2,232 matches
-
crește această ciupercă în formă de ureche. În Europa, ciuperca a fost studiată pentru calitățile ei medicinale începând din secolul al 17-lea. În multe cărți micologice folosite în prezent, de exemplu la Marcel Bon, Giacomo Bresadola sau Bruno Cetto, buretele tot mai este titulat "Hirneola auricula". "Deutsche Gesellschaft für Mykologie e. V." (Asociația Germană de Micologie) a desemnat "Auricularia auricula-judae" ciuperca anului 2017. poate fi confundată cu alte specii din familia "Auriculariaceae" (niciuna din ele otrăvitoare), de exemplu cu: "Auricularia
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
anticoagulant al acestei ciuperci. S-a constatat ca în urma terapiei cu "Auricularia", fluxul de sânge în artere s-a îmbunătățit. Această ciupercă ajută la prevenirea trombozei, a arteriosclerozei (inclusiv regresia ei) și scade riscul de accident vascular cerebral sau infarct. Buretele de soc nu are efecte secundare, spre deosebire de medicamentele de sinteză care atacă colagenul din țesutul conjunctiv. În Asia de Est unde ciuperca este consumată ca aliment aproape zilnic, incidența trombozei și a infarctului este sesmnificativ scăzută. S-a demonstrat de
Urechea lui Iuda () [Corola-website/Science/337646_a_338975]
-
Toate trei gătesc la fel de bine. Cum se arde wok-ul în cuptor: - se încinge cuptorul la 230 grade C sau 450 Farenheit (la maximum, în funcție de cuptor, cu condiția că aparatul să ajungă la această temperatura) - se spală bine wok-ul cu un burete de sârmă și cu detergent, în apă fierbinte, se înlătura tot stratul protector - se introduce wok-ul în cuptor pentru 20 de minute. Dacă wok-ul are mânere de lemn, în prealabil se înfășoară cu o cârpă umedă și apoi cu staniol
Wok () [Corola-website/Science/336043_a_337372]
-
folosi până la adânci bătrâneți și pentru a-l lăsa nepoților :) - imediat ce preparatele sunt gata, wok-ul se golește imediat, nu se păstrează mâncarea în wok - se spală imediat dupa folosire cu apă cât mai fierbinte - nu se folosește detergent, perie sau burete de sârmă! (asta am învățat-o de la bucătarii chinezi) - resturile de mâncare grosiere se curăță cu peria de bambus (costă cam 10 lei - vezi imaginea), cu buretele sau cu o perie moale, se poate folosi partea abraziva de la burete dar
Wok () [Corola-website/Science/336043_a_337372]
-
dupa folosire cu apă cât mai fierbinte - nu se folosește detergent, perie sau burete de sârmă! (asta am învățat-o de la bucătarii chinezi) - resturile de mâncare grosiere se curăță cu peria de bambus (costă cam 10 lei - vezi imaginea), cu buretele sau cu o perie moale, se poate folosi partea abraziva de la burete dar “gentle”, pentru a conserva stratul antiaderent format prin ardere. - dupa spălare, se pune pe foc mic până se usucă complet, apoi se unge pe interior și pe
Wok () [Corola-website/Science/336043_a_337372]
-
sau burete de sârmă! (asta am învățat-o de la bucătarii chinezi) - resturile de mâncare grosiere se curăță cu peria de bambus (costă cam 10 lei - vezi imaginea), cu buretele sau cu o perie moale, se poate folosi partea abraziva de la burete dar “gentle”, pentru a conserva stratul antiaderent format prin ardere. - dupa spălare, se pune pe foc mic până se usucă complet, apoi se unge pe interior și pe exterior cu un șervet de hartie înmuiat cu puțin în ulei (de
Wok () [Corola-website/Science/336043_a_337372]
-
Buretele se decolorează cu anilină mai întâi auriu, apoi brun-roșcat, cu fenol roșu-portocaliu apoi roșu-cărămiziu, cu Hidroxid de potasiu imediat brun-gălbui și cu sulfat de fier galben. Văzut de sus, buretele seamănă tare cu gălbiorul și specii înrudite, dar se deosebește
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
Buretele se decolorează cu anilină mai întâi auriu, apoi brun-roșcat, cu fenol roșu-portocaliu apoi roșu-cărămiziu, cu Hidroxid de potasiu imediat brun-gălbui și cu sulfat de fier galben. Văzut de sus, buretele seamănă tare cu gălbiorul și specii înrudite, dar se deosebește clar prin aculeii săi (Himenoforul genului "Cantharellus" constă din pseudo-lamele), dar de asemenea cu "Albatrellus cristatus" sin. "Albatrellus ovinus" (are spori, comestibil), "Hericium cirrhatum" sin. "Creolophus cirrhatus" respectiv "Hygrophoropsis aurantiaca
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
respectiv "Hygrophoropsis aurantiaca" (are lamele, carnea și piciorul formați mai slab, comestibil). Mai departe, el poate fi doar confundat cu specii asemănătoare ale acestui gen, cu toate comestibile sau cel puțin neotrăvitoare, ca de exemplu "Hydnum acre" sin. "Hydnellum mirabile" (burete mai închis în culoare, amar, necomestibil) "Hydnum albidum" (albicios, comestibil), "Hydnum rufescens" (mai mică cu nuanțe de roz, comestibil), "Hydnum subsquamosum" (cuticula este mai roză, comestibil), "Hydnum umbilicatum" (comestibil) Myco Québec</ref> sau "Hydnum versipelle" (burete mai închis în culoare
