KorAP: Find »[drukola/base=căsătorie & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...1462 >

36,539 matches

Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303

aceasta era, în fapt, subordonată mecanismelor politice ale statului comunist. Relațiile interumane erau ordonate în sensul funcționalității familiei pentru societatea socialistă în ansamblu. Familia era, în primul rând, cadrul în care devenea posibilă realizarea politicii pronataliste 12. Statul intervenea privind căsătoria și divorțul, locuințele, numărul copiilor, educația acestora, petrecerea timpului liber 13. În perioada de tranziție, familia este instituția ce resimte și susține din greu costurile sociale ale transformărilor economico-statale. Dihotomic privită, familia este considerată ca un mediu de stabilitate față de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
2. Starea de fapt" În societățile occidentale contemporane, problematica familiei cu un singur părinte este din ce în ce mai amplu luată în considerare din perspectiva cercetării și a politicilor publice. În unele țări, ponderea familiilor monoparentale a crescut foarte mult. Numărul nașterilor în afara căsătoriei legitime este pe plan mondial în creștere: în 1995 reprezenta 53% din numărul total al nașterilor în Suedia, 47% în Danemarca, 37% în Franța, 34% în Marea Britanie (G. Bock, 2002, p. 319). Ca tendințe generale, în Europa, în dinamica familiei

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
2002, p. 319). Ca tendințe generale, în Europa, în dinamica familiei se pot observa creșteri ale vârstei medii la care oamenii se căsătoresc, ale vârstei la care au copii, o creștere a divorțialității și o creștere a ponderii nașterilor în afara căsătoriei legale. Scade rata natalității și a numărului mediu de copii. În acest context, în a doua jumătate a secolului trecut, numărul familiilor monoparentale a început să crească, pe fondul destructurării modelului tradițional și al apariției formelor alternative de familie. Se

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
fi fost aceeași în cazul în care cele mai multe familii monoparentale s-ar fi aflat în grija tatălui părinte singur 21. Conform datelor oferite de M.M.S.S.F., ca tendințe generale privind situația familiilor, în România, se remarcă o scădere a numărului de căsătorii și o creștere a numărului de divorțuri. Din conjugarea celor două tendințe se configurează creșterea numărului de familii monoparentale, creșterea numărului de copii care nu au o familie legalizată. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că nupțialitatea înregistrează

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
două tendințe se configurează creșterea numărului de familii monoparentale, creșterea numărului de copii care nu au o familie legalizată. Datele furnizate de Institutul Național de Statistică arată că nupțialitatea înregistrează o tendință de scădere, rata acesteia ajungând la 6,1 căsătorii la 1 000 de locuitori - de la 7,7 în 1989, la 6,5 în 1998 (I.N.S., 2002, p. 16). În aceeași perioadă, divorțialitatea a înregistrat valori apreciate drept scăzute în context european. În România, după o ușoară creștere a divorțialității

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
Iată, deci, cum starea de fapt a familiei monoparentale, în pofida punctului de vedere al ministerului responsabil cu protecția acesteia, nu se datorează ratei înalte a divorțurilor, ci altor factori, printre care se remarcă nașterea unui număr mare de copii în afara căsătoriei legalizate. Pentru România, numărul copiilor născuți în afara căsătoriei a crescut, de la 18,3% în 1990, la 25,5% în anul 2000. Numărul copiilor născuți de mame necăsătorite reprezintă circa o cincime din totalul născuților vii (I.N.S., 2002, p. 10). Un

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
monoparentale, în pofida punctului de vedere al ministerului responsabil cu protecția acesteia, nu se datorează ratei înalte a divorțurilor, ci altor factori, printre care se remarcă nașterea unui număr mare de copii în afara căsătoriei legalizate. Pentru România, numărul copiilor născuți în afara căsătoriei a crescut, de la 18,3% în 1990, la 25,5% în anul 2000. Numărul copiilor născuți de mame necăsătorite reprezintă circa o cincime din totalul născuților vii (I.N.S., 2002, p. 10). Un alt fenomen frecvent, dar greu de surprins în

