2,267 matches
-
spre Depresiunea Ponoraș sau satul Zece Hotare. IV. Damiș-Poiana-Ponorul Runcșor- Fântânele. Traseul începe din centrul satului și urmează drumul județean pe direcția Roșia-Beiuș. După ce trece de cătunul Fundătura, drumul face un cot la stânga, apoi la dreapta și coboară ușor spre cătunul Poiana. Depășește bifurcația ce urcă în dreapta spre catunul Fântânele și după ce lasă în urmă câteva case pe stânga, inclusiv Peștera Ministerului și școala primară, drumul se desparte în două: înainte se continuă spre Roșia, iar la stânga începe un drum de
Depresiunea Damiș () [Corola-website/Science/303427_a_304756]
-
kilometri est de Câmpeni, în locul unde Bistricioara se varsă în Arieș. A fost înființată la 19 octombrie 1848, comandant fiind numit centurionul Alexandru Bistran. În această tabără se concentrau și se instruiau combatanții proveniți din peste 25 sate și crânguri (cătune): Bistra, Aronești, Bălești, Bălăești, Ciuldești, Crețești, Dealul Muntelui, Dâmbureni, Durăști, Gănești, Hodișești, Hudricești, Gipaia, Lunca Largă, Lunca Merilor, Mihăiești, Novăcești, Perjești, Poiana, Runcuri, Stefanca, Tomnatec, Tărănești, Vârșii Mari, Vârșii Mici și altele. Tabăra de la Bucium era amplasată la 8 kilometri
Avram Iancu () [Corola-website/Science/301433_a_302762]
-
ales o parte a locuitorilor satului, poartă numele de Mager sau Magheriu, precum profesorul Traian Mager (1887-1950) care întreprinde câteva cercetări asupra zonei și a istoricului ramurii ardelene a familiei. Într-un act datat 14 octombrie 1665 este atestat în cătunul Câlnic al satului Bârzeiul de Ghilort, din actualul județ Gorj, un anume Vlad Măgheriu și nepotul său Petru, ce "i să zice acum Fleșeariu" (care întemeiază familia de moșneni Fleșeariu), străini de moșnenii zonei, ce cumpără toată partea de moștenire
Familia Magheru () [Corola-website/Science/301472_a_302801]
-
trei panouri, unul central și două laterale, denumite popular aripi, panouri legate prin balamale, a cărei funcționalitate trimite la serviciile religioase practicate în pelerinaje sau procesiuni, dar poate și la înmormântări ale unor notabilități sătești, și chiar la slujbele din cătune și crânguri mai îndepărtate, lipsite de lăcașuri de cult. După capodopera aflată în colecțiile Muzeului Brukenthal din Sibiu, datând din a doua jumătate a veacului al XV-lea, închipuind un Deisis (Iisus pe tron, pe întreg panoul central, având la
Biserica de lemn din Agârbiciu () [Corola-website/Science/313195_a_314524]
-
Ioan Tot Săotanu din Ardeova. În memoria colectivă este încă vie amintirea acelui important eveniment, evocat adesea de mai vârstnicii satului ca cel mai important din toată copilăria lor. Biserica „Înălțarea Sfintei Cruci” din Bălcești, (de la Bâlc-Bălcești), în 1909, un cătun al satului Dângău Mare, azi sat mic, de sine stătător, aparținând comunei Căpușu Mare este construită din bârne bine cioplite de stejar, îmbinate în coadă de rândunică și cheotoare dreaptă, cu grinzile de la bază fixate, la noul amplasament, pe o
Biserica de lemn din Bălcești () [Corola-website/Science/313197_a_314526]
-
Zonele rurale sunt regiuni din afara așezărilor urbane. Acestea sunt caracterizate prin faptul că au o populație redusă față de cea din mediul urban, iar locuitorii lucrează adesea pământul. Două tipuri de așezări umane fac parte din mediul rural: satul și cătunul. În Uniunea Europeană, se poate observa o preocupare mai aparte de problematica spațiului rural, mai ales începând din anii 80. Spațiile rurale sunt legate de valori cum ar fi ocrotirea naturii și păstrarea unor valori culturale, experiența mediului sănătos și de
Mediu rural () [Corola-website/Science/313241_a_314570]
-
toate anotimpurile anului, cu multă ușurință. Muntele Vâlcan oferă excelente condiții pentru practicarea alpinismului. Partea să estică, în zona stâncăriilor, are trasee pitonate. De pe vârfurile "Căprăreasa" și "Caprifoiul" se văd: culmea teșita de origine calcaroasa a "Brădișorului", casele răzlețe ale cătunelor sau satelor Grohotele, Cornățel, Serbaia, Porcurea și Tarnița, coloanele poliedrice de bazalt ale Detunatelor, Dealu Mare, peste care trece șoseaua Zlatna - Abrud, Roșia Montană, Abrudul, Câmpeniul, chiar cetatea Devei spre sud și culmile Masivului Retezat.
