5,695 matches
-
cu care își putea împărtăși durerea. Lângă ea se aflau Elcana, soțul ei care o iubea, deși nu-i înregistra la fel de dramatic durerea, și Penina, cealaltă soție a lui Elcana, pentru care nașterea fiecărui copil nu era un prilej de cântare, ci unul de înțepare a rivalei. În fiecare an, când se suia la Templu, Ana își purta povara blestemului de a nu avea copii, cu o intensitate crescândă. Ea se ruga Domnului cu sufletul amărât și plângea (1 Samuel 1
RĂBDAREA NOASTRĂ ÎL GRĂBEŞTE PE DUMNEZEU de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342435_a_343764]
-
strigăte de bucurie. Ana știa acum că Domnul este adevăratul Dumnezeu și că nimic și nimeni nu-i mai poate clătina bucuria în El (1 Samuel 2). Ce putere a transformat, oare, blestemul în binecuvântare, tristețea în bucurie, plânsul în cântări de laudă? Domnul s-a uitat la inima Anei, a văzut starea ei smerită și a pus-o deoparte. Adesea ignorăm că vremea cântării este precedată de o vreme a lacrimilor, a abandonării în rugăciune la picioarele Domnului, a zdrobirii
RĂBDAREA NOASTRĂ ÎL GRĂBEŞTE PE DUMNEZEU de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342435_a_343764]
-
1 Samuel 2). Ce putere a transformat, oare, blestemul în binecuvântare, tristețea în bucurie, plânsul în cântări de laudă? Domnul s-a uitat la inima Anei, a văzut starea ei smerită și a pus-o deoparte. Adesea ignorăm că vremea cântării este precedată de o vreme a lacrimilor, a abandonării în rugăciune la picioarele Domnului, a zdrobirii, a așteptării în smerenie... Simțim că durerea ne copleșește și nu mai avem răbdare să așteptăm răspunsul cerului. Ori încercăm să ne descurcăm singuri
RĂBDAREA NOASTRĂ ÎL GRĂBEŞTE PE DUMNEZEU de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342435_a_343764]
-
numai așa Îl vom vedea... Tăcerea înțeleaptă a Anei pare să spună: Nu-ți irosi durerea, oricare ar fi ea. Adu-o înaintea lui Dumnezeu, cu smerenie, cu răbdare, cu încredere. Și...așteaptă! La vremea potrivită, El o transforma în cântare! Referință Bibliografică: RĂBDAREA NOASTRĂ ÎL GRĂBEȘTE PE DUMNEZEU / Titiana Dumitrana : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1521, Anul V, 01 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Titiana Dumitrana : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
RĂBDAREA NOASTRĂ ÎL GRĂBEŞTE PE DUMNEZEU de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1521 din 01 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342435_a_343764]
-
înfășor cu viață Prin experiențe cuvântate Mă prind-desprind din carte-n carte. ,, 4. Dan Bistricean ,, Daniil alerga pe străzile de piatră fără să privească îndărăt se gândea doar că bocănitul surd al tălpilor sale pe caldarâm seamănă grozav cu o cântare de toacă se hotărâse să ajungă cât mai grabnic în locul unde putea să ucidă în taină corbii să se primenească. ,, 5.Maria Cogălniceanu ,, Îți sărut picioarele, viață ! neterminată odată cu mine. Eul mi se ghemuiește în așteptarea binecuvântatei, infinitei iubiri. Alchimicul
ANTOLOGIA ,, POEŢII ÎN CETATE ,,- DAR DE SĂRBĂTORI de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342601_a_343930]
-
Avem nevoie de a sta la picioarele Lui, altfel nu putem face față pericolelor. Marta a slujit până la epuizare și se pare că se aștepta la mai multă apreciere din partea Domnului. De aceea să facem și noi cum spune și cântarea: Să fim uneori când Marta, cănd Maria, să îmbinam cunașterea cu aplicarea acelei cunoașteri, pentru ca să biruim percolele vieții, încercările ei și să nu ne pierdem menirea e a fi purtătoarele buvuriei de viață. e. Pregătește-te pentru pericole, dar nu
