3,622 matches
-
36. 28 Cultură și filozofie indiană în texte și studii, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1974, col. "Bibliotheca Orientalis", trad. Theofil Simenschy, p. 146. 29 Homer, Iliada, trad. G. Murnu, Ed. Albatros, Buc., 1973, 7-8. 30 Op.cit., 6. 31 Op.cit., Cîntul XII, 25-30. 32 Op.cit., 98. 33 Op.cit., Cîntul XXIV, 17-18. 34 Op.cit., Cîntul XXII, 319. 35 Despre perioada de declin helen (Grecia epică, Grecia cetăților, Grecia elenistică), privită prin prisma poeților timpului, ne-am lăsat călăuziți de Petru Creția, vezi
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
și studii, Ed. Științifică și Enciclopedică, Buc., 1974, col. "Bibliotheca Orientalis", trad. Theofil Simenschy, p. 146. 29 Homer, Iliada, trad. G. Murnu, Ed. Albatros, Buc., 1973, 7-8. 30 Op.cit., 6. 31 Op.cit., Cîntul XII, 25-30. 32 Op.cit., 98. 33 Op.cit., Cîntul XXIV, 17-18. 34 Op.cit., Cîntul XXII, 319. 35 Despre perioada de declin helen (Grecia epică, Grecia cetăților, Grecia elenistică), privită prin prisma poeților timpului, ne-am lăsat călăuziți de Petru Creția, vezi art. "Despărțirea de sine a Helladei", în Secolul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Enciclopedică, Buc., 1974, col. "Bibliotheca Orientalis", trad. Theofil Simenschy, p. 146. 29 Homer, Iliada, trad. G. Murnu, Ed. Albatros, Buc., 1973, 7-8. 30 Op.cit., 6. 31 Op.cit., Cîntul XII, 25-30. 32 Op.cit., 98. 33 Op.cit., Cîntul XXIV, 17-18. 34 Op.cit., Cîntul XXII, 319. 35 Despre perioada de declin helen (Grecia epică, Grecia cetăților, Grecia elenistică), privită prin prisma poeților timpului, ne-am lăsat călăuziți de Petru Creția, vezi art. "Despărțirea de sine a Helladei", în Secolul 20, nr. 1-3, 1977, pp.
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
pp. 152-153. 20 Picard, Max, Fuga lui Dumnezeu, Ed. Anastasia, Buc., 1998, p. 68. 21 Duică, Bogdan G., M. Eminescu, Studii și articole, Iași, 1981, p. 128. 22 Călătoria inițiatică este prezentă în Vedele antice. În Cartea căii celei lungi (Cîntul XVII) Yudhisthira când se simte foarte bătrân lasă în locul său pe Pariksit și pornește într-o călătorie lungă, pe jos, până dincolo de Himalaia, către Rai. Toți cei care-l însoțesc mor pe drum înafară de câinele său care se arată
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
lasă în locul său pe Pariksit și pornește într-o călătorie lungă, pe jos, până dincolo de Himalaia, către Rai. Toți cei care-l însoțesc mor pe drum înafară de câinele său care se arată a fi Dharma, propriul său tată. În cântul XVIII îi va regăsi pe toți cei pierduți în Rai (cf. Gerjes Dumezil, Mit și epopee, vol. I-III, Ed. Științifică, Buc., 1993, trad. Francesca Băltăceanu, Gabriela Creția, Dan Slușanschi, p. 29). 23 Despre "Complexul Atlas" vezi G. Bachelard, Pământul
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Izvoare și popasuri, Ed. Eminescu, 1977, ed. și studiu de Adrian Anghelescu. Despre "farmecul" ruinelor: "acel farmec se compune din lumina blândă care învăluie totul din umbre, din praful sărăciei, din jalea uitării, din ecoul amintirilor, din miresmele aduse de cânt", conf. Biserica moldovenească, p. 91. 15 Ibidem, Op.cit., p. 223. 16 Ibidem, Op.cit., p. 100. 17 Dobrescu, Caius Mihai Eminescu, monografie, Ed. Aula, Brașov, 2004, pp. 108-109. 18 Al. George, Sergiu Limbă și gândire în cultura indiană, Ed. Științifică și
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
