222,545 matches
-
am avut cum bate fierul cât mai era cald! Nu m-am putut zvârcoli pe jos, cum îmi venea. N-am putut sparge ceva obiecte din casă, dărâma rafturile cu cărți, zvârli mobilele pe geam. Nici să mă dau cu capul de pereți. N-am putut nici măcar s-o sun ca să mă asigur că nu am visat. Să întreb: -Ce se întâmplă de fapt?!... -Ce a intervenit?!... Să întreb: -Unde se afă susținerea de care am nevoie într-un astfel de
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
Este evident că ai fost numit consul general onorific al României În urmă unor activități românești și că ai fost medaliat de Statele Unite pentru activitățile tale americane. Arată-ne mai Întâi despre activitățile tale românești. CGM: Vreau să precizez din capul locului că nu am fost vreodată membru al vreunui partid, nici din țară și nici din străinătate, deși o astfel de apartenență este singura cale ca ceea ce spui să fie cu adevărat ascultat. Mi s-au propus poziții Înalte, În
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
merită clasificarea ca una dintre minunile lumii moderne. Aș mai adăuga subteranele Cu Chi de lângă Saigon (Ho Chi Min City), o imensă Încrengătură de tunele de unde membrii Vietcongului ii ataca pe americani. O altă călătorie reușită am organizat-o În jurul Capului Horn. Am plecat cu un grup de 12 români la Buenos Aires, Argentina, unde am fost primiți și răsfățați de ambasada Romana de acolo. După vizitarea Împrejurimilor (Montevideo, Gato Negro, etc.) am luat un vas și am trecut printre Antartica și
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
Nae. La Jilava, l-am avut drept „coleg” pe C. Vicol, procuror și acuzator public În procesul mareșalului Ion Antonescu: nu știu cu ce greșise, dar trimiterea lui printre “bandiți”, cum eram numiți, i-a Înzecit pedeapsa. La Canal, la Capul Midia, l-am Întâlnit, spre bucuria mea, pe actorul Ovid Teodorescu. Spre deosebire de scenă, unde era mereu plăcut și vesel, acolo era continuu posomorât. La Capul Midia m-am Împrietenit cu Mihai Moța, fiul lui Ion Moța, adjunctul lui Corneliu Codreanu
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
dar trimiterea lui printre “bandiți”, cum eram numiți, i-a Înzecit pedeapsa. La Canal, la Capul Midia, l-am Întâlnit, spre bucuria mea, pe actorul Ovid Teodorescu. Spre deosebire de scenă, unde era mereu plăcut și vesel, acolo era continuu posomorât. La Capul Midia m-am Împrietenit cu Mihai Moța, fiul lui Ion Moța, adjunctul lui Corneliu Codreanu. Deși nu avusese când și cum să facă ceva care putea să fie dăunător, originea sa era suficientă ca să fie arestat. Administrați Închisorii Îl chinuia
Claudiu Mătasa - ViaȚa neobișnuită a unui om de știinȚă român refugiat În Statele Unite (Interviu consemnat de Nicolae Dima). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetăţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1537]
-
mai întunecos colț al unui culoar străin, la ultimul etaj al unei clădiri vechi, unde scîrțîitul podelei șubrede de lemn îi avertiza dacă cineva se apropie. Atunci ei se opreau din șușotit și, cu un efort de voință, își depărtau capetele care, odată pericolul dispărut, se apropiau iar . Se grăbeau, așa se vor grăbi, ani de zile, de acum înainte, căutînd mereu un loc, un moment unde, cînd să poată rămîne singuri. Pentru început aveau doar douăzeci de minute, pauza ședinței
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
salvatoare a closetului public. O probă de răbdare pe care i-o povestiseră, în termeni mai decenți, mama, și unchiul Ion. Și nici nu trebuia să păzească, într-o caniculă de 43 grade, congestionată de soarele care o bătea în cap și cu picioarele umflate în sandalele ieftine și tari, elevii selecționați după dosarul părinților, ale căror trupuri culcate, privite de sus, din tribuna oficială, vor desena lozinca pe care o vor urla megafoanele în tot stadionul Ceaușescu-eroism, România-comunism, Ceaușescu-eroism, România-comunism
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