METAFORA ÎNCEPUTULUI SI A VIETII de DANIELA POPESCU în ediţia nr. 1674 din 01 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/342584_a_343913]
-
apelor în România. E nevoie de o schimbare de optică asupra vieții noastre culturale. Se risipesc sume astronomice din banii publici, de la Guvern sau din fondurile consiliilor locale și județene pentru organizarea unor festivități și spectacole jalnice, demne de „Noua Cântare a României”, cu mult kitch, mici și fum, „evenimente” care folosesc populismului deșănțat al baronilor locali, staruri ale întruchipării prostiei, feudali ai „timpurilor noi”, în jurul cărora gravitează totul. Este expresivitatea lor „culturală”. Pe de altă parte, nenumărați limbrici analfabeți cu
INTERVIU CU SCRIITORUL HORIA MUNTENUŞ de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342684_a_344013]
-
la cele mai înalte standarde, dar amintirea care ne rămâne și momentele care ne-au înălțat sufletește au fost la Ieslea săracă, în peștera simplă unde Mântuitorul a coborât la noi. Rugăciunea rostită acolo, Cuvântul Evangheliei proclamat ‚încăodată si încăodată’, cântarea ce și îngerii au cântat, acestea sunt lucrurile pe care ni le-am dorit și le-am trăit și ele rămân de neuitat. Fii binecuvântat Bethleeme-Efrata, tu ești micul Ierusalim, loc unde ne amintim de Făgăduințele Domnului încă din vechime
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
păstorii așteptau cu nerăbdare zorile... Deodată, de undeva de deasupra lor, cerul este străpuns de fâșii albastre de lumină care, coborând spre păstori, îi orbesc cu strălucirea. Ei încep să distingă din ce în ce mai mult contururile și rămân înmărmuriți la auzul divinei cântări: „Slavă întru cei de sus lui Dumnezeu și pe pământ pace, între oameni bunăvoire!” (Luca 2, 14) Cu uimire și frică de neînțeles păstorii privesc la minunatele vedenii și aud glasul: „Bucurați‑vă, astăzi s‑a născut Hristos Domnul, Mântuitorul
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
Luca 2, 14) Cu uimire și frică de neînțeles păstorii privesc la minunatele vedenii și aud glasul: „Bucurați‑vă, astăzi s‑a născut Hristos Domnul, Mântuitorul lumii! Mergeți și vă închinați Lui...” (Luca 2, 9‑11). Vedeniile dispar încet, iar cântarea minunată se aude din ce în ce mai departe, încercând deslușirea tainei din cetatea lui David numită Betleem... Întâmpinați-L pe Împărat! Timpul în care oamenii așteptau cu atâta sete și putere venirea Mântuitorului a trecut de mult. Atunci s‑a deschis cerul și
BUCURIILE CREDINŢEI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1084 din 19 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340566_a_341895]
-
Acasa > Eveniment > Aniversari > ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE Autor: Florica Ranta Cândea Publicat în: Ediția nr. 2268 din 17 martie 2017 Toate Articolele Autorului Aniversăm azi un mare Căntăreț din Strana Maicii noastre Românii. Alecu Russo, poet, prozator și eseist, autor dramatic cu piese jucate la Teatrul Național
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
Autorului Aniversăm azi un mare Căntăreț din Strana Maicii noastre Românii. Alecu Russo, poet, prozator și eseist, autor dramatic cu piese jucate la Teatrul Național Iaș, Bătălia ambișioasă , Jignicerul Vadră, ca o satiră la ieftine melodrame . Amplul poem în proză, Cântarea României, scris în franceză, conține 65 de versete, a fost nesemnat dar tradus de Bălcescu și publicat în România viitoare. Mai târziu, A.B cu această semnătură, poemul apare în România literară.La vremea anilor 1850 poemul era un manifest
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
