6,961 matches
-
au ales să trăiască simultan și În forma lor cea mai pură, atât Reforma Protestantă, cât și tradiția iluministă, devenind, În același timp, cei mai devotați protestanți de pe față pământului și cei mai angajați În Întreprinderi științifice, regimul proprietății private, capitalism de piață și ideologia statului-națiune. Visul american, În versiunea sa plenară, este un amalgam al acestor două forțe anterioare care au scuturat Europa din construcția ei medievală și au Împins-o În era modernă. Într-un sens foarte real, visul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
cu pendulul mecanic al unui orologiu, reglementând În mod meticulos cererea și oferta, munca, energia și capitalul, asigurând În mod automat echilibrul Între producție și consumul resurselor terestre. Dacă era lăsată neîngrădită de interferențe externe sau reglementări, mâna invizibilă a capitalismului ar funcționa ca un perpetuum mobile, asigurând autonomia fiecărui individ Într-o economie autonomă, care se reglementează singură. Chiar și astăzi, atunci când vorbesc despre „mecanismul pieței”, economiștii continuă să descrie procesul economic În termeni cartezieni. În noua schemă a lucrurilor
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
este unul dintre evenimentele majore din istoria acestor secole”29. Eventual, Biserica a capitulat În chestiunea timpului, iar victoria comercianților a deschis drumul spre o economie financiară. „Prețul pieței” a Înlocuit „prețul corect” și au fost puse bazele pentru apariția capitalismului de piață și declinul lent, dar constant, al puterii ecleziastice În Europa. Concepția despre timp s-a schimbat Într-un alt mod profund În perioada care separă medievalul târziu de epoca modernă timpurie. Invenția orarului și a ceasului mecanic În
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și sofisticată Înțelegere a obligațiilor sociale ale fiecăruia. Marele sociolog al secolului XX, Max Weber, a realizat semnificația noilor acrobații mintale În examinarea rolului pe care Reforma protestantă l-a jucat În crearea de controale interne, care permiteau Înflorirea unui capitalism dezlănțuit fără ca totuși să sacrifice ordinea socială. Să ne amintim, cum a Înlocuit teologul protestant John Calvin ordinea externă, impusă de Biserică asupra fiecărui individ, cu o ordine autoimpusă, cu mult mai strictă. În fiecare moment al vieții credinciosului, fiecare
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
să fie dinamica definitorie a politicii europene și a politicii În majoritatea restului lumii. Instituționalizarea proprietății private trebuie desigur să fie considerată una dintre contribuțiile cele mai importante ale Europei. Fără un regim matur și bine reglementat al proprietății private, capitalismul de piață nu ar putea să existe, iar statul-națiune nu ar fi supraviețuit. Acest ultim aspect trebuie subliniat. Chiar noțiunile de piață modernă și stat-națiune sunt legate inseparabil de regimul proprietății private. Rolul piețelor este de a permite schimbul liber
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
ingrediente de bază ale unui regim de proprietate modern și ale modului de viață capitalist. Istoricul economic Richard Henry Tawney și sociologul Max Weber au scris pe larg despre legătura filosofică profundă Între apariția etosului protestant al muncii și apariția capitalismului modern. Eliberând indivizii de dependența de ierarhia Bisericii și Înarmând fiecare persoană cu o nouă psihologie a autoprogresului material, reformatorii au lăsat În urmă mult mai mult decât o moștenire religioasă. Mult timp după ce focurile religioase s-au stins, europenii
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Capital, că Say și alți economiști europeni din acea perioadă erau absolut corecți. De Soto Își pune Întrebarea: De ce sunt oamenii atât de săraci În lumea În dezvoltare, având În vedere că „săracii au deja moștenirea necesară pentru a transforma capitalismul Într-un succes?”26. De Soto estimează valoarea totală, numai a proprietăților imobiliare deținute de săracii din Lumea a Treia, la mai mult de 9,3 trilioane de dolari 27. Însă, arată el, „deoarece drepturile asupra acestor proprietăți nu sunt
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
mecanism șregimul oficial al dreptului de proprietateț de la sine Înțeles așa Încât nu mai sunt conștienți de existența sa”30. De Soto și alți economisti ai Lumii a Treia au ajuns să Înțeleagă faptul că regimul proprietății private este Însăși sursa capitalismului de piață. Dar pentru filosofii utilitariști ai secolului al XVIII-lea, Însemna cu mult mai mult. Regimul proprietății private era mijlocul de a Înlocui vechea viziune utopică, de inspirație teologică, a Bisericii cu un nou vis utopic acționat de materialism
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Înghesuite și sordide erau departe de lumea oferită de Condorcet. Milioane de europeni disperați s-au dezrădăcinat și au fugit spre America În speranța unei vieți mai bune. Dintre cei care au rămas, mulți au găsit atractivă critica socialistă a capitalismului și mulți au devenit adepți convinși. Sindicatele europene, asociațiile cooperative și partidele politice socialiste au câștigat un suport crescând În rândul clasei muncitoare În toate țările Europei În secolul al XIX-lea și la Începutul secolului XX. Ideea unui stat
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
compromis, un mod de a liniști, pe de o parte, clasa burgheză În ascensiune și resturile aristocrației și, pe de altă parte, clasa muncitorilor europeni și sărăcimea. Ideea regimului proprietății private va fi menținută În schimbul promisiunii că unele dintre excesele capitalismului de piață neînfrânat vor fi distribuite sub forma beneficiilor sociale guvernamentale. Statul bunăstării va deveni un mod de a face contabilitate și de a preveni ca diviziunile de clasă să se transforme În război deschis și revoluție de stradă. Într-
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
schimbul de proprietate pe piețele naționale va ceda pasul din ce În ce mai mult relațiilor de acces În vaste rețele globale. Un atașament scăzut la un regim de proprietate privată are o mare importanță potențială pentru viitorul comerțului și al formei de guvernare. Capitalismul de piață este bazat pe ideea schimbului de proprietate sub formă de bunuri și servicii Între vânzători și cumpărători. Dacă atașamentul psihologic și ideologic față de proprietatea privată continuă să scadă, care va fi eventuala soartă a pieței de schimb? Trecerea
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
lupta care a dus la căderea lumii creștine și a societății feudale și la ascensiunea economiei de piață și a statului-națiune. O Înțelegere a ceea ce istoricul Karl Polanyi a numit Marea Transformare, schimbările de situație care au dus la nașterea capitalismului modern și la formarea statului-națiune, ne poate furniza o perspectivă foarte necesară asupra provocarilor În față noii generații, În Încercarea de a defini o nouă conștiință și noi modele instituționale mai potrivite pentru un spațiu și un timp globalizate. 7
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și transformată În proprietate negociabilă pentru un preț pe piață. Cu toate că noțiunea de economie de piață modernă Își are originea În Europa, ea și-a găsit expresia cea mai deplină În America. Încă de la Început, europenii au avut Îndoieli În legătură cu capitalismul. Americanii nu le-au avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
modernă Își are originea În Europa, ea și-a găsit expresia cea mai deplină În America. Încă de la Început, europenii au avut Îndoieli În legătură cu capitalismul. Americanii nu le-au avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
În America. Încă de la Început, europenii au avut Îndoieli În legătură cu capitalismul. Americanii nu le-au avut niciodată. America a fost de mult considerată drept bastion al capitalismului. Atât de profundă a fost credința noastră În dogma capitalistă Încât America și capitalismul au ajuns să aibă un statut tautologic. Este posibil ca americanii să fie singurii capitaliști pur-sânge rămași În lume. Ideea lui