2,510 matches
-
aducea loitre.”" Zgomotele produse de împușcături și de tragerea clopotelor i-au alertat pe tătarii aflați în valea de la Aroneanu, care au început "„a veni ca vântul”". Atacați de oștenii lui Mihai Racoviță veniți din oraș și, mai ales, de călăreții tătari conduși de Cantemir Mârza, austriecii au luptat cu dârzenie. Deși austriecii foloseau puști, iar tătarii foloseau săgețile și arcanele, în spatele austriecilor au ieșit ostașii aflați la Cetățuie purtând năframe albe la braț, pentru a se deosebi de cătanele moldovenești
Mănăstirea Cetățuia din Iași () [Corola-website/Science/302394_a_303723]
-
știe Gandalf este că Gollum a călătorit în Mordor, unde a fost capturat și puținele informații pe care le avea despre Inel le-a divulgat prin tortură. «Sauron» își trimite cei mai de temut supuși ai săi, Nazgûlii deghizați în călăreți negri, pentru a căuta Inelul în Comitat. Frodo, purtătorul inelului, scapă cu ajutorul grădinarului său loial Samwise Gamgee și a trei prieteni apropiați Meriadoc „Merry“ Brandybuck, Peregrin „Pippin“ Took și Fredegar „Fatty“ Bolger. În timp ce Fatty acționează drept momeală pentru Călăreții Negri
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
în călăreți negri, pentru a căuta Inelul în Comitat. Frodo, purtătorul inelului, scapă cu ajutorul grădinarului său loial Samwise Gamgee și a trei prieteni apropiați Meriadoc „Merry“ Brandybuck, Peregrin „Pippin“ Took și Fredegar „Fatty“ Bolger. În timp ce Fatty acționează drept momeală pentru Călăreții Negri, Frodo și ceilalți decid să ducă Inelul la elfii din Vâlceaua Despicată. Ei sunt ajutați de către Tom Bombadil și un bărbat numit „Pas Mare“, care mai târziu se dovedește a fi Aragorn, moștenitorul tronului din Gondor și Arnor, două
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Mare“, care mai târziu se dovedește a fi Aragorn, moștenitorul tronului din Gondor și Arnor, două regate create de către númenoreenii exilați. Aragorn îi conduce pe hobbiți la Vâlceaua Despicată, la cererea lui Gandalf. Între timp, Frodo este grav rănit de către Călăreții Negri, când se aflau pe dealul supranumit Țancul Vremii. Cu ajutorul lordului elf Glorfindel, Frodo reușește să ajungă la Vâlceaua Despicată, trecând râul Bruinen. Călăreții Negri sunt alungați cu ajutorul unei vrăji de creștere a debitului râului, făcută de către lordul Elrond. Cartea
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
pe hobbiți la Vâlceaua Despicată, la cererea lui Gandalf. Între timp, Frodo este grav rănit de către Călăreții Negri, când se aflau pe dealul supranumit Țancul Vremii. Cu ajutorul lordului elf Glorfindel, Frodo reușește să ajungă la Vâlceaua Despicată, trecând râul Bruinen. Călăreții Negri sunt alungați cu ajutorul unei vrăji de creștere a debitului râului, făcută de către lordul Elrond. Cartea I se termină avându-l pe Frodo inconștient. Cartea a II-a îl surprinde pe Frodo revenindu-și după rana făcută de către Nazgûli, sub
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Cărările Morții" având speranța că pot găsi o armată formată din sufletele morților care îi vor ajuta împotriva corsarilor din Umbar. Gandalf, Aragorn și ceilalți membri ai Frăției asistă astfel la marele război lansat de către Sauron împotriva regatului Gondor. Cu ajutorul călăreților din Rohan și a asaltului lui Aragorn dinspre râu, procente semnificative din armata lui Sauron au fost înfrânte, iar cetatea Minas Tirith a câștigat lupta. Totuși, Sauron dispunea încă de mii de supuși, iar personajele principale sunt nevoite să înceapă
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
între mai multe civilizați sau națiuni , fiecare dispunând de unități diferite (dar de calități echilibrate). Aceste civilizați sunt de patru tipuri : Unitățile pot fi recrutate din bărăci,grajduri, poligoane de tras cu arcul și castele.Unitatile sunt variate: infanteriști,arcași,călăreți,arme de asediu și unități navale-corabiile.De asemenea,daca construiești mănăstiri și biserici,poti recrută călugări sau preoți care vor putea converti inamicii în tabăra voastra.Civilizatiile pot procura și unități unice-de exemplu,englezii pot înrola arcași pricepuți,iar arabii
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
de asediu și unități navale-corabiile.De asemenea,daca construiești mănăstiri și biserici,poti recrută călugări sau preoți care vor putea converti inamicii în tabăra voastra.Civilizatiile pot procura și unități unice-de exemplu,englezii pot înrola arcași pricepuți,iar arabii au călăreți experimentați. Jocul funcționează pe sistemul piatra-hartie-foarfeca. Jocul suporta modul multiplayer ce se poate juca doar având acces la internet sau pe LAN. De asemenea,jocul beneficiază și de un editor cu care ne putem crea scenarii și hărți customizate,stabilind