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
dintr-un părinte și copilul sau copiii săi, un grup de persoane aflate în relație de rudenie, rezultată prin filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la familia nucleară, formată din soț, soție și copiii lor minori. Căsătoria nu mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
filiație directă sau adopție. Adesea, este abordată ca o abatere de la familia nucleară, formată din soț, soție și copiii lor minori. Căsătoria nu mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
soție și copiii lor minori. Căsătoria nu mai reprezintă modalitatea de constituire legală a familiei, ci doar un prim element dintr-un conglomerat cauzal: căsătoria urmată de divorț, separare sau deces. Familia monoparentală poate rezulta și din asumarea copiilor în afara căsătoriei. Din punct de vedere sociologic, familia monoparentală poate fi definită ca un grup social constituit pe baza relațiilor de rudenie între unul dintre părinți (părintele singur) și copilul sau copiii săi, grup caracterizat prin stări afective, aspirații și valori comune

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
s-au stabilit drepturi și obligații, reglementate prin norme legale 27. Față de accepțiunea juridică a familiei nucleare, clasice, familia monoparentală tinde să constituie o abatere, în sensul producerii efectelor juridice nu în urma încheierii unor contracte, cum ar fi în cazul căsătoriei legale, ci preponderent ca urmare a unor relații de descendență sau adopție 28. În comparație cu familia tradițională, care îndeplinea mai multe funcții cu impact pozitiv asupra societății - funcțiile de reproducere, de socializare a copiilor, de îngrijire, de protecție, de asigurare a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
îndelungat treburile administrativ-gospodărești, este solicitat mai mult în sprijinirea copiilor etc.). Transmiterea moștenirii în cadrul familiei (proprietate, nume, status) se realizează fie matriliniar (pe linia mamei), fie patriliniar (pe linia tatălui), fie biliniar (pe linie maternă și paternă). În cazul existenței căsătoriei între părinți, atunci, în cele mai multe situații, numele purtat de copii este cel al tatălui. În modul de manifestare a autorității, față de maniera tradițională, în care autoritatea putea fi deținută de bărbatul cel mai în vârstă sau de soț (în patriarhat

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
cetățeni de bază ai societății socialiste. Problemele cu care se confrunta familia erau marcate și de situația asimetrică menționată, iar efectele se puteau recunoaște atât în modul în care se puneau și se rezolvau problemele de ordin personal (de pildă, căsătoria agresorului cu victima repara onorabil cazul unui viol), cât și în diferențele între diversele forme de relaționare (de exemplu, căsătoria legalizată era mai bine valorizată decât simpla coabitare). Un cuplu ale cărui relații erau oficiale se bucura de o mai

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
efectele se puteau recunoaște atât în modul în care se puneau și se rezolvau problemele de ordin personal (de pildă, căsătoria agresorului cu victima repara onorabil cazul unui viol), cât și în diferențele între diversele forme de relaționare (de exemplu, căsătoria legalizată era mai bine valorizată decât simpla coabitare). Un cuplu ale cărui relații erau oficiale se bucura de o mai mare prestanță socială decât cel în cadrul căruia relațiile apăreau cumva ca întâmplătoare. Concubinajul era descurajat în favoarea legalizării legăturii. Copilul născut

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
era mai bine valorizată decât simpla coabitare). Un cuplu ale cărui relații erau oficiale se bucura de o mai mare prestanță socială decât cel în cadrul căruia relațiile apăreau cumva ca întâmplătoare. Concubinajul era descurajat în favoarea legalizării legăturii. Copilul născut în afara căsătoriei era considerat ca fiind în răspunderea mamei 4. Statutul marital este un atribut important pentru legitimarea socială. Femeile căsătorite sunt femei onorabile. Într-o serie de interviuri, Adriana Băban (2002, p. 64) scoate în evidență situația menționată: „Bun sau rău

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
posibilă revalorizarea pozitivă a relațiilor interumane. Programul urmărește integrarea în familia de origine, chiar dacă nu neapărat în trunchiul de bază, ci pe grade de rudenie secundare, a mamei și copilului. O altă soluție probată practic este plecarea din Centru prin căsătorie, deci formarea unei noi familii. Între obiectivele urmărite și soldate cu rezultate apreciabile se numără: învățarea rolului de mamă și dobândirea încrederii în forțele proprii, continuarea studiilor și găsirea unui loc de muncă, ceea ce conferă șanse reale de autonomie. De

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
în acest sens figura Fecioarei Maria (despre care Anca Manolache ș1994, p. 35ț spunea că se află cel mai departe de căsnicie, din tot neamul omenesc). În situația în care tendința în societatea contemporană este mai degrabă către așa-numita căsătorie deschisă, aceasta reprezentând un amestec de concubinaj și familie nucleară, având toate drepturile și obligațiile care decurg din statutul unei familii oficializate, dar urmărind drept scop explicit împlinirea și satisfacerea nevoilor de devenire a fiecărei persoane (I. Mitrofan, C. Ciupercă