Muntele Vulcan (arie protejată) () [Corola-website/Science/314550_a_315879]
-
fiecare plai și plasă în parte, alcătuită în total din 7 foi, la scara 1: 200.000, hartă întocmită de ing. Crapelianu. Harta Prahovei apărută în 1900 este prima hartă pe care apare o împărțire în cercuri, comune, sate și cătune. Studiile geologice privind comuna Vărbilău datează încă din secolul XIX. Începând cu secolul al XX-lea se remarcă W. Teissyre în 1907 cu lucrarea „Stratigrafia regiunilor petrolifere din Subcarpați”. În 1927 D. M. Preda publică date privind geologia văii Teleajenului
Comuna Vărbilău, Prahova () [Corola-website/Science/314608_a_315937]
-
anul 1791 . Are hramul „Înălțarea Domnului”. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: AB-II-a-A-00177. Conscripția lui Bucow, din 1760-1762, nu înregistrează așezarea, ea fiind amintită abia în 1909 sub numele de Lăpuș sau Lepuș, drept cătun al Scărișoarei. Mărturii istorice și artistice indică însă că Arieșeni, astăzi comună cu sate și crînguri, era deja, în secolul al XVIII-lea, un centru bine definit. Biserica de lemn, a fost ridicată în 1791, dar tradiția că ea a
Biserica de lemn din Arieșeni () [Corola-website/Science/313513_a_314842]
-
stilului moldovenesc, distinse aici în cupola boltită peste navă și în absidele laterale. Biserica este cuprinsă în noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Tradiția "„rămasă din om în om”" amintește de o biserică de lemn mai veche în cătunul Dărăbeni, arsă de turci în noaptea de înviere. Biserica de lemn actuală a fost ridicată în partea nouă a satului, "„în Năvrăpești, în bâtca dealului”", deasupra râului Moldova, cu lemne de pe loc. Momentul ridicării bisericii a fost consemnat înr-o inscripție
Biserica de lemn din Miroslovești () [Corola-website/Science/314126_a_315455]
-
născut în județul Sibiu, călugărit la Căldărușani), drept director al școlilor românești din regiune. Limita sudică a litoralului românesc a fost fixată de la Congresul de la Berlin, unde emisarul francez a insistat ca frontiera cu Bulgaria să ajungă la mare între cătunele de pescari Ofidaki (azi Vama Veche) și Limanaki (azi Durankulak în Bulgaria) ca să cuprindă populația românească din valea Albă (comuna Limanu) și din jurul portului Mangalia. În anul 1916, după intrarea României în Primul Război Mondial, pe litoral au loc operațiuni
Litoralul românesc () [Corola-website/Science/313374_a_314703]
-
mai impaludate din țară, în care s-au tratat profilactic 6.161 de persoane și s-au ținut sub observație, ca martori, 15.838 de persoane. În 1907, campanii antimalarice s-au efectuat în județele Ilfov, Vlașca, Romanați, precum și în cătunul Anadolchioi, din județul Constanța, considerate a fi "„printre cele mai impaludate”". Dr. Irimescu precizează că, dintr-o populație de 53.917 locuitori, ținuți îndeaproape în observație din punctul de vedere al paludismului, 24.533 au fost profilaxați. În 1908, campania
Ștefan Irimescu () [Corola-website/Science/313770_a_315099]
-
se naște în 14 octombrie 1883 ca al treilea și ultimul copil al medicului militar Mr. Nicolae Zorileanu, care ulterior avea să avanseze până la gradul de general de brigadă, și al Eufrosinei Popescu. Numele de familie provine de la cel al cătunului "Zorila", (sau, după alte surse "Zorileni") situat în comuna Broșteni din județul Mehedinți, de unde tatăl său era originar. Avea două surori, mai mari, născute în 1881 și 1882. Tatăl său a fost mutat cu serviciul la Târgoviște, unde, între anii
Mircea Zorileanu () [Corola-website/Science/314889_a_316218]