trezit în budoarul alb și roz, de la etaj, în mirosul de parfum franțuzesc și sex al patului cu baldachin, la șoaptele speriate ale Mariei Obrenovici. După cheful prelungit din seara precedentă, nu apucase să doarmă nici două ore, avea un cap de plumb și o halenă grea, și a privit buimac revolverele și sfeșnicele din mîinile conspiratorilor care au intrat, unul după altul prin ușa dată larg de perete. Strîngîndu-și, cu mîinile tremurînd, dezabieul peste sînii grei, Maria Obrenovici sărise din
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
dumeri Că numai eu mă-ncumet să-ți suspin Picioarele prelungi și dulci pe umeri într-un amurg cleios supt de destin. Căci clipa ne-o învîrt moi patefoane Pe plăcile topite-n bulioane... Emil cel lovit cu leica în cap chiar de teleleica Lui Pe drumul de costișă ce duce la Vaslui
Cănd clipa ne-o ănvărt moi patefoane... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9989_a_11314]
-
Montreux în aplecări peste ele să simt încordarea de beteală urzită în trup gata de explozie ca Fîntîna arteziană a Genevei aruncînd jetul la 130 m După o cortină de pleoape dinspre nicăieri spre niciunde cînd și cînd să înalț capul - sirenă în apele așternutului Ajunsă la sfîrșit fără să fi reținut ceva parcă m-ai fi uitat într-o flacără să reiau totul de la început Pe-o mare de gelatină natură ascunsă sperînd iertarea nopților mă topesc senină Fum, aburi
Poezie by Minerva Chira () [Corola-journal/Imaginative/9853_a_11178]
-
criticat în acest răstimp de peste doi ani mai multe ediții "populare" și "școlare", majoritatea "îngrijite" de anonimi și neanonimi, sperând, la apariția fiecărui articol, nu că-i voi vedea ieșind, în lumina tiparului, pe păcătoși, ca să-și toarne cenușă în cap, ci presupunând că unii - cel puțin unii! - editori îmi vor da tacit dreptate și că se vor strădui să respecte normele elementare de transcriere și adnotare corectă a textelor clasice antologate. Fiind sceptic din fire, nesocotindu-mi deci nici propriile
Zădărnicie? by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/9987_a_11312]
-
ăranii n-au cînd citi versurile tale, / precum că iarba, vai, devine scrum, / precum că roua zornăie pe vale, / iar soarele-i cu coadă de păun...// Ori să prezinte lacrimi spre-analiză / sub microscopul criticilor tăi, / ori să te bată-n cap cu vreo surpriză / de vorbe-alese vrăfuite clăi. // Și nu fac bale ca să cînte mărul, / curat, cum zici, Ťun înger l-ar mușcať / nu bijbîie, ci fizic adevărul / îl simt și-l mînă-n lume c-o nuia". Întorsătura frazei este mereu
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
cum e, poezia sa nu ar fi bine să fie neglijată. Mi-aduc aminte că, prin 1988, cineva care se descurca în "secretele" literaturii îmi spunea entuzasmat, după ce citise o poezie de-a lui Cernei, că Dumnezeu pusese mîna pe capul acelui tînăr poet. Mai este și astăzi mîna divină acolo, și noi nu o știm, sau poetul face anume așa ca noi să nu bănuim că este? Grigore Chiper a înțeles bine că întregul conținut al poeziei, oricît de consistent
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
Vasile Gîrneț este, de multe ori, mai degrabă de presupus decît de constatat, pur și simplu. Contrar celor mai mulți care au încercat să se afirme în literatura basarabeană în preajma anului 2000, înșirînd alandala pe hîrtie tot ce le-a trăsnit prin cap în speranța că mai știi ce minune ar fi putut face poezie din năzbîtiile astea lăbărțate, scrisul lui este cumpănit, adunat cu grijă laolaltă într-o construcție sobră, în care orice frază pretinde o anumită semnificație, de obicei refractară percepțiilor
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
nici cât un sărut. N: Ce zgomot este acesta pe care nu-l știu? înot în lichid și mi-s buzele arse de sete precum Tantal nu pot să beau - sunt uscat spre mine înaintează foarfecele morții - și n-am cap îndestul sunt doar suflet pâlpâind în nenașterea mea mușcată de întuneric. M: Tu ești plecat într-o călătorie nenorocoasă al cărei infinit cu ticăloșie l-au ticluit popoarele cărnurilor mele - sânii și moliciunile lor tremură într-o trădare nemăsurată. N
Omul Întrerupt by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/9913_a_11238]
-