Age of Empires II: The Age of Kings () [Corola-website/Science/302886_a_304215]
-
era censitar, iar voturile erau numărate de fiecare curie, centurie sau trib. Cel mai bine recunoscut vot era cel al comițiilor centuriate de pe Câmpul lui Marte. Votau întâi prima clasa cenzitara (80 centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții și prima clasa cenzitara aveau 98 de voturi
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
centurii de pedestrași) și cele 18 centurii de călăreți, urmând celelalte clase. Se vota cu bile sau cu pietre, voturile scrise fiind aplicate la sfarsitul republicii, iar urnele erau amenajate pe o tribuna în fața armatei. Din cele 193 de centurii, călăreții și prima clasa cenzitara aveau 98 de voturi, astfel balanța votului era mereu înclinată spre prima centurie. Prima și cea mai importantă instituție a Republicii Române era Senatul Român. Era principalul organism de conducere a statului. Conform istoricului Polybius, senatul
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
fost moștenit de la reformele regelui Servius Tullius. Armata avea în centrul ei centuria (unitate militară alcătuită din 100 de pedestrași) condusă de un centurion. Două centurii formau un manipul, iar șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în turrnae. Fiecare clasă cenzitara avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o centurie 10 centurii de călăreți și 4 centurii de meșteșugari și instrumentiști. O legiune cuprindea
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
șase centurii alcătuiau o cohorta. 10 cohorte alcătuiau o legiune. Călăreții erau organizați în turrnae. Fiecare clasă cenzitara avea un nume propriu de centurii pedestre, fiind în total 193 de centurii, la care se adăugau o centurie 10 centurii de călăreți și 4 centurii de meșteșugari și instrumentiști. O legiune cuprindea 6000 de soldați, condusă de un consul, pretor ori dictator. Erau înrolate trupe de italici pe post de trupe auxiliare, iar din secolul al III-lea î.Hr., a fost creată
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
români și cartaginezi. Cel de-al doilea război punic a fost sângeros și a provocat distrugeri masive, în Italia și pe alte meleaguri ale Europei mediteranene. Romă conta pe un efectiv de 273.000 de cetățeni mobilizați (23.000 de călăreți), cu vârste cuprinse între 17-60 de ani, dar și 40000 de iuniores, printre aliații săi. Încă din 225 î.Hr., a mobilizat 210 000 de oameni. Hannibal nu se bizuia decât pe efectul surpriză. Cartagina nu putea să mobilizeze efective atât
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
concentra în Sicilia în vederea unei noi și decisive ofensive întreprinse în Africa. Totuși excepționalul strateg militar, Hannibal, a dejucat planurile românilor. A străbătut sudul Franței, traversând Munții Pirinei cu o forță militară compusă din 50 000 de infanteriști, 9000 de călăreți și 37 de elefanți de luptă. În 15 zile, a traversat culmile înzăpezite ale Alpilor și a ajuns în Galia Cisalpina și câmpia Padului, numai cu 20000 de infanteriști și 6000 de călăreți. A obținut suportul oferit de către celți și
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
din 50 000 de infanteriști, 9000 de călăreți și 37 de elefanți de luptă. În 15 zile, a traversat culmile înzăpezite ale Alpilor și a ajuns în Galia Cisalpina și câmpia Padului, numai cu 20000 de infanteriști și 6000 de călăreți. A obținut suportul oferit de către celți și de liguri. Hannibal s-a dat drept eliberatorul Italiei. Românii au încercat să-l oprească în câmpia Padului, pe când un alt corp expediționar român a fost expediat în Hispania, spre a-l combate
Republica Romană () [Corola-website/Science/299366_a_300695]
-
personalități ale lumii artistice: Picasso, Braque, Derain. Aceste manifestări declanșează un scandal de proporții nu numai în rândul publicului, ci și în cercul criticilor. Tânărul pictor Franz Marc va fi alături de Kandinski, unul dintre fondatorii noului grup "Der Blaue Reiter" (Călărețul Albastru), care apare la München în anul 1911. În mai 1912, vede lumina tiparului ediția specială a revistei intitulate "Almanach. Der Blaue Reiter", care prezintă lucrările câtorva artiști aparținând unor direcții și discipline dintre cele mai variate. După izbucnirea Primului Război Mondial
Vasili Kandinski () [Corola-website/Science/298990_a_300319]
-
tun otoman și decapitat cu un iatagan . Turcii au cucerit cetatea și au câștigat victoria. Doar o mână de apărători ai cetății au supraviețuit atacul, prin liniile otomane. Armata otomană a suferit pierderi masive, estimate la circa 18,000 de călăreți și 7,000 ieniceri, corpul acestora fiind aproape total decimat. Cu toate acestea, cea mai mare pierdere a fost cu siguranță moartea lui Suleyman Magnificul. Acești factori au avut ca rezultat amânarea atacului otoman asupra Vienei din acel an. Bătălia
