19,955 matches
-
două etaje, trei etaje, și iată geamul luminat de la studioul lui Herr Kolber - patru etaje, iar silueta clădirii se pierdea În cerul cenușiu și Încărcat. Ar fi fost o cădere urâtă. — Der Kaffe mit Milch, spuse el. Amestecă gânditor În cafea. Josef Grünlich, omul destinului. Nu avusese nici o altă soluție, nu ezitase nici o clipă. O urmă de nemulțumire Îi umbri trăsăturile când se gândi: Dar nu o pot spune nimănui. Ar fi mult prea periculos. Chiar și prietenul lui cel mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Josef Își puse degetele Înmănușate pe frunte și le coborî umede de transpirație. Așa nu merge, se gândi el. Nu trebuie să devin nervos. Probabil că mi-am imaginat țipătul acela. Era pe cale să se așeze și să-și termine cafeaua, când Îl auzi iarăși. Era un lucru extraordinar că putea trece neauzit În cafenea. Cât va dura, se Întrebă el, până când ea va deschide fereastra? Atunci o vor auzi. Plecă de la masă și În stradă auzi țipetele mai limpede, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Nu. Ea scutură din cap. Nu putea risca să-l piardă acum și multe din fetițele lui Dunn vor fi mai drăguțe decât ea. — Mai bine ne Întoarcem În pat după varieteu. Începură să râdă În timp ce-și beau cafeaua și Împroșcară picături cafenii pe fața de masă. În râsul ei nu existau rețineri; era fericită pentru că greutățile fuseseră lăsate În urmă. — Știi cât a durat dejunul nostru? Întrebă ea. O oră Întreagă. E scandalos. N-am mai făcut așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
voi coborî eu la tine“. Lumea era În haos când săracii mureau de foame și bogații nu era mai fericiți din cauza asta; când hoțul poate fi pedepsit sau recompensat cu titluri; când făinii i se dădea foc În Canada și cafelei În Brazilia, iar săracii din propria lui țară nu aveau bani de pâine și mureau de frig În Încăperi neîncălzite. Lumea era Întoarsă cu dosu-n sus și el făcuse tot ce-i stătuse În puteri s-o pună la loc
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Exclusivitate, spuse domnișoara Warren, bătând darabana cu degetele pe covoraș. Vreau exclusivitate. Este reportajul meu, exclamă ea cu mândrie, permițând undeva, În fundul minții, dincolo de titluri și caractere culese-n plumb, să ia contur un vis despre Coral În pijama turnând cafeaua, Coral În pijama amestecând un cocteil, Coral adormită În apartamentul redecorat și Întinerit. Partea a cincea Constantinopol — Bună, bună. A sosit cumva domnul Carleton Myatt? Armeanul mărunțel și vioi, cu o floare la butonieră, răspunse Într-o engleză tot atât de elegantă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
acum prânzul, spuse el. Domnul Stein Își umezi buzele. — Vă e foame? Întrebă Myatt. — Am luat micul dejun devreme, spuse domnul Stein, fără nici un reproș În glas. Dar Janet Pardoe și domnul Savory nu așteptaseră după ei. Deja Își beau cafeaua și lichiorul În restaurantul pavat cu gresie albastră când Myatt și domnul Stein exclamară ce Întâmplare fericită era că nepoata lui și cu Myatt se cunoscuseră deja și erau prieteni. Janet Pardoe nu spuse nimic. Îl privi doar cu ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
scenă, o franțuzoaică În frac defila cambrată Încoace și-ncolo, cu un baston sub braț, cântând un cântec despre „Ma Tante“, pe care Spinelli Îl făcuse popular la Paris cu mai mult de cinci ani În urmă. Domnii turci sorbeau cafele, râdeau, trăncăneau și scuturau din capetele lor mici și brunete ca niște păsări de casă gălăgioase, dar nevestele lor, nu de multă vreme eliberate de văluri, stăteau tăcute și se uitau la cântăreață cu fețe ca de cocă, inexpresive. Myatt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
lume care n-o băga În seamă și nu se amuza. Pera se vedea departe și mult sub ei, luminile bărcilor de pescuit din Cornul de Aur sclipeau ca niște făclii de buzunar, iar chelnerii se Învârteau peste tot, servind cafele. Nu cred că este nici o masă liberă. Va trebui să mergem Înăuntru. Un bărbat gras făcu semn cu mâna În direcția lor și le zâmbi. — Îl cunoști? Myatt se gândi o clipă, fără să se oprească din mers. — Da, cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
