2,586 matches
-
tot ce-i amenință integritatea. Spre deosebire de producțiile horror anterioare, în care familia apărea ca un nucleu ce producea monștri și groază, în Poltergeist, familia rezistă tuturor amenințărilor din exterior, din partea monștrilor reprezentați de "ceilalți", face față tuturor amenințărilor la adresa normalității burgheze. Aceste filme prezintă, așadar, din punct de vedere ideologic o pledoarie pentru nucleul familial burghez 17. O critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head În interpretarea pe care am dat-o celor două filme Poltergeist, spiritele rele
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
o pledoarie pentru nucleul familial burghez 17. O critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head În interpretarea pe care am dat-o celor două filme Poltergeist, spiritele rele reprezintă amenințările de natură socială și rasială la adresa normalității burgheze; peliculele dau glas angoaselor contemporane ale familiei burgheze într-o societate cu o economie instabilă și cu o ordine socială în plin proces de dezintegrare. Ambele filme prezintă clasa de mijloc incapabilă de a exercita controlul asupra propriului destin și
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
critică diagnostică: de la Poltergeist la Slackers și Beavis și Butt-Head În interpretarea pe care am dat-o celor două filme Poltergeist, spiritele rele reprezintă amenințările de natură socială și rasială la adresa normalității burgheze; peliculele dau glas angoaselor contemporane ale familiei burgheze într-o societate cu o economie instabilă și cu o ordine socială în plin proces de dezintegrare. Ambele filme prezintă clasa de mijloc incapabilă de a exercita controlul asupra propriului destin și gata să se destrame. În acest context, restabilirea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cu vederi radicale din anii '60 au dorit să o distrugă. În filmele Poltergeist, deceniul șase este doar amintire: tradiționalismul implacabil și triumful valorilor familiei și-au luat revanșa, iar Hollywood-ul se întoarce fericit la acele instituții conservatoare precum familia burgheză. Cu toate acestea, fericirea nu este deplină în căminul celor curajoși și în patria libertății; pentru a descoperi modul în care se articulează dinamica claselor în cinematografia hollywoodiană, trebuie studiate genuri precum filmele de groază și fantastice pentru a înțelege
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
fi folosite pentru a critica instituțiile existente, ele pot, în același timp, devia atenția de la sursele reale ale problemelor contemporaneității spre elementul ocult. Aceasta este în fapt funcția ideologică a filmelor gen Poltergeist, filme ce prezintă un triumf al normalității burgheze conservatoare care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
care, într-o interpretare de diagnoză, poate revela amenințările la adresa familiei, amenințări pe care filmul își propune să le disimuleze. Obiectivul acestor filme este, în final, acela de a-l face pe spectator să subscrie tendinței generale spre o viață burgheză tipică, după ce, în prealabil, i-a expus amenințările ce o pîndesc. Respectivele pelicule sînt așadar simptomatice pentru orientarea de dreapta din cultura Statelor Unite, după ce critica radicală și mișcările politice ale anilor '60 au pus sub semnul întrebării instituții precum familia
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
cultural MTV, Beavis și Butt-Head, datînd din anii 1993-1994. Slacker reprezintă probabil cea mai concentrată analiză a situației generației de după 1960, tineri de douăzeci și ceva de ani, nemulțumiți, bombardați de cultura media și înstrăinați față de hegemonia conservatoare a societății burgheze "cum-se-cade". Toți tinerii deveniți Slacker trăiesc la marginea societății și duc o viață excentrică, refuzînd să ia parte la jocul succesului academic sau profesional, al mariajului și vieții de familie acceptat de majoritate și celebrat în filmele gen Poltergeist. Filmul
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
din Austin chiar la ceremonia de absolvire din 1976. Pelicula tip Hollywood făcută de Linklater îi prezintă pe elevii din ciclul superior care nu au nici ei, la rîndul lor, vreun țel sau ideal și care sînt înstrăinați de lumea burgheză a părinților lor "cum-se-cade". Filmele lui Linklater oferă un diagnostic al situației tineretului într-o societate absurdă în care normele și valorile tradiționale nu mai rețin interesul tinerilor. Aceste pelicule fac posibilă o evaluare a situației tineretului în societatea contemporană
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