Al. Piru, p. 459. 22 Ibidem, Op.cit., p. 459. 23 Vezi Tânguirea, sau gânduri de noapte despre viață, moarte și nemurire (The Complaint, or Night Thoughts on life, Death and Immortality), 1742-1745, de Edward Joung. Despre poemul său în 9 cânturi în care găsim rezonanțe eminesciene (precum: moartea este supremul bine fiindcă eliberează de "închisoarea" trupului Cântul V; lumea este "un vast lăcaș de doliu încărcat de morminte" și un "vast mormânt" Cântul IV) se poate consulta: O. Drimba, vol. II
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
despre viață, moarte și nemurire (The Complaint, or Night Thoughts on life, Death and Immortality), 1742-1745, de Edward Joung. Despre poemul său în 9 cânturi în care găsim rezonanțe eminesciene (precum: moartea este supremul bine fiindcă eliberează de "închisoarea" trupului Cântul V; lumea este "un vast lăcaș de doliu încărcat de morminte" și un "vast mormânt" Cântul IV) se poate consulta: O. Drimba, vol. II, 1970, pag. 113-114; A. Anixt, Istoria literaturii engleze, Ed. Științifică, ed. a II-a, Buc., 1965
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
de Edward Joung. Despre poemul său în 9 cânturi în care găsim rezonanțe eminesciene (precum: moartea este supremul bine fiindcă eliberează de "închisoarea" trupului Cântul V; lumea este "un vast lăcaș de doliu încărcat de morminte" și un "vast mormânt" Cântul IV) se poate consulta: O. Drimba, vol. II, 1970, pag. 113-114; A. Anixt, Istoria literaturii engleze, Ed. Științifică, ed. a II-a, Buc., 1965, p. 289. 24 în Elegie scrisă într-un cimitir de țară (Elegy Written in a Country
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
în alte ființe"; Cartea I-a, 112-116. 5 În Iliada "tina" specifică diferența de alcătuire a omului cu zeii: Cu zeii / Nu căuta să te-asemeni, că nu sunt totuna cu neamul / Zeilor oamenii cei muritori care umblă prin tină", Cântul V, 431-445. 6 În numărul special al revistei Manuscriptum îngrijit de Petru Creția, Muzeul Literaturii Române, 1(82), anul XXII, 1991, citat din poezia Răpiți din cer, hrăniți din basme, versurile 15-16, p. 55. 7 Postulatul Ecclesiastului: eadem sed aliter
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
prin Poema Munților Beiușului a lui Dumitru Meciu: "...Dragoș voios a plecat, / Până-n Tisa a intrat / Și pe Someșiu l'a aflat / Și cu el îmbrățișat / Cătra Istru a plecat / Unde daca a sosit / Toți de el s-au îndulcit..." (Cântul IV, Diorile Bihorului, anul I, 12/30 alui Răpciuni, 1854). 16 M. Eminescu, Opere, IX, Istorice, Ediție critică de Aurelia Rusu, Ed. Minerva, Buc., 2001. 17 Art. Contele Wolkenstein s-a întors..., Timpul, 3 aprilie 1882. 18 Art. Nu numai
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
religie naturală (There Is No Natural Religion, 1788/1794, 1795) (BCW: 97-98); Cartea lui Thel (The Book of Thel, 1789/1789-1790) (BCW: 127-130); Căsătoria Cerului cu Iadul (The Marriage of Heaven and Hell, 1790-1793) (BCW: 148-160) (aici este inclus și Cînt al Libertății / A Song of Liberty [1792-1793], BCW: 159-160); Porțile Paradisului (The Gates of Paradise, 1793/1818) (Pentru copii / For Children: BCW: 209; Pentru sexe / For the Sexes: BCW: 760-771); Viziunile Fiicelor Albionului (Visions of the Daughters of Albion, 1793-1794
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