o vom porni din nou pe strada noastră Aceeași gramaticî azi ai oprit o femeie din drum doar privind-o ai făcut-o să treacă strada și să vină spre tine chiar dacă tu nu ai făcut altceva decît să întorci capul exact în momentul acela și apoi să te îndrepți în direcția opusă cei mai lucizi dintre noi au dispărut înainte de a putea traversa pentru ființa liniștită și furioasă pe care doar tu ai văzut-o cea care se oprește de
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
viselor de peste noapte mult mai tîrziu decât niciodată ne întîlnim Hotel Eidolon cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani În studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt " fin de
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
ne întîlnim Hotel Eidolon cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani În studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt " fin de siecle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
cîndva și undeva Geraldine spune că nu e geloasă că e rănită de cînd privisem fotografia prințesei Ileana la optsprezece ani În studioul Julietta te-ai îndrăgostit în cap - îmi spune Geraldine te-ai îndrăgostit în cap ca poeții în cap ca Na! poeții - de cum ai zărit-o nu știu de ce prințesa Ileana îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt " fin de siecle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
îmi amintește de Mina Loy de Florența Paris și München la sfîrșitul unui alt " fin de siecle" ochii tăind lentila obiectivului felul de a-și ascunde fruntea și de a-și strînge părul ca o surdă amenințare țin iubirea în cap cîndva și undeva Geraldine renunță să doarmă la Hotel Eidolon într-un loc în care crestele munților par și mai ușor de atins într-un coș de răchită unde se odihnesc unul lîngă altul pentru eternitate un mosorel de ață
Mocheta lui Klimt by Sebastian Reichmann () [Corola-journal/Imaginative/9937_a_11262]
-
decât el. Văzându-l în picioarele goale, l-a potcovit cu o pereche de bocanci, să simtă că-i la oraș. Mai aveam până deunăzi o fotografie de-atunci: tata în ițari, mândru de încălțări și cu o gambetă pe cap. Cine și-o fi bătut joc de el, așezându-i melonul pe scăfârlie, Dumnezeu știe - în cazul când nu se va fi înfrumusețat singur -, important e că în poză ochii-i străluceau de fericire. Când avea s-ajungă domn la
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
la întreaga ținută, ușor extravagantă, dar și extrem de îngrijită. Nea Iacob părea venit din altă lume, răsfățându-se în mers cu un baston cu măciulie de argint, pe care-l învârtea în față sau în spate, rotindu-ne ochii în cap. Mici, ne țineam laie după el, mândrindu-mă că era musafirul nostru. Se deosebea de toți negustorii mai mari și mai mici, români îmbrăcați în stofe bune, dar mereu cu cravatele desfăcute la gât, cu nasturii de la haină descheiați, ce
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ieri am fost țărani". Albala, evreu sefard, se deosebea prin vorbă și gestică nu doar de confrații de meserie, ci și de galițienii lui, lălăiți și mototoliți de sărăcie, mai mult cântând decât vorbind: - Și vrai, și vrai? Pleși după capu miu! Ești mișighină? }-am zis c-o să-ți dau bani? }-am zis! N-o intrat zili-n sac. Vorbește cu tatăl de la tine ș-ai să vezi că-i bini. Di și să nu fie bini? - Ci bini să fie dacă
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
dai niciun franc? - Și dac-o să-ți dau nimic, o să fie mai bini? - Capăr der vont! - }zețst! - Chișmăn tuhăz! - A poț aghit! N-aveam nevoie de dicționar, că atunci când se foloseau de sudalme în idiș pricepeam că se dădeau cu capul de pereți ori se trimiteau să pupe ce nu se cuvine. Înjurături puține, debile, nu ca la noi. Ca popor ne-or lipsi multe, nu și belșugul de ocări, unde sacrul s-a îngemănat cu profanul, contopind anatomia și religia
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
zis, greu de încasat. Dar am făcut-o, cu prețul multor stele verzi. M-am liniștit abia când a apărut Ionel Roșu. - Ce faci, grăsane, bați un copil? Și până să aștepte vreun răspuns l-a și izbit cu-n cap în meclă de i-a dat borșul, după care l-a luat să mi-l distreze, pe bucățele, cum zice și cântecul: "Pe la dinți, pe la molari, Ca-n filmele cu dolari, De l-a luat de-acolo solo Să-l
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]