4,874 matches
-
igienă mintală în aceste cazuri: i) satisfacerea tendințelor emoționale, a sensibilității afective și a nevoii de confort emoțional, evitarea situațiilor frustrante, a carențelor emoțional-afective; ii) favorizarea prin aceasta a unui acord activ cu lumea exterioară, realizat prin următoarele mijloace: atmosferă calmă; căldură sufletească; protecție emoțională; evitarea efortului, a luptei; satisfacții emoționale; securitate emoțională. b) Psihoigiena mitomanilor, istericilor și imaginativilor Prima sarcină a psihoigienei în aceste cazuri este de a împiedica încă din copilărie dezvoltarea acestor trăsături de caracter la individul care
Tratat de igienă mintală by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2366_a_3691]
-
să spuneți oamenilor unde vă aflați, următoarea problemă va fi să în încetiniți deshidratarea. 40% din apa din organism ce se pierde prin deshidratarea este pierdută datorită respirației și transpirației. Cantitatea de apă pierdută prin respirație poate fi micșorată rămânând calm . Cantitatea de apă ce se pierde prin transpirație poate fi redusă prin a preveni aerul fierbinte și uscat să intre în contact cu pielea . Deși vi se pare ironic, jachetele sunt mijlocul cel mai bun de a vă ajuta. Fără
PROIECT DE CONSILIERE. In: SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Mihaela Cenuşă () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_910]
-
cu scuzele de rigoare o eventuală reprogramare. Toate aceste „punți de comunicare“ pe care glume) devenind în final o „prietenă“ a acestuia. O asistentă valoroasă și competentă va ști să transforme primul contact cu pacientul într-o reușită, prin discuții calme, relaxante, prin crearea unei atmosfere calde și compătimitoare prin manifestarea „pe față“ a empatiei sincere față de suferința pacientului. În acest fel ea va prelua de pe umerii superiorului său o sarcină grea, rezolvându-și astfel partea cea mai importantă din activitatea
ASISTENTA MEDICALĂ ÎN ECHIPA STOMATOLOGICĂ. In: Asistență medicală în echipa stomatologică by Kamel Earar () [Corola-publishinghouse/Science/293_a_590]
-
Constantin Chiriță, Mircea Tomuș, Adam Puslojić, Sorin Dumitrescu ș.a. În jurul lui au apărut legendele și, după dispariția lui, legendele se înmulțesc atât de mult, încât tind uneori să ia locul creației ca atare. Posteritatea lui nu e foarte luminoasă și calmă. Unii nu îi iartă geniu poetic și îl contestă moralmente cu o înverșunare dezamăgitoare. I s-au decernat numeroase premii între care Premiul Uniunii Scriitorilor (1964, 1969, 1972) și Premiul „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1978). Încercând a pune oarecare ordine
STANESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289876_a_291205]
-
de noiembrie (1990). A editat, însoțindu-le de prefețe sau postfețe, volume de Tudor Vianu, Petre Ispirescu, Alexandru Macedonski, I. L. Caragiale. Fiord imaginar lansa, cu o emisie impetuoasă și sufocată, austeră și barochizantă, modulată ceremonios în versete opulente, de o „calmă disperare”, tema care generează întreaga poezie scrisă de V.: un lamento pentru candoarea agonizantă („cum să scap de inorogul sfios ce-mi paște părul cărunt?”), cu o rețea largă de metafore izotope. Suveran e un imagism originar al naufragiului („izbânda
VANCEA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290423_a_291752]
-
radical portretul de tinerețe, marcând renunțarea la atitudinea de răzvrătit de odinioară („Am privit îndărăt / De unde am pornit / Să calc peste dureri / Pe care le-am scornit”). E redescoperit, cu uimire și bucurie, miracolul iubirii, al existenței. Seninătatea senectuții, mulțumirea calmă a plenitudinii invadează acum versurile, chiar și pe cele în care competiția cu timpul se menține. Deși poate fi definit drept autor minor, Z. demonstrează că poezia „este un cuvânt rostit cu sinceritate, o investiție personală la spectacolul lumii prin
ZEGREANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290730_a_292059]
-