lui Urizen [Prima Carte a lui Urizen] (The [First] Book of Urizen, 1794) (BCW: 222-237); Cartea lui Ahania (The Book of Ahania, 1795) (poem inițial intitulat probabil: A Doua Carte a lui Urizen / The Second Book of Urizen) (BCW: 249-255); Cîntul lui Los (The Song of Los, 1795) (BCW: 245-248); America, o profeție (America a Prophecy, 1793) (BCW: 195-206); Europa, o profeție (Europe a Prophecy, 1794) (BCW: 237-245); Partea ÎI, b: "Foile Sibiline" ("Sibylline Leaves"): Duhul lui Abel (The Ghost of
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care se adaugă 3 plăci adiționale ce conțin A Song of Liberty), în care Blake lansează o satiră la adresa lui Swedenborg lucrările Heaven and Hell și Memorable Relations ale acestuia -, scrisă sub forma unei călătorii de descoperire. În cadrul acestei scrieri, poemul "Cînt al Libertății" "A Song of Liberty" de la sfîrșit (plăcile 25-27), în care Blake promite "Biblia Iadului: pe care lumea va primi-o, de vrea ori de nu vrea"9, a avut probabil menirea de a sărbători nașterea Republicii Franceze și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
against the Revolted Negroes of Surinam a lui John Gabriel Stedman (publicată abia în 1796), pentru care Blake gravase 16 plăci, în care erau înfățișate cruzimile la care erau supuși negrii 11. Partea ÎI, a: Cosmo-mitul inițial (trei cărți, un cînt și două profeții). Ordinea scrierilor din Partea ÎI a acestui volum urmărește firul epic al evenimentelor cosmo-mitice decrise de poet, nefiind, așadar, ordonate după anul în care au fost compuse. ☼ The Book of Los, 1795; acest poem există într-un singur
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
afară din Egipt, impunerea legii mozaice, stabilirea lor în Asia, si crucificarea lui Iisus Hristos. Ahania, emanația lui Urizen, începe prin a fi Plăcere ("Pleasure"), dar sub forță "legii morale" a lui Urizen ea devine păcat (poemul se termină cu cîntul ei de jale). ☼ The Song of Los, 1795; există 6 copii ale acestui poem (avînd 8 plăci), toate tipărite în 1795; conține secțiunile "Africa" și "Asia" ce preceda în cronologia lumii celelalte două profeții, "America" și "Europa". Reprezintă verigă de
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
critică la adresa lui Milton, precum și Proverbs of Hell / Proverbele Iadului, 70 de aforisme ce se remarcă prin vitalitatea lor creatoare și prin modul în care elogiază energia eroica. The Marriage culminează cu un imn al credinței în revoluție, Song of Liberty / Cîntul Libertății, încheindu-se cu afirmația "este Sfînt tot ce trăiește" ("every thing that lives is Holy"). Blake însă nu este avocatul anarhiei morale și politice; dimpotrivă, el propovăduiește echilibrul armonic dintre cele două forțe fundamentale opuse, energia și rațiunea. Rațiunea
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Urizen, o adevărată șaga mitologica, se continuă cu The Book of Ahania (inițial pesemne intitulată A doua Carte a lui Urizen), un fel de Exod ce urmeaza Genezei din Cartea lui Los și Cartea lui Urizen. The Song of Los (Cîntul lui Los) este o întoarcere la tema cosmică, aducînd istoria umanității în epoca lui Blake. Los cîntă astfel despre starea decăzuta a omului, în care legile arbitrare ale lui Urizen au fost instituționalizate. Blake condamnă viziunea materialista asupra lumii îmbrățișată
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
La 14 septembrie Napoleon intra în Moscova: orașul este incendiat. La 18 octombrie Napoleon iese din Moscova. Francezii sînt învinși atît în Spania, cît și în Rusia. ¶ Este declarat război între Anglia și Statele Unite. ¶ Apare poemul Child Harold's Pilgrimage (cînturile I și ÎI) de Lord Byron (alte poeme apar între 1815-1824). ¶ Thomas Peacock publică Philosophy of Melancholy. ¶ Apare lucrarea Elemente de filosofie chimică de Humphry Davy. ¶ Georges Cuvier publică Recherches sur ossements fossiles des quadrupedes / Cercetări asupra oaselor fosile ale