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
drept situații cu un risc social mare femeile singure în vârstă și mamele singure. V. Pasti, în Ultima inegalitate. Relațiile de gen în România (p. 118), arăta că femeile sunt mai interesate de a iniția și de a păstra o căsătorie, deși au șanse mai mici pentru aceasta decât bărbații: femeile se căsătoresc mai devreme decât bărbații și într-o mai mare pondere decât aceștia 67, dar sunt mai multe și trăiesc mai mult. La aceasta, se adaugă și relația specială

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
au o formă de organizare în care se regăsesc raporturi bine precizate de status și rol77. Instituționalizarea relațiilor interumane privind familia constă în dezvoltarea unui sistem de comportamente așteptate, modelate, predictibile și acceptate social. Relația dintre parteneri se instituționalizează prin căsătoria civilă. Relația dintre părinți și copii se instituționalizează prin însuși faptul nașterii sau prin recunoaștere judecătorească (I. Mihăilescu, 2002, p. 223). În această ipostază, familia este o instituție informală ce reglementează comportamentele pe baza unor norme, iar exercitarea rolurilor este

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
necăsătorit își poate abandona copilul fără a suporta consecințele pe care le suportă în aceeași situație un tată căsătorit. O altă problemă se referă la dreptul tatălui necăsătorit la tutelă, încredințare spre îngrijire, dreptul de acces la copiii născuți în afara căsătoriei. Observația constantă care se desprinde este aceea că protecția deplină a copilului se realizează numai în cadrul familiei legalizate. De aceea, atunci când doresc să aibă copii, multe cupluri își legalizează relația. O altă consecință este că, nelegalizându-și relația, evită și

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
aceea, atunci când doresc să aibă copii, multe cupluri își legalizează relația. O altă consecință este că, nelegalizându-și relația, evită și să aibă copii. O situație aparte o reprezintă ceea ce se poate numi „prezumția de paternitate”: un copil născut în cadrul căsătoriei este considerat copilul soțului mamei 10. Un caz adus în 1994 în fața Comisiei Europene de către B. din Marea Britanie a pus problema cu care se confrunta un bărbat căruia îi era refuzat un test de sânge pentru a stabili paternitatea față de

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
se refuză recunoașterea maternității. Comisia a respins cazul ca decurgând din procesul biologic, iar nu din hotărârile de factură juridică (R. Weber școord.ț, 1998, p. 147). Așa cum am arătat, în România, Codul familiei prevede că un copil născut în timpul căsătoriei are ca tată pe soțul mamei. În acest context, cum poate revendica un părinte natural drepturile sale privind viața familială, dacă el se află, din punct de vedere juridic, în afara familiei în care s-a născut copilul său? Recunoașterea dreptului

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
unic, poate renunța la intenția de a forma o nouă familie, ocrotind cu bună credință interesul superior al copilului și rămânând astfel părinte singur. 2. Copiii fetelor mametc "2. Copiii fetelor mame" Denumesc prin această sintagmă copiii născuți în afara unei căsătorii legalizate 13. În tradiția populară românească, se întâlnea expresia „copii din flori”14. Athony Giddens (Sociologie, Editura ALL, 2000, p. 169) folosește sintagma „mame singure prin opțiune”15 pentru a denumi acei părinți singuri care au avut libertatea de a

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
bazează pe faptul că au suficiente resurse pentru întreținerea familiei lor. În societatea contemporană, mulți oameni dau curs funcției de procreare, fără a o condiționa exclusiv de constituirea unei familii legalizate. Așa cum am arătat, ca tendință generală, numărul nașterilor în afara căsătoriei crește. În SUA, numărul de nașteri ale femeilor necăsătorite raportat la numărul total de nașteri a crescut de la 5% în 1940 la 31% în 1993. În țările scandinave, mai mult de jumătate dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei (Fr. Fukuyama

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
nașterilor în afara căsătoriei crește. În SUA, numărul de nașteri ale femeilor necăsătorite raportat la numărul total de nașteri a crescut de la 5% în 1940 la 31% în 1993. În țările scandinave, mai mult de jumătate dintre copii sunt născuți în afara căsătoriei (Fr. Fukuyama, 2002, p. 55). Subordonarea relațiilor de rudenie parentale față de cele maritale ține, mai cu seamă, de configurația familiei de tip tradițional. În societatea contemporană, este semnificativ că asumarea parentității se face într-o diversitate de situații (în singurătate

[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]