notațiile, în maniera lui Ion Vinea, ce aduc senzații provocate de contactul cu elementele: „Ploaia sapă în aer prăpăstii - / până la os te pătrunde delirul rece al peisajului. / Picură a galben clipele astea. Vântul aprinde mari focuri în câmpie / deconspirând tristețea calmă a miriștilor”. Pe alocuri, în Recviem pentru potcovari, bunăoară, fondul de modernism al sensibilității poetului se declară franc: „Nu mai există potcovari. Nu mai există nici cai care să-i caute pe potrcovari. Copiii nu mai descoperă în praf / potcoave
STRATESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289972_a_291301]
-
Andriescu, „Anotimpul încrederii “, CRC, 1974, 41; Virgil Mazilescu, „Anotimpul încrederii”, RL, 1974, 46; Barbu, O ist., 364-365; Mincu, Poezie, 197-199; Piru, Poezia, II, 206-208; Zalis, Tensiuni, 275-280; Constantin Ciopraga, Vârstele poetului: Corneliu Sturzu, CRC, 1979, 19; Emil Manu, Tandrețea cuvintelor calme, RL, 1979, 21; Cândroveanu, Poeți, 156-161; Felea, Aspecte, II, 131-133; Lit. rom. cont., I, 664-665; Ioan Holban, Fața și reversul unui destin, CRC, 1981, 11; Grigore Smeu, Identitatea reală, RL, 1981, 23; George Popescu, Vocile memoriei, R, 1982, 1; Mircea
STURZU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290001_a_291330]
-
erau de așa natură, că sociologii de la cumpăna secolelor nu mai erau presați de imperativul resimțit ca o somație a ieșirii din „barbarie” și a intrării în lumea civilizată (europeană), ca înaintașii lor, ci erau preocupați de o evaluare mai calmă, cuprinzătoare și riguroasă a căii parcurse pentru a imagina soluții de viitor. Ei aveau de răspuns la întrebări provocatoare care fie incriminau, fie susțineau eforturile pionierilor modernizării. Interogațiile cele mai frecvente priveau definirea căii de modernizare practicate de elita pașoptistă
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
medicul având posibilitatea de a interveni fără coercitarea fizică a pacientului. Comportamentul agresiv, agitat sau violent, necesită internarea de urgență În spitalul de psihiatrie, precizarea diagnosticului și administrarea tratamentului. Conduita medicală și atitudinea terapeutului vizează: câștigarea Încrederii pacientului prin atitudine calmă și prietenoasă, siguranță și competență; obținerea unor indicii din anamneză și observarea comportamentului privind etiologia organică sau psihică; evaluarea stării psihice; detalierea anamnestică și relevarea cauzelor care au determinat comportamentul agresiv (conflicte, intoxicație etilică sau consum de droguri); observarea atentă
AGRESIVITATEA ŞI CONDUITELE VIOLENTE – DIMENSIUNI CONCEPTUALE. In: BULETIN DE PSIHIATRIE INTEGRATIVĂ 2003, an IX, volumul VIII, numărul 1 (15) by V. Chiriţă, Roxana Chiriţă, C. Ştefănescu, N. Cosmovici () [Corola-publishinghouse/Science/574_a_1459]
-
chiar o inventează. 5) Echilibratul - este tipul de bolnav care privește boala cu seriozitate, fără să se sperie, sau să exagereze. El este lipsit de idei preconcepute. Are încredere în el, în medici și în tratamentele prescrise. Este o persoană calmă, echilibrată, ponderată, având capacitatea de a distinge anormalul de normal. Este disciplinat în ceea ce privesc prescripțiile terapeutice pe care le urmează cu strictețe. Are o foarte bună colaborare cu medicul curant. Pentru H.E. Sigerist „boala dezbracă omul înfățișându-l în
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
biologice ale individului și cuprinde următoarele laturi; a) Aspectul fizic-corporal, somato-morfic al individului: longilin-astenic, picnic-gras, atletic-musculos; b) Tipul de dominanță endocrină: tiroidian, hipofizar, suprarenalian, gonadic (estrogenic sau androgenic); c) Tipul de reacție neurovegetativă; simpaticoton (slab, agitat, hiper-reactiv, activ), parasimpaticoton (gras, calm, echilibrat, reținut), amfoton (mixt, cu trăsături comune celor precedente); d) Tipul metabolic reunește modelul anabolic-slab și modelul catabolic-gras. 2) Trăsăturile de personalitate se referă la temperament, caracter, tipul de reacție. Între acestea cele la care se face cel mai frecvent
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