Beavis, pupă-mă-n fund". Într-un anume sens, Beavis și Butt-Head reprezintă un exemplu al așa-numitei "televiziuni a rataților" (loser-television), în mod cert un fenomen nou în istoria televiziunii. Anterior, exista tendința de a prezenta indivizi sau familii burgheze bogate și cu un statut sigur, care adesea duceau o existență plină de strălucire. Se considera că în general mediile sociale bogate erau preferate pentru reclama și vinderea produselor, ca urmare, clasa muncitoare și săracii au fost timp de decenii
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
sugera mai tîrziu, a fost se pare atît de îngrozitoare încît Hollywood-ul nu a abordat-o; ca urmare, temerile clasei muncitoare și ale clasei de mijloc au fost proiectate în filme de groază în care apăreau în mod predominant familii burgheze. 11 În folclorul cinematografic care însoțește acest film, tînăra actriță care a interpretat rolul fiicei adolescente a avut parte de o moarte violentă (a fost asasinată de un prieten gelos), dînd astfel naștere la zvonuri despre o complicitate supranaturală, zvonuri
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
marea toleranță pe care Cercul de studii o arată pentru toate părerile și s-a asociat la cea mai mare parte din ideile sociale. Ziarul socialist nu avea program, nu avea fanatismul ideilor, nu avea doctrină, aluneca pe povârnișul presei burgheze, erea un ziar de opoziție, dar în același timp erea și un ziar anticonservator. Spre a plasa ziarul făceam și noi, socialiștii, ceea ce făceau toți ziariștii burghezi, deveneam violenți. Dar violențele noastre n-aveau ecou în opinia publică, de aceea
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
lună sau două după venirea la cârmă a cabinetului Ion Brătianu. Dar, afară de asta, trebuia să rămâie biruitor sufletul chiar al coaliției, aceea ce era mai puternic și nepieritor, rațiunea de a fi a curentului; spiritul nou al timpului, dinamica burgheză care - cu lovituri de coate și cu împinsături îndrăznețe - își deschidea calea către putere. Acest spirit nou îl reprezenta atunci nu cele câteva personalități din coaliție, desigur eminente, dar fără legături cu masa electorală a colegiilor cenzitare, ci partidul liberal
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
obligativitatea legală ca voturile să fie numărate nu la nivel de secție de votare, ci la nivelul unei unități mai mari. Cerința de tăinuire a fost simplă și reușită. Respinsă de autoritățile Uniunii Sovietice pe motiv că era o practică "burgheză", aceasta a ajuns să fie recunoscută peste tot ca protecția supremă a alegătorilor și candidaților. Alte cerințe "negative" privesc reprimarea fraudei. Registrele permanente urmăresc să elimine de exemplu impostura și dubla votare. Alte forme precum mita, amenințările sau șantajul sunt
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
nevoie să se folosească arme deschise de intimidare, cel puțin după Stalin și înainte de relativa deschidere a unor țări comuniste în anii '80. Concepția juridică pe care o susțineau în mod tradițional analiștii sovietici excludea posibilitatea acceptării așa-ziselor drepturi "burgheze" de a avea păreri diferite; sau, mai exact, astfel de drepturi "nu existau", întrucât se considera că statele comuniste întruchipau idealurile clasei muncitoare. Totuși, perspectivele în această privință s-au schimbat spre sfârșitul conducerii comuniste în Europa de Est (White et al
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
a consolidării familiei acestuia. Din nefericire, învățăturile luminoase ale Bisericii nu s-au bucurat de aceeași răspândire orală și practică pe care o aveau de drept; iar clerul, mai ales cel diecezan, trece, în gura lumii, drept o instituție tipic burgheză cu tot avantajul Bisericii, după cum fiecare și-o poate imagina. Ar fi bine să ne dăm seama de cum stau lucrurile, chiar dacă sunt supărătoare. Dacă lumea ar ști câți preoți sunt, din punct de vedere economic, sub nivelul multor așa-numiți
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
care se poate aspira cu pretenția unui premiu ori pentru a-și îmbunătăți propriile condiții, așa cum se întâmplă de fapt printre oamenii de afaceri; toate aceste lucruri, care pot fi unite zelului sacerdotal, introduc o notă de venituri de savoare burgheză și o materie de comentarii pentru lumea răutăcioasă. „Noi suntem încă prea bogați (există mulți preoți săraci care nu știu cum să ajungă la sfârșitul fiecărei luni) în comparație, se înțelege, cu săracii pe care îi evanghelizăm“ scria într-o zi «Osservatore
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
în care exista o mare tendință pentru aservirea clerului, Biserica trebuia să-și mențină independența canonică, garanție, în orice timp, a celei juridice. Însă, dacă vrem să salvăm sufletele, va trebui să ne detașăm cu orice preț de această alură burgheză de care lumea ne vede înconjurați. Originile adevărate ale unei critici distructive se află în moralitatea creștină a civilizației burgheze, care se dădea drept creștină; de aici se înțelege, ce mult contează ca preoții să nu fie confundați cu ea