-
Komîșivka. Localitatea Hagi-Curda a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bugeac (Basarabia de sud) a Principatului Moldovei. După cum atestă o notație de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, satul a fost înființat prin unirea a mai multor cătune din zonă și au format o așezare mai mare, cu numele de Frumușica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. Odată cu ocuparea Bugeacului de către turci și tătari, satul a primit alte denumiri
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
sud) a Principatului Moldovei. După cum atestă o notație de pe Ceaslovul aflat în fosta biserică a satului, satul a fost înființat prin unirea a mai multor cătune din zonă și au format o așezare mai mare, cu numele de Frumușica. Unirea cătunelor avea ca scop apărarea localnicilor de hoardele de tătari care le prădau periodic. Odată cu ocuparea Bugeacului de către turci și tătari, satul a primit alte denumiri: Ghiolbașâi (satul din capul ghiolului) sau Hagicurda . Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe
Hagi-Curda, Ismail () [Corola-website/Science/318408_a_319737]
-
Woodstock Music & Art Fair (informal, Woodstock sau Festivalul Woodstock) a fost un festival de muzică intitulat „Trei zile de pace și muzică”, ținut pe terenul (2,4 km) unui fermier numit Max Yasgur, în apropierea cătunului White Lake, în orașul Bethel, New York (stat), în perioada 15-18 august 1969. Bethel este situat la 43 mile (69 km) sud-vest de orasul Woodstock, New York (stat). Evenimentul a fost subiectul unui film documentar de trei ore, în care au fost
Festivalul de la Woodstock () [Corola-website/Science/317921_a_319250]
-
se află în cătunul Groșeni, localitatea Teleormanu din comuna Mârzănești, județul Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Momentul ridicării lăcașului nu se cunoaște, însă construcția este antedatată de inscripții din anii 1800 și 1815. Biserica din Groșeni este una dintre multele biserici călătoare din
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
Teleorman și poartă hramul „Sfântul Nicolae”. Momentul ridicării lăcașului nu se cunoaște, însă construcția este antedatată de inscripții din anii 1800 și 1815. Biserica din Groșeni este una dintre multele biserici călătoare din zonă, fiind adusă înainte de anul 1864 din cătunul Hârlești, astăzi cuprins în localitatea Depărați. Se remarcă prin structura pereților originali, prinși în cuie de fier, prin stâlpii sculptați de la pridvor și roata de moară așezată la intrare. Însemnările din secolul 19 din pridvor constituie izvoare documentare locale ce
Biserica de lemn din Teleormanu-Groșeni () [Corola-website/Science/322933_a_324262]
-
se afla până în urmă cu câteva decenii într-o stare avansată de ruină în cătunul Tătăroaia din localitatea Prundeni, județul Vâlcea. Avea hramul „Sfinții Voievozi” și era ridicată în anul 1787. A fost demolată în anul 1977 iar lemnele păstrate în cimitir, pentru o eventuală reconstruire ulterioară, au dispărut în timp. Biserica a fost înscrisă
Biserica de lemn din Prundeni-Tătăroaia () [Corola-website/Science/319468_a_320797]
-
ani vine la Bălți, la o rudă a tatălui, cu handicapul necunoașterii limbii ruse (limba oficială a statului și, totodată, limba de predare în școli). Pe lângă acest impediment, a fost nevoit să se adapteze trecerii brutale de la ambientul dintr-un cătun izolat la cel din capitala județului, cât și contextului istoric în care și-a petrecut copilăria și adolescența, pe care le-a caracterizat atât de plastic: copilărie fără copilărie. Înțelegând, încă de mic copil, suferințele acelora care împărtășiseră aceeași soartă