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
acre" sin. "Hydnellum mirabile" (burete mai închis în culoare, amar, necomestibil) "Hydnum albidum" (albicios, comestibil), "Hydnum rufescens" (mai mică cu nuanțe de roz, comestibil), "Hydnum subsquamosum" (cuticula este mai roză, comestibil), "Hydnum umbilicatum" (comestibil) Myco Québec</ref> sau "Hydnum versipelle" (burete mai închis în culoare, amar, necomestibil). ul este o ciupercă de bună calitate, în special exemplarele tinere. Carnea devine la cele bătrâne ceva scorțoasă. Mai departe buretele are atunci un gust amar din cauza aculeilor care însă pot fi îndepărtați fără
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
este mai roză, comestibil), "Hydnum umbilicatum" (comestibil) Myco Québec</ref> sau "Hydnum versipelle" (burete mai închis în culoare, amar, necomestibil). ul este o ciupercă de bună calitate, în special exemplarele tinere. Carnea devine la cele bătrâne ceva scorțoasă. Mai departe buretele are atunci un gust amar din cauza aculeilor care însă pot fi îndepărtați fără probleme. El poate fi bine adăugat la mâncăruri cu gălbiori, ambele specii fiind de consistență asemănătoare, pentru care se cere un timp de gătit mai lung.
Flocoșel () [Corola-website/Science/336049_a_337378]
-
în urmă: Structurile de aminoacizi citotoxici izolați anterior din ciuperci motivaseră acest studiu, demonstrând existența unui aminoacid aziridin, numit "Pleurocybellaziridine", găsit în ele. Formele de esteri în pleurocybellaziridine sintetizat au fost utilizate pentru a confirma faptul că corpurile fructifere ale bureților conțin cantități mari ale acestei toxine. Mai mult, s-a arătat o toxicitate semnificativă față de șobolani. Nu există antidot cunoscut.. De asemenea, o altă posibilitate a fost sugerată pentru toxicitatea aparentă a ciupercii, anume posibilitatea, că nivelurile de cianură în
Aripi de înger () [Corola-website/Science/336123_a_337452]
-
în Tirolul de Sud este cojită și apoi conservată după preparare în ulei sau oțet, fiind in altă parte a lumii foarte otrăvitoare). Astăzi (2016), ciuperca este atribuită oficial ciupercilor cu caracter letal. Din păcate se găsesc mereu „cunoscători de bureți” care tăgăduiesc pericolul. Dar timpul de incubație de 13-18 zile de la consumarea ciupercii, este un motiv pentru identificarea ei foarte dificilă, și probabil din acest motiv s-a considerat a fi comestibilă până în 2004 (asemănător Cortinarius orellanus, a cărui caracter
Aripi de înger () [Corola-website/Science/336123_a_337452]
-
caracter mortal a fost dovedit de abia în 1952, fiind apreciat până atunci ciupercă delicioasă). Poate joacă și cantitatea precum frecventarea consumului un rol decisiv. Cum ar și fi, în interesul sănătății dumneavoastră precum rolului culinar foarte scăzut al acestui burete din cauza vâscozității și elasticității sale (astfel renumitul micolog italian Bruno Cetto l-a descris in oposiție cu Linus Zeitlmayr necomestibil deja în 1980), renunțați la consum. este, pricinuit formei sale extravagante și fiind negelatinos, numai greu de confundat, maximal cu
Aripi de înger () [Corola-website/Science/336123_a_337452]
-
care coabitează, fiind un simbiont micoriza (formează micorize pe rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
rădăcinile arborilor). Ea se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben la ocru deschis, ea ar putea fi numai confundată
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe sol calcaros, izolată sau în grupuri mai mici, în păduri foioase, în special sub fagi și stejari. Buretele, care se dezvoltă din (iunie) iulie până în octombrie. Buretele crește de la câmpie la munți. Buretele se decolorează cu fenol roșu-violet înfocat, ca și Russula olivascens. Există mai multe varietăți ale acestei ciuperci. Datorit faptului, ca lamelele pâinișoarei tind de la galben la ocru deschis, ea ar putea fi numai confundată cu "Russula aurea", "Russula integra", "Russula
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
veșca", "Russula vinosobrunnea" sau "Russula xerampelina". În plus, specia poate fi confundată și cu specii iute sau otrăvitoare că "Russula luteotacta", "Russula pseudointegra", "Russula rhodopus" respectiv "Russula sanguinea". Pentru genul "Russula" (că și pentru soiurile "Lactarius" și "Lactifluus") contează: Toți bureții fără miros neplăcut precum gust iute sau neconvenabil sunt comestibili. Chiar și unii din acei iuți ar putea fi mâncați. Pâinișoara este, pricinuit cărnii foarte dense și compacte, o ciupercă bună pentru consum. Ea poate fi mâncata cel mai bine
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
mod ardelean, fripta, cu cepe, boia ardei, smântână și pătrunjel tocat. Ciupercă poate fi pregătită de asemenea la grătar cu unt „à la maître d'hôtel”. Uscată singură nu este așa de apreciată, dar ea poate fi amestecata cu alti bureți de pădure.