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
a celei juridice. Însă, dacă vrem să salvăm sufletele, va trebui să ne detașăm cu orice preț de această alură burgheză de care lumea ne vede înconjurați. Originile adevărate ale unei critici distructive se află în moralitatea creștină a civilizației burgheze, care se dădea drept creștină; de aici se înțelege, ce mult contează ca preoții să nu fie confundați cu ea în nici un fel. Dacă ne-am îndepărtat cumva de acel spirit apostolic și de acea disciplină care caracteriza creștinismul din
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
IX, pare să fie suficient pentru a înțelege necesitatea reîntoarcerii la onorurile sărăciei voluntare, ca un omagiu adus desăvârșirii evanghelice și în contrast cu morala lumii afaceriste. Aceasta este și o cerință absolută, pentru a smulge preoția din acea aură a instituției burgheze, pe care lumea malițioasă i-a compus-o în jurul imaginii sale ca să o poată coborî la nivelul unei meserii oarecare. În ziua în care poporul va întâlni o preoție iubitoare de sărăcie, atunci ne vom da seama de o mare
Apostolica vivendi forma. Meditaţii pentru preoţi şi persoane consacrate by Giovanni Calabria () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100984_a_102276]
-
fost deportate 11.293 de familii, 35.796 persoane, din care 9.864 bărbați, 14.033 femei și 11.889 copii, 7.620 de familii au fost considerate „chiaburi”, iar celelalte acuzate de „colaborare cu fasciștii”, de „apartenență la partidele burgheze românești sau la secte religioase ilegale”. De notat că acestor „deportați pe vecie” li s-au confiscat averile și li s-a interzis să-și ia cu ei bunuri materiale. Deportarea de la 1 aprilie 1951 2.617 persoane Operațiunea s-
CALVARUL INOCENŢILOR ETAPELE DEPORTĂRILOR COMUNISTE. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Vasile Soare () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1667]
-
Orice oraș e gol, populația mergând masiv pe jos, cu rücksacul cu alimente, cât mai departe pentru a-și oxigena plămânii cu aer sănătos, și se Întoarce cu obrajii roșii. Cei sus-puși nu participă la aceste excursii populare. Duminica e burgheză. La drum deci. Grupuri de rude și prieteni pătrund până În cele mai Îndepărtate unghere. Părinți, socri, cumnați, copii și nepoți, s-au adunat din cele mai retrase cartiere la un punct comun. Din trenuri dese, Încărcate, coboară la fiecare zece
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
Munteanu, Aurel Suciu, Traian Chebeleu, Liciniu Blaga, Florin Crăciun Burchi, Constantin Rodas, Vasile Oarcea, Nagy GØza și Constantin Vintilescu. La un moment dat, au fost aduși în cameră Dragoș Hoinic, Aurel Pandurescu și Constantin Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză, mizându-se pe compromiterea lor în ochii foștilor colegi. Se pare că în această cameră au avut loc mizanscene cu caracter blasfemic în perioada Paștelui din anul 1951, Mihai Buracu relatând că cei din celulă trebuiau să sărute un falus
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
Ieronim Comșa, Tudor Stănescu, Gheorghe Gorbatei, Costăchescu și Octavian Voinea. Bătăile au început cam după o lună de la sosirea lor în cameră, după încheierea plimbării. Prin iunie 1951 au fost aduși Hoinic, Pandurescu și Oprișan, ca să vorbească de rău societatea burgheză. Nagy precizează că nu vorbea bine limba română atunci și deținuții din Cluj (Pașca, Chebeleu, Blaga) îi traduceau deseori ce i se zicea. Nu a fost nici pedepsit, nici scutit de pedepse pentru faptul acesta. La Gherla a ajuns în
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
-l pe imbecilul de tata, pe curva de soru-mea pe care o regulam de la 14 ani. Toți erau niște fățarnici. Mulțumesc reeducării că mi-a dat posibilitatea să mă trezesc și să văd realitatea. Am fost crescut în promiscuitatea familiei burgheze și am fost imbecilizat de educația național-creștin-legionară. Vreau să lupt și să ajut și pe alți bandiți să se trezească la realitate. Este dificil de precizat numărul celor care au murit din cauza bătăilor, în primul rând prin lipsa documentelor. Mulți
Piteşti: cronica unei sinucideri asistate by Alin Mureşan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/617_a_1345]
-
o harababură generalizată cu lumea care nu știa ce să ia cu ea și cum să fugă din fața puhoiului sovietic... A.M.P. : Exact ! Toată istoria asta basarabeană a noastră e tragică. Adică familia, parte grecească din Basarabia, era o familie burgheză în care totul părea așezat pe zeci de ani înainte, cu proprietari de hotel, cu fete aranjate cu lăzi de zestre. Deci lăzile de zestre pierdute rezonau în amintirea bunicii mele și a surorii ei precum cel mai prețios avut
TranziȚia: primii 25 de ani / Alina Mungiu‑Pippidi în dialog cu Vartan Arachelian by MUNGIU‑PIPPIDI, ALINA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/862_a_1581]