broaște colorate? Toate broaștele sînt verzi. (o fulgerătoare reacție după care-și revin) Mina: Dar aia de-acolo ce-i? Ce pește e? Ilie: Care aia? Aia-i frunză. O frunză verde. Mina: Trebuie să fie rece apa. Ilie: Nu cred. Doar e vară
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
are a face... Eu cred că-i chiar numai bună de scăldat. Nu ți-ar place să te bagi în apă? Mina: Eu nu știu să înot. Ilie: Ei și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
scăldat. Nu ți-ar place să te bagi în apă? Mina: Eu nu știu să înot. Ilie: Ei și ce? E așa de simplu. Fii atentă! Ai văzut vreo broască înotînd? Mina: Da. Ilie: Păi asta-i tot. Exact ca broasca. Uite. (mimează înotul, nu poate da din picioare și se culcă pe pod și execută mișcări de bras) Mina: (alarmată) Gata, acum știu, am înțeles. Ilie: Ia să văd! Ia! Va să zică ții mîinile așa... picioarele înapoi. Nu, nu se poate
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
marți..., de ce-i aia o săptămînă... o lună, un an... Trăiesc și atît. Fără să știe că-i tînără... că-i bătrînă... că o să moară... Bravo lor! Îți dai seama ce-ar însemna să țină minte zilele și anii o broască țestoasă! Octav: (înainte de a intra în cort) Da ca să nu mai fie nici pe-a mea, nici pe-a ta, eu zic să fie miercuri... Groparul: Perfect! Îmi place! (Octav intră în cort) S-a dus să tacă... Grea meserie
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
telefon... Gh. P. doi: (apropiindu-se de ieșire) Deci cînd ne mai întîlnim cu trecutul? Gh. P. unu: Păi... în viitorul apropiat... (Gh. P. doi iese; Gh. P. unu închide ușa cu cheia; își amintește că a lăsat cheia în broască, se întoarce, o scoate și o ia cu el) Deocamdată să ne ocupăm de prezent... Adică, mai întîi o chifteluță (o mănîncă) și o gură de vin..., numai una... că n-am voie... (bea din sticlă) Of, tare-i bun
[Corola-publishinghouse/Science/1484_a_2782]
-
ca să se răcorească, și când dă cu ciurul prin văzduh plouă pe pământ."192 În majoritatea legendelor românești, apa este elementul preexistent, urzind viață din viață proprie: "Mai înainte de a fi fost pământul, era numai apă. Dumnezeu a chemat pe broască și i-a zis să se ducă în fundul apei și să vadă dacă este pământ. (...) Dumnezeu a poruncit apelor să se retragă și să iasă pământul deasupra. Apele au ascultat porunca lui Dumnezeu și s-au retras în lături și
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
nouri, și crește ca și cum ar crește pâinea când dospește. Curcubeul e drumul balaurilor; pe curcubeu se duc la apă. Dacă e ploaie sarată, ce o dau, de au băut din loc sarat, nu se face pâne. Ei dau ploaie cu broaște și alte cele. Dumnezeu pe balaur îl rânduiește să poarte și să facă după cum sunt oamenii de buni."358 Părtași la cunoașterea demiurgică, deținând adevărul începutului și sfârșitului, balaurii au fost transfigurați ca realități transcendente, într-un alt spațiu al
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
clasic, setea de echilibru și dezvăluirea livrescă a unei întregi Helade mitice: Venus, Achile, Apollo, Orfeu, Demetrios, Pan, precum și întâmplări intrate în mitologie. Într-un poem, "Eu și vechii greci, cheamă modele și întâmplări exemplare; o recreează pe Venus, întrece broasca ce-l ținea pe Achile în lanțuri, îl învinge pe Chiron, îl întrece și pe Orfeu, dar nu realizează certitudinea depășirii de sine. În unele poeme, elementele universului terestru sunt pretexte de meditație, construcția este clasică: se enunță decorul, pentru ca
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
descrisă" se vrea, într-un fel, o poezie artă-poetică. Maica Mumă este aceea care dă har poetului, Maica Mumă "piatră de făcut farmece/ vrajă descrisă" maica este aceea care îi dezvăluie sfânta fire: " Apoi le pune la cap piatra ca broasca țestoasă,/ pietroiul părinte cu grumaz cu umeri,/ pe care s-a scris miraculoasă împreunarea fetelor litere și a băieților numeri." Arta scrisului este similară focului care înfierbântă "care aprinde și care farmecă inima lui cutare". Interesant este că, și în
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
a spune, de a te îndoi, de a fi prezent, de a fi viu,) se fac simțite. Tensiunea se întețește retoric, ca la romantici în caligrafia ciudată a unor poeme ca "Descoperirea focului" sau "Claun": "Veniți, lume/ circul mare, de la broască la gorilă scheunatul, versul, vântul se plătesc la fel de bine,/ în treptată vindecare plânge silnica mulțime/ ei de ea îi este jale, ei de ea îi este silă.". Interesant este că poetul își suprapune existența cu cea a poporului; deci, chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
o fac și ele conștient? Cu ce scop imită animalele? Secvența 1: 15 min. * Se formează grupe de lucru care primesc fiecare câteva poze cu înfățișări variate de animale: cameleon, urs polar, vulpe polară, șopârlă, călugărița, pești cu bioluminiscență, crocodil, broaște viu colorate etc. * Se solicită elevilor să definească noțiunile de mimetism, homocromie, camuflaj. * Se cere elevilor să identifice animalele din poze și să le asocieze cu una din următoarele situații: mimetism, camuflaj, homocromie. * Fiecare lider de grup prezintă animalele identificate
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
e stăpînită de duhuri rele. Pentru aceasta copiii se tem de a sta pe mal. Apa de fîntînă, de izvor - din contra, e locașul duhurilor bune. Aceasta arată fetelor mari pe mirii lor. Apa-i sfîntă, numai din cauză că-i locașul broaștelor, protejatele Maicii Domnului. Cînd o femeie se mărită al doilea, fiindu-i bărbatul mort, o altă femeie, în timpul cununiei, toarnă o doniță de apă pe mormîntul celui dintîi bărbat, ca să-i trăiască cel de-al doilea și să stîngă focul
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
anul. Brînză Să nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn rău: va muri unul din casă. De-ți intră broască în casă e semn că cineva ți-a trimis-o ca farmece, vrajă. Atunci trebuie cu un băț să o dai afară și
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu dai brînză cu smîntînă cuiva, că-i rău. Brîu Cînd îți pică brîul fără să știi, te doresc ibovnicii. Dacă ți se sloboade brîul cînd mergi pe drum, află și alții că tot umbli laturile [aiurea]. Broască Cînd intră broaște în casă e semn rău: va muri unul din casă. De-ți intră broască în casă e semn că cineva ți-a trimis-o ca farmece, vrajă. Atunci trebuie cu un băț să o dai afară și să zici: „Du
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]