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Străvechi Odihnă înainte de Truda "Căci noi n'avem de luptat împotriva cărnii și sîngelui, ci împotriva căpeteniilor, împotriva domniilor, împotriva stăpînitorilor întunerecului acestui veac, împotriva duhurilor răutății cari sînt în locurile cerești." Efes., cap. 6, 12. VALA1 Noaptea Întîi 2 Cîntul Bătrînei Mame3 care a zguduit cerurile cu mînie, Auzind marșul lung răsunătorului, puternicului Vers eroic Rînduit pentru ziua Bătăliei Intelectuale. Cerurile se cutremura, pămîntul era mișcat și se înfiora, și munții 5 Cu toate pădurile, rîurile și văile lor, se
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
hrănim nemulțumirea noastră; căci recunoscători de ne-arăta-vom Ei vor opri dulcea iubire, a cărei hrană spinii sînt și-amare rădăcini. 250 Auzim goarne de război, vedem sferele ce se-nvîrtesc, Si totusi Tu în nepăsare odihnești, ținîndu-mă în lanțuri. Asculta! Un Cînt al Morții voi cînta! este un Cînt al Valei! Omul căzut se odihnește, Urizen doarme la intrare 22, Luvah și Vala se trezesc și zboară sus din Omenească Inima 255 În Creier de acolo 23; ușor dormea pe pernă Vala
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Ei vor opri dulcea iubire, a cărei hrană spinii sînt și-amare rădăcini. 250 Auzim goarne de război, vedem sferele ce se-nvîrtesc, Si totusi Tu în nepăsare odihnești, ținîndu-mă în lanțuri. Asculta! Un Cînt al Morții voi cînta! este un Cînt al Valei! Omul căzut se odihnește, Urizen doarme la intrare 22, Luvah și Vala se trezesc și zboară sus din Omenească Inima 255 În Creier de acolo 23; ușor dormea pe pernă Vala, Si Lúvah prinse ai Luminii Căi și
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
dus precum o reverie: m-am deșteptat în dulcea-mi fericire." Apoi Los pe Pămînt o aruncắ; trecuse mult pînă ce reveni la viață. El răspunse, mai mult întunecîndu-se, cu indignare-ascunsă-n zîmbete: 275 "Eu nu mor, Enitharmon, desi îți cînți cîntul de Moarte, Nici nu mă chinui-vei; Căci privesc Omul cel Căzut Pe Vala căutînd s-o mîngîie: nu va fi mîngîiata. Ea se ridícă de pe tronul lui și caută ale grădinii umbre Plîngînd după Luváh care-i pierdut în
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
nemuritoare Voce murmurînd tandru, umplu-întreg Pămîntul și cu Cerul. Cu glasuri ce-s de două ori mai tari, si Corni puternici împrejur încolăciți, si răsunînd, 375 Locuitorii peșterilor Petrecerea enormă o umplură, Răspunzînd 29, Si Spirite de foc Aprins mărețul Cînt îl stăpîneau în înălțimi. Și-acesta este Cîntul cîntat la Sărbătoarea lui Los și Enitharmon. "Efraim strígă la Sion: "Trezește-te, O, Frate Munte! Să refuzam Plugul și Lopată, greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Cerul. Cu glasuri ce-s de două ori mai tari, si Corni puternici împrejur încolăciți, si răsunînd, 375 Locuitorii peșterilor Petrecerea enormă o umplură, Răspunzînd 29, Si Spirite de foc Aprins mărețul Cînt îl stăpîneau în înălțimi. Și-acesta este Cîntul cîntat la Sărbătoarea lui Los și Enitharmon. "Efraim strígă la Sion: "Trezește-te, O, Frate Munte! Să refuzam Plugul și Lopată, greul Tăvălug și 380 Grapa cea cu spîni; arde toate aste Holde, doboară toate aste-ngrădituri! Căci îngrășați cu
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]