privind respectivele instituții. Friederick Delius (1862-1934), compozitor, În mare parte autodidact, prieten la un moment dat cu Edvard Grieg, prețuit În Germania și Anglia la Începutul secolului XX, autor a șase opere și al „Legendei pentru vioară și orchestră“. O cafea cu lapte (germ.). Edmund Burke (1729-1797), om de stat englez, orator parlamentar și gânditor politic, angajat În lupta pentru limitarea puterii regale și pentru constituționalitate. Multe fraze din pamfletele și discursurile sale au rămas memorabile prin caracterul lor aforistic. Legendari
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
Hermès. Îți place pălăria? Yves Saint Laurent i-a dat-o mamei mele În 1972. Este superbă, i-am răspuns. Felul În care arăta Lauren la plajă era incredibil de șic. Trupul ei mlădios, minion, avea o delicioasă culoare de cafea cu lapte, care Înfrumuseța până la perfecțiune imprimeul geometric ciocolatiu cu turcoaz al panglicilor care alcătuiau costumul ei de baie foarte sumar. Pedichiura era făcută cu un roz delicat, iar pletele brune, strălucind ca boabele de cafea, Îi cădeau În valuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
o delicioasă culoare de cafea cu lapte, care Înfrumuseța până la perfecțiune imprimeul geometric ciocolatiu cu turcoaz al panglicilor care alcătuiau costumul ei de baie foarte sumar. Pedichiura era făcută cu un roz delicat, iar pletele brune, strălucind ca boabele de cafea, Îi cădeau În valuri În jurul umerilor, atingând ușor nisipul atunci când se mișca. La gâtul delicat Îi atârnau șase șiraguri din mici perle de cultură și, În jurul antebrațului, puse cît mai sus, avea trei brățări masive de aur, pe care le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
animate, ca să-și sublinieze ideea. Doamne, chiar trebuie să fumez o țigară În acest moment al povestirii, adăugă ea, reluând ritualul aprinderii unei alte țigări. Apoi a Început să-mi trimită șoferul În fiecare dimineață cu Wall Street Journal, o cafea cu lapte și un croasant de la Patisserie Claude, moment În care am decis că a fi proaspăt divorțată e mult mai puțin nasol decât a fi proaspăt căsătorită. Dumnezeule, luna mea de miere după divorț e beton, a oftat ea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
mare plăcere să te cunosc. Trec pe la tine la șase. Te Îmbrățișez, Milton Pe la mine la șase? De unde știa Milton unde locuiam? Poate că-i spusese Lauren. Dar ce voia? Am desfăcut pachetul În timp ce luam câte o Înghițitură dintr-o cafea espresso. Înăuntru era o carte Assouline 1 intitulată Camere de zi pariziene. Câteva pagini erau marcate cu ajutorul unor bilețele post-it de un albastru pal. Am deschis cartea În dreptul unuia dintre ele. Pe pagina respectivă era imaginea unui imens salon de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
de pe JFK1 și de pe Charles de Gaulle 2 și chiar Îmi lăsase cu noaptea În cap un mesaj drăgălaș pe mobil cu „te iubesc-mi-e dor de tine“. N-aș fi putut dori un soț mai atent. Oricum vin la o cafea mai târziu, n-ai cum să mă Împiedici. Ne vedem la ora 6. Cu asta, puse receptorul jos. Ce făceam eu la 6 În seara aia? Am răsfoit repede prin agendă: aveam o Întâlnire În acea după-amiază cu Thack și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
celebre cu cărucioarele lor, de-abia mai poți găsi o masă liberă la ora prânzului la Saint Ambroeus pe Perry Street. Tipele astea au cariere fantastice (star de cinema, mai ales), poartă poncho-uri spaniole de calitate când Își iau cafeaua diminețile la Jack’s pe 10th Street și par să nu plece niciodată de acasă fără ca pielea lor să aibă strălucirea cuiva care tocmai a făcut super-sex. Emană fericire și mulțumire atunci când, fiind cocoțate pe pantofi Roger Vivier cu tocuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
cu o pereche de pantofi ușori, din piele de șarpe, de un verde Închis, care păreau scumpi. Citea Le Monde. Venise mai devreme. Nina era opusul starurilor de cinema de la Los Angeles, care au sânii măriți și pielea de culoarea cafelei cu lapte. Nina avea clasă. Thack va fi obsedat de ea după ce o va cunoaște. —Nina? am spus, mergând spre ea. —Sylvie? Bună! Dumnezeule! Am ajuns mai devreme. Scuuu-ze. Pot să aștept aici jos dacă vrei, se scuză, plină de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