Pâinișoară () [Corola-website/Science/336105_a_337434]
-
Hydrocybe helvola (Pierre Bulliard ex Meinhard Michael Moser, 1953), din încrengătura Basidiomycota în familia "Cortinariaceae" și de genul "Cortinarius", denumită în popor , este o ciupercă otrăvitoare cu consecință mortală, dar neconținând atât de multă oralină ca de exemplu "Cortinarius orellanus". Buretele se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord pe terenuri acre și umede, în păduri de conifere, solitar sau în grupuri mici, mai ales sub pini, și [[molid|molizi] tineri, unde pământul este acoperit cu mușchi, dar de
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
Cercetările sublinez aceeași toxicitate pentru animale (șobolani) ca la om. Cazurile de deces au fost relativ puține, aproximativ numai 15 la sută dintre consumatori. Acest fapt este probabil datorit mărimii ciuperci, care astfel a fost adăugată la mâncăruri împreuna cu bureți comestibili. Sindromul orelanian este unul grav, cu debut foarte tardiv (se manifestă după 5-14 zile, chiar trei săptămâni de la consum) și cu efecte distructive asupra [[rinichi]]lor care pot fi distruși complet. Tot ca și rudele ei mai mari, "Cortinarius
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
în final să se instaleze insuficiența renală. Caracteristică este senzația de arsură epigastrică, ce nu dispare la consumul de lichide precum reducerea masivă a urinării în stadiul avansat. Un antidot efectiv nu există, tratamentul cu [[Corticosteroid|Corticosteroizi]] este îndoielnic. Acest burete poate fi confundat, pe lângă cu "Cortinarius varius" și "Cortinarius rubellus", în primul rând cu alte specii mici de genul "Cortinarius", ca de exemplu: "Cortinarius brunneus" (otrăvitor), "Cortinarius (Dermocybe) cinnamomeobadius" (otrăvitor), "Cortinarius colus" (necomestibil), "Cortinarius hinuleus" (necomestibil), "Cortinarius palustris" (suspect) , "Cortinarius
Văloasă delicată () [Corola-website/Science/336132_a_337461]
-
Basidiomycota" în familia "Tricholomataceae" și de genul "Clitocybe" este, împreună cu specia foarte asemănătoare cu același habitat "Clitocybe rivulosa", o ciupercă extrem de otrăvitoare și nu rar mortală. Ea este numită în popor între altele pâlnioară de fildeș sau ciuperca nădușelii. Acest burete este o specie saprofită care crește în grupuri cu multe exemplare precum în cercuri de vrăjitoare și se poate găsi în România, Basarabia și Bucovina de Nord prin luminișuri ierboase, pe pajiști și pășuni, pe lângă drumuri și margini de ogoare
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
dealbata", dat de micologul francez Lucien Quélet în cartea sa din 1886 "Enchiridion Fungorum in Europa Media et Praesertim in Gallia Vigentium" aproape numai este folosit. De asemenea mai multe alte denumiri încercate, în primul rând văzute ca varietăți ale buretelui, pot fi astăzi neglijate. Diverse surse actuale pretind, că "Clitocybe dealbata" ar fi numai o variație a speciei "Clitocybe rivulosa", ce se pare elementar incorect, pentru că prima diferă nu numai în forma ei exterioară, ci și în caracteristicile reacției chimice
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]
-
fi numai o variație a speciei "Clitocybe rivulosa", ce se pare elementar incorect, pentru că prima diferă nu numai în forma ei exterioară, ci și în caracteristicile reacției chimice. Cei mai mulți micologi precum și "Index Fungorum" sau "Mycobank" descriu două specii, vezi acolo: Buretele se decolorează, altfel ca "Clitocybe rivulosa", cu acid sulfuric brun-roșiatic, cu anilină repede roșu, cu tinctură de Guaiacum repede albăstrui, apoi albastru închis și cu hidroxid de potasiu imediat maro deschis. Ciuperca este extrem de periculoasă pentru că conține muscarină în mare
Pâlnioară de fildeș () [Corola-website/Science/336145_a_337474]