Bătălia de la Szigetvár () [Corola-website/Science/304591_a_305920]
-
de luptă, a fost înfrânt. Deși a scăpat, generalii săi au fost capturați și opăriți de vii de către Jamukha. Aflând atrocitatea, Temujin a depus un jurământ de răzbunare. Și-a pregătit o nouă elită cavalereasca denumită Kheshig (o elită de călăreți arcași lipsiți de individualitate, antrenați din greu să lupte și să tragă cu arcul încă din copilărie) și a pus la cale noi tactici ingenioase. În cea de-a doua bătălie, armata de călăreți ai lui Temujin a nimicit armata
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
cavalereasca denumită Kheshig (o elită de călăreți arcași lipsiți de individualitate, antrenați din greu să lupte și să tragă cu arcul încă din copilărie) și a pus la cale noi tactici ingenioase. În cea de-a doua bătălie, armata de călăreți ai lui Temujin a nimicit armata lui Jamukha. Jamukha s-a refugiat în Munții Tannu în iarna lui 1204. Dar, trădat de doi dintre generalii săi, l-au adus în tabăra lui Temujin. Cei doi generali își așteptau recompensă din partea
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
de 50 000 de soldați, a invadat nordul Chinei. A ocolit Marele Zid Chinezesc și li s-au alăturat mercenari loiali, care s-au predat și supus noului lider mongol, jurând că vor lupta sub comanda sa. Armatele sale de călăreți au desfășurat raiduri asupra satelor și orașelor chineze. Populații întregi au fost măcelărite, orașele jefuite și incendiate, iar femeile demnitarilor chinezi, rapițe și duse chiar în patul marelui Han. În anii 1207-1209 îi supune pe tanguți (un stat alcătuit de
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
mongol al apărării, în Ulaan Baatar). Puterea și succesul trupelor mongole se explică prin disciplină severă, prin enormă mobilitate a trupelor, natura robustă a căilor și războinicilor, armele din dotare și prin tactică inteligență de luptă a comandanților mongoli. Fiecare călăreț avea doi sau trei căi, care îi dădeau posibilitatea schimbării căilor obosiți, ostenii oprindu-se pe un traseu numai pentru somn și hrană. Această constă preponderent din carne uscată făcută pulbere ("borts"), păstrată în bășica de vită prinsă la să
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
posibilitatea schimbării căilor obosiți, ostenii oprindu-se pe un traseu numai pentru somn și hrană. Această constă preponderent din carne uscată făcută pulbere ("borts"), păstrată în bășica de vită prinsă la să. Mongolii erau antrenați de copii pentru a deveni călăreți și arcași excelenți. Vânătoarea era îndeletnicirea de căpătai că antrenament în vederea războaielor. Armă principala era arcul compus din două materiale diferite (lemn, tendoane sau metale) care asigurau o elasticitate deosebită. Războinicii posedau mai multe arcuri, foloseau săgeți cu vârfuri metalice
Ginghis Han () [Corola-website/Science/303513_a_304842]
-
de invazie era de 150 000 de oameni. Comanda trupelor a fost încredințată unor generali și ofițeri veterani, ca Iulius Sabinus, Terentius Scaurinus, Iulius Quadratus Bassus, care vor fi guvernatorii Daciei. Armata dacilor era alcătuită 50 000 de soldați, din călăreți ce luptau cu arcuri și pedestrași înarmați cu paloșe curbe - siccae, săbii drepte sau curbe - falces, și aveau că stindard balaurul-draco. Decebal s-a coalizat cu bastarnii și sarmatii, ba chiar a trimis în dar un sclav regelui Parthiei, Pacorus
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
lor și mulți au murit în apa înghețată. Traian a plecat cu armata din munți, urmându-i pe daci în Moesia. O prima ciocnire a avut loc în timpul nopții, cu pierderi nesemnificative de ambele părți, și fără un rezultat decisiv. Călăreții roxolani sunt înfrânți. Fiind atacați de pretutindeni, dacii sunt învinși. Bătălia s-a desfășurat la Adamclisi pe locul unde împăratul va fonda "Orașul Victoriei", purtând numele de Nicopolis ad Istrum. Tratativele eșuează, iar luptele se reiau. Traian a ocupat munții
Războaiele daco-romane () [Corola-website/Science/303544_a_304873]
-
Secolul al XIV-lea este deci o perioadă de înflorire și pentru Balcic, dar aceasta nu durează mult. În 1388 au loc primele atacuri ale turcilor, sub comanda lui Yakci-bey, trimis de vizirul Çandarli Ali-Pașa în fruntea a 5000 de călăreți, pentru a ocupa cetățile Țării Cărvunei. Turcii au numit noua țară ocupată după ultimul ei mare despot, Dobrotici, așa cum aveau obiceiul: "Dobrugi-ili" (Țara lui Dobrugi). În același an sau la începutul lui 1389, Mircea cel Bătrân, domnul Valahiei, învinge trupele
Balcic () [Corola-website/Science/303574_a_304903]