eram un pic invidioasă pe Sophia, căci ea cel puțin știa unde Îi este soțul. În lunea următoarea, dimineața, am intrat agale, neconsolată, În Café Rafaella pentru micul dejun, regretând că nu eram acolo Împreună cu Hunter. Când chelnerița aduse două cafele și două croasante, așa cum făcea, de obicei, pentru Hunter și mine, m-am simțit atât de descurajată, că nu am putut nici măcar să Înfrunt situația și să Îi spun că nu mai era nevoie de câte două porții din orice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
făcea, de obicei, pentru Hunter și mine, m-am simțit atât de descurajată, că nu am putut nici măcar să Înfrunt situația și să Îi spun că nu mai era nevoie de câte două porții din orice. În timp ce Îmi sorbeam din cafea și priveam cealaltă ceașcă, mă simțeam de parcă stăteam de vorbă cu o fantomă. Fără prea mult interes, am luat un exemplar din New York Post. Am avut șocul vieții mele. „Ce?“ am explodat eu, neadresându-mă cuiva anume. Acolo, țipând la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
iar lemnăria era fie lăcuită În alb lucios, fie lustruită Într-o culoare Închisă, precum coaja de nucă. Practic, nu te puteai mișca pe vas fără să vezi cafeniu și alb: era ca și cum ai fi fost În interiorul unei Înghețate cu cafea. Erau și halate din prosop cafenii care aveau monograma H cu alb, care se asortau cu porțelanurile În dungi Bernardaud, și chiar și papuci În aceleași culori. Ne-am petrecut zilele următoare navigând leneș În jurul golfurilor și golfulețelor din St
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1940_a_3265]
-
în care se hotărăsc să sune. Numai asta-i lipsea eroinei noastre, Helen Hoover Boyle, în dimineața aceea - să vorbească la telefon cu noul proprietar. Atâtea bâlbâieli și văicăreli... Ce-i trebuie de fapt acum ar fi o ceașcă de cafea și un cuvânt din opt litere pentru „galinacee“. Trebuie să audă ce se întâmplă pe stația de interceptare reglată pe frecvența poliției. Helen Boyle pocnește din degete până când secretara, din biroul celălalt, se uită la ea. Eroina noastră astupă cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
birou și zice: — Cuvânt din șapte litere pentru „rozător“? Din stația radio bolborosesc fel de fel de cuvinte, mormăieli și lătrături. După fiecare propoziție se aude „Recepție?“. „Recepție?“ - asta se aude. Helen Boyle țipă: — Nu cred că o să mă dreagă cafeaua asta. Peste o oră trebuie să prezinte un apartament dublu în stil Queen Anne, cu cinci dormitoare, cu două șeminee pe gaz și cu o toaletă de serviciu în a cărei oglindă apare, noaptea târziu, chipul unui om care s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
comisă o dublă omucidere, acum mai bine de zece ani. Toate lucrurile astea sunt scrise în agenda ei cea groasă, groasă și legată, din câte se pare, în piele roșie. Aici își trece ea totul. Mai ia o gură de cafea și zice: Ce naiba-i asta? Nechezol ca la armată? Cafeaua ar trebui să aibă, totuși, gust de cafea. Mona apare în ușă cu mâinile-n sân și zice: — Ce? — Vezi că trebuie să treci pe la - zice Helen, frunzărind prin agendă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
Toate lucrurile astea sunt scrise în agenda ei cea groasă, groasă și legată, din câte se pare, în piele roșie. Aici își trece ea totul. Mai ia o gură de cafea și zice: Ce naiba-i asta? Nechezol ca la armată? Cafeaua ar trebui să aibă, totuși, gust de cafea. Mona apare în ușă cu mâinile-n sân și zice: — Ce? — Vezi că trebuie să treci pe la - zice Helen, frunzărind prin agendă - ... așa, să treci pe la casa din Willmont Place, numărul 4673
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
cea groasă, groasă și legată, din câte se pare, în piele roșie. Aici își trece ea totul. Mai ia o gură de cafea și zice: Ce naiba-i asta? Nechezol ca la armată? Cafeaua ar trebui să aibă, totuși, gust de cafea. Mona apare în ușă cu mâinile-n sân și zice: — Ce? — Vezi că trebuie să treci pe la - zice Helen, frunzărind prin agendă - ... așa, să treci pe la casa din Willmont Place, numărul 4673. E în stil colonial olandez, cu verandă, patru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]
-
orice posibilă pistă. Ar putea și ea să lase capul pe spate și să caute în liniște un cuvânt din patru litere pentru „cabalină“. — Și după aia te rog să-mi iei hainele de la curățătorie, zice. Și să cumperi niște cafea ca lumea. Își îndreaptă stiloul spre Mona și spune: Și ai putea să dai și tu dovadă de minim profesionalism și să mă mai scutești cu zorzoanele tale rasta. Mona trage de șnurul negru de mătase până îi iese din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1905_a_3230]