simț critic, sunt independenți și ușor influențabili. Naivi și vanitoși, optimiști, comportamentul lor este fără formă, fără distanță și neinhibat. Unii dintre ei sunt agitați și excitați, certăreți și instabili, dar se reconciliază ușor. 2) Psihopații deprimați Aceste persoane sunt calme, sceptice sau pesimiste. Ei privesc viața și lumea cu o pronunțată notă de angoasă. Le lipsește siguranța și încrederea. Sunt incapabili de a se bucura. Suspicioși, ei sunt persoane înclinate către introspecție. 3) Psihopații timorați Sunt personalități apropiate de cei
Tratat de psihopatologie (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) by Constantin Enăchescu () [Corola-publishinghouse/Science/2268_a_3593]
-
să adauge cifrei șapte încă una. A opta lume este mundus aeternus, pentru care se pregăteau și vechii greci cu paideia lor și care avea ca precept fundamental îndemnul simplu: meléte thanátou! Seninătatea creștină a lui Comenius este așadar similară calmului surâs socratic din preziua plecării spre Olimp sau Hades. Tocmai această cucerire măreață a spiritului mi se pare că a fost risipită în zorii istoriei moderne a Europei. Proiectul comenian era însă complet și perfect asamblat. Reforma educațională propusă în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
o evlavie ipocrită, regretând în surdină „vremurile de altădată”, când se dezbăteau „în stil kantian” problemele serioase ale articulării riguroase și coerente a curriculumului modern și când se puneau bazele științei curriculare pozitive. Conferința de la San Francisco a fost aparent calmă. Dar nu a mai avut deloc serenitatea celor din anii ’50-’60. Dincolo de liniștea aparentă, clocoteau deja uragane devastatoare. Cerul senin al gândirii curriculare moderne era deja tulburat de norii grei ai răscolirilor postmoderniste. S-a văzut acest lucru în
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
medita în liniștea căminului conjugal asupra rostului celor trăite. Acesta este Dasein-ul, în ipostază umană, descris de Heidegger în secolul XX: „omul cotidian”, ființa privilegiată din „luminișul” (Lichtung) pădurii ontologice, dar și „ființa-întru-moarte” (Sein-zum-Tode). Ne interesează acest Ulise matur și calm de după nostos. Nu știm cursul ulterior al vieții sale. Cele câteva încercări de a continua Odiseea ale unor grammatici fără talent nu contează. Trebuie să ni-l închipuim așa cum l-a lăsat povestea homerică: suspendat în cugetare, căutând sensul sorții
Teoria generală a curriculumului educațional by Ion Negreț-Dobridor () [Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
vorbește chiar despre parcurgerea fazei autistice, ca un moment important în conturarea personalității copilului). A. Maslow identifică un „autism agitat”, în care subiectul încearcă, în plan imaginativ, experiențe care fie îl terorizează, fie îl aduc la extaz, și un „autism calm”, de tip contemplativ, în care subiectul se complace într‑o situație idilică prin iluzionare sau prin autoconsolare. Această afecțiune este, de obicei, evidentă în jurul vârstei de 3 ani și are o frecvență mai mare la băieți decât la fete. Statisticile
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
autoritari/rigizi; - părinți inconsecvenți. Părinții echilibrați au o atitudine matură, plină de realism în tratarea situației, ajung rapid în stadiul de acceptare și își organizează viața în așa fel încât să acorde atenție copilului cu cerințe speciale. Părinții echilibrați sunt calmi, cooperanți, stabili emoțional, își manifestă frecvent dragostea, au o atitudine de deschidere față de cei din jurul lor, le acordă atenție, tandrețe, atașament, își încurajează copiii fără a abuza de un ton critic, de pedepse sau amenințări. În funcție de diagnostic și de prognosticul
Sinteze de psihopedagogie specială. Ghid pentru concursuri și examene de obținere a gradelor didactice by Alois Gherguț () [Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
Înmugurită pentru noi va sta / Din raze limpezi să ne facă drum/ În lumea unde negurile iernii/ Clădesc albastre mănăstiri de scrum/ În care toacă luna de vecernii...”. Alteori adâncimile subconștientului sunt sondate în căutarea unei identități autentice. Sub suprafețe calme, eul profund apare, nu o dată, devastat: „Mi-e sufletul o năruire de statui,/ Le-aud cum cad, fărâmă cu fărâmă,/ Vecii de vis în mine se dărâmă,/ Făclii aprinse-n templul nimănui.” Dorința, tragică, de extincție a romanticului sau chemarea