Leonid Grom () [Corola-website/Science/332959_a_334288]
-
Refacere cale de rulare, stradă pe o lungime de 0,15 km, sat Zervești │Comuna Turnu Ruieni │ 20 Refacere cale de rulare pe 0,2 km, DC 12 Dalci-Cicleni, sat Cicleni M Băișoara-Săcel km 17-19 Refacere drum de exploatație Hagau-Borșa Cătun Refacere podeț tubular sat Borșa Cătun Refacere uliță colaterală în zona Nemnis Refacere uliță colaterală zona Recea Scurta Păltiniș - 1,1 km, Scurta Frântura - 0,3 km, Refacere DJ 715 pe raza Comunei Buciumeni Refacere poduri distruse, sat Balota de
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
o lungime de 0,15 km, sat Zervești │Comuna Turnu Ruieni │ 20 Refacere cale de rulare pe 0,2 km, DC 12 Dalci-Cicleni, sat Cicleni M Băișoara-Săcel km 17-19 Refacere drum de exploatație Hagau-Borșa Cătun Refacere podeț tubular sat Borșa Cătun Refacere uliță colaterală în zona Nemnis Refacere uliță colaterală zona Recea Scurta Păltiniș - 1,1 km, Scurta Frântura - 0,3 km, Refacere DJ 715 pe raza Comunei Buciumeni Refacere poduri distruse, sat Balota de Sus │Comuna Murgași │ 146 Refacere pod
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
sat Bicaz Chei) Refacere apărare de mal din bușteni pe L = 0,1 km pentru protecție drum riveran (sat Bicaz Chei) Refacere podeț auto din lemn pe Aleea Livezii peste r. Nechit (sat Borlești) Refacere punte pietonală din lemn către cătun Puriceni peste r. Nechit (sat Borlești) │ │ │ ├────┼───────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────────┼───────────────────────────┼────────────┤ │11 │Refacere platformă din balast drum sătesc Livada Tomii pe L = 0,015 km (sat Ceahlău) │Comuna Ceahlău │ 13 Refacere rampe acces pod DC 165 km 0+250 peste r. Cracăul Alb (sat Cracăul
HOTĂRÂRE nr. 468 din 6 iulie 2016 (*actualizată*) privind alocarea unei sume din Fondul de intervenţie la dispoziţia Guvernului, prevăzut în bugetul de stat pe anul 2016, pentru unele unităţi administrativ-teritoriale afectate de calamităţi naturale produse de inundaţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273298_a_274627]
-
înmatriculare pentru o perioada determinata; ---------- Pct. 16^3 al art. 6 a fost introdus de pct. 3 al art. I din LEGEA nr. 6 din 9 ianuarie 2007 , publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 30 din 17 ianuarie 2007. 17. localitate - cătunul, satul, comuna, orașul și municipiul ale căror intrări și ieșiri sunt semnalizate în conformitate cu prevederile legale; 18. masa totală maximă autorizata - masa maximă a unui vehicul încărcat, declarată admisibilă în urma omologării de către autoritatea competentă; 19. mijloc tehnic certificat - dispozitivul care dovedește
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 195 din 12 decembrie 2002 (**republicată**)(*actualizată*) privind circulaţia pe drumurile publice**). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/273054_a_274383]
-
în satul "Silișteni" pe malul râului "Elan" în ținutul Fălciu, azi în comuna Dimitrie Cantemir din județul Vaslui, în partea de sud a orașului Huși. Genealogiștii au stabilit că un strămoș obscur ar fi dobândit în secolul al XVI-lea cătunul Silișteni din Moldova și că familia era de "origine pur românească" Răzeșii moldoveni erau oameni săraci, dar pe care sărăcia îi făcuse luptători dârzi și aspri. Aveau acolo un codru, codrul Tigheciului, fără copaci mari, dar cu spini mulți, cu
Dimitrie Cantemir () [Corola-website/Science/297283_a_298612]