cantabil, melodioasa exprimare cheamă la admirație față de o Maică-Țară. Alte opere au acelasi asemănător conținut Holera Soveja Piatra teiului Amintiri Cugetări opere care ne oferă un scritor pedant militant și pentru grija față de ortografia și conținutul poeziei populare specifice unei Cântări. Referință Bibliografică: ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
Alte opere au acelasi asemănător conținut Holera Soveja Piatra teiului Amintiri Cugetări opere care ne oferă un scritor pedant militant și pentru grija față de ortografia și conținutul poeziei populare specifice unei Cântări. Referință Bibliografică: ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE / Florica Ranta Cândea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2268, Anul VII, 17 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Florica Ranta Cândea : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
ALCU RUSSO SAU A MAICII ROMÂNII CÂNTARE de FLORICA RANTA CÂNDEA în ediţia nr. 2268 din 17 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340575_a_341904]
-
vitează In transparente văluri, invizibil Ți-e trupul, sufletul e nimbul Pe care îl zăresc sub pleoapa-n lacrimi In soarele strălucitor, zadarnic. Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 101 E-adevărat că frumusețea e de-ajuns N-are nevoie de cântări de liră Nici de delirul vorbelor, ascuns E diavolul, prin ochii tăi respiră Dar eu, poet de când mă știu Nu pot să tac, iar dracul mi-e prieten Te cânt, iubito, joc trandafiriu E orice cânt, petalelor le semeni La
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
Ucenicilor, Sfinților, Aleșilor lui Dumnezeu. Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Sfinților, Aleșilor lui Dumnezeu. Sfinții Dascăli Dacoromâni au țesut în faldurile misticii cugetului lor gândul alb, vorbirea aleasă și scrierea cu mireasma sacralității, ca în cuprinderea lor să se reverse aroma limbii liturgice a protodacilor din care au odrăslit Cântarea Cântărilor, Psaltirea, pisaniile Voievodale, hrisoavele domnești, poemele regale, vechile cazanii, cultura ortodoxă. Peste vocea de clopot a primului mare Dascăl bisericesc Vasile cel Mare, răsunau pașii Mântuitorului în cadența serafică, care resfira nesfârșirea eterului. Sfântul Vasile cel Mare entuziasmat de autorul
IOAN GURĂ DE AUR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340567_a_341896]
-
Maria, cu Martirii și Sfinții Neamului, unde strălucește aura ortodoxă ce răspândește în jurui și la mari distanțe chipul integral al creștinismului real. Numai așa Răsăritul acestui Neam falnic, drept și viteaz, cu chemarea Zorilor aurii și azurul înmiresmat al cântării liturgice pogoară Taina proniatoare ce înmugurește trăirea lăuntrică, deschizându-se asupra lumii ca o binecuvântată Corolă de flori a Cuvântului și a Iubirii. Lămurirea asupra ediției ne descoperă Taina deținutului profet: „Deținutul profet” este o carte care și-a ales
DEŢINUTUL PROFET de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2231 din 08 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/340565_a_341894]
-
Alba, și debutează discografic la Electrecord; în 1972 efectuează numeroase turnee peste hotare cu diferite ansambluri, la cel de la Eisteddfod-Anglia remarcându-se pentru calitățile vocale și modul deosebit de interpretare; este deținător al Premiului I la primele ediții ale Festivalului Național „Cântarea României”; tot în 1972 efectuează turnee în Belgia, Olanda, Franța, Germania, Bulgaria, Austria, Chișinău, cu Ansamblurile „Ciocârlia” și „Mugurelul”; în 2003 dă admiterea la Academia de Arte Tradiționale „Astra”, Sibiu; în 2005 primește Diploma de excelență din partea Consiliului Județean Gorj