PHILIPPIDE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288805_a_290134]
-
de cât originală a unei trăiri. Florile ocupă prim-planul celor mai multe poezii, sufletul e devastat de tot felul de melancolii, iar ftizia care înroșește batiste este invocată obsesiv. Arareori versul se apropie de eufonia proprie lui Ștefan Petică („În noaptea calmă și senină/ Încet viorile suspină/ Romanța veche și uitată”), stihurile luând frecvent turnura unor romanțe. O caracteristică a versurilor din Zări albastre o constituie prezența unor modele poetice, recursul, cu un rezultat șters, la maniera lui Maurice Maeterlinck, José Maria
POPESCU-POLYCLET. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288952_a_290281]
-
a unei literaturi căreia i se desprind drept caracteristici principale „sănătatea artistică rară”, dinamismul și vigoarea. P. va stărui însă în poezie și în folcloristică. Versurile pe care le scrie sunt ale unui poet egal cu sine în celebrarea bucuriilor calme, a roadelor toamnei, a cuplului familial, „inspirația sa majoră fiind de ordinul ginecolatriei” (Șerban Cioculescu). Monografia Ion Pop-Reteganul (1965), „cea mai valoroasă și cea mai temeinică ce s-a scris până azi asupra vieții și operei Reteganului” (Ion Agârbiceanu), este
POPESCU-12. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288933_a_290262]
-
împlinit scrutând cu obstinație o interioritate atinsă, ca de o aripă de înger, de miracolul presimțirii „izvoarelor albastre”, a existenței proiectate în etern: „Caleștile așteaptă cu fluturii la ham/ Să trecem”..., „Pornim spre țară nouă, cu soarele în scut”, „Vibrare calmă lunecă-n fântâni” (Scrisoare pentru liniștea celor rămași). Și, în năzuința către „un semn mai nou și pur”, el nu va obosi în a-l descoperi prin intermediul actului de creație: „Seara e câteodată aspră și plină,/ Cartea e numai mătase
POPA-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288908_a_290237]
-
O poveste de dragoste, precum și alte întâmplări extrase din cotidian conferă romanului consistență epică. Finalul este simbolic, stingerea tânărului e dedramatizată printr-o buclă a resemnării victorioase, căci personajul domină grozăvia morții absurde prin puterea autointrospecției și printr-o înțelegere calmă a existenței. Romanul sintetizează cu acuitate și un ansamblu de mentalități, comportamente, reacții și atitudini ale tinerei generații de orășeni instruiți din anii ’70. Acest profil de generație e trasat cu o luciditate surprinzătoare în epocă. Cartea e în același
POPESCU-18. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288939_a_290268]
-
barcaze (1976), Cartea dimineții (1978), Adio, Baudelaire (1981), Intrarea în pădure (1984), Pasteluri și balade (1987), Cristalul de sare (1990) - evidențiază un bun meșteșugar al versului, poet elegiac, înfiorat de nostalgii, dar fără cutremurări dramatice, tonalitatea esențială rămânând tristețea resemnată, calmă. Surprinzător, dar singurul său roman, Puntea din vale (1948, cu o postfață de G. Călinescu), nu este liric, ci are un pronunțat caracter epic, autorul dovedind și calități narative deosebite (ca, de altfel, și în nuvela Vâltoarea, 1950). E drept
RAICU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289118_a_290447]
-
poezie. Versurile din culegerile Cel din urmă (1974) și Scrisori către prieteni (1978) marchează un intimism întors către evocare și destăinuire potolită. Poetul este atras de o atmosferă incertă, ambiguă, dar care nu incită la debusolare, ci, dimpotrivă, la meditație calmă. Predomină seara, amurgul, umbra, se mizează pe nedumerire. Se invocă „suprafața istoriei”, deși în realitate se încearcă trăirea în profunzimea timpului, în universul esențelor, a căror latură periculoasă pare deliberat trecută cu vederea. De altfel, M., care își cultivă discret
MURESEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288312_a_289641]