GHEORGHE ROŞOGA, CÂNTEC ŞI SLOVĂ SPOVEDITOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341062_a_342391]
-
alintare. Mi-a fost greu să te prind, Să te conving ca să rămâi cu mine. Azi, Deși timpul, Semnele trecerii și-a încrustat, Ești încă tânără și proaspătă, Ești visătoare și frumoasă, Ești căprioara îmblânzită, Sau nimfă ești, a cărei cântare, Înfioară pădurea și macii, Încărunțiții brazi îi înfioară. Pașii tăi mlădioși Sufletul amorțit mi-l răscolesc... Când noaptea o să coboare, Voi lăsa ușa deschisă Și-am să te-aștept Pe patul așternut cu flori. În așteptare, de dor, Mi te
FEMEIE-CĂPRIOARĂ de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1372 din 03 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341152_a_342481]
-
lămpile cerului/ Tu/ te-ai ascuns”/ “Se ascunde Dumnezeu”. Despre legătura dintre talentul ei de a scrie încă de mică și harul primit, ne face cunocut în “Comori”: “ascult/ șoapta vântului/ frământarea stelelor/ în oglinda dimineții/ viața mă strigă/ murmur cântare divină...” și în “Îndemn”: “Sunt/ între lună și stele/ la ceas de taină/ caută-Mă/”/ “Stau/ la umbră/ de raze ascuns/ în rugăciune/ ascultă-Mă!”. Constat că Anei îi place să facă dedicații. Două dintre poeziile ei se îndreaptă spre
CAFEA CU ZÂMBET DE REBELĂ DE ANA MARIA GÎBU de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 1130 din 03 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341162_a_342491]
-
de uniune în general. Cum din toate zările și canalele mass-media vom fi înconjurați de sunete tradiționale românești și cum poate și tu, cititorule de oameni& gusturi, nu știi pe unde să te mai ascunzi ca să scapi de mereu aceleași cântări caduce, voiam să-ți spun că există totuși alternative. Una dintre ele s-a petrecut nu mai departe de 29 noiembrie, cu două zile înainte de Ziua Națională, la ARCUB, în cadrul JazzConnect. Head-line al evenimentului a fost duo-ul franco-german NILS
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
ARCUB, în cadrul JazzConnect. Head-line al evenimentului a fost duo-ul franco-german NILS WOGRAM & BOJAN Z, dar despre această atracție franco-germană vom vorbi în alte ocazii, căci azi vă propun să cunoaștem, pe cât de aproape posibil, actul neaoș care va deschide cântarea occidentalilor: ARCUȘ TRIO. Alimentând nevoia și premiza inițială - un alt fel de a asculta bucăți de folclor - trio-ul în speță folosește ca fundament de improvizație și interpretare tocmai “elemente folclorice culese din muzica tradițională românească și balcanică”. Unii ar
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
social. Delia: Împreună vă ocupați cu improvizatul pe bază de elemente folclorice românești (hai și balcanice), cu ritmuri de hip-hop, r’n’b sau funk, până vă iese ba rock progresiv, ba urban-jazz. Altfel spus, fusion ca la carte. Spre deosebire de cântările live, înregistrările presupun totuși o rigoare și o structură: cum se naște o compoziție ARCUȘ TRIO care, mai apoi, ajunge pe un material discografic? Alexandru: Am inceput să lucrez la album cu câțiva ani înainte să vin la București. Am
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]
-
vin la București. Am adus și eu și Tzoaie câteva compoziții, urmând să le cântăm împreună și să le integrăm într-un context. Pentru următorul album ne-am propus ca lucrurile să se-ntâmple natural, căutând muzica mai întâi prin cântare, jamm-uind, ca mai apoi să fie schițată și introdusă într-un sistem. Delia: Despre faptul că saxofonul este cumva a doua ta natură se știe și se aude încă de când copilăreai în orașul natal (Cricova, Moldova), doar că prin studenție
Jazz cu elemente folclorice. Interviu cu Arcuș. (#Arcuș Trio) () [Corola-blog/BlogPost/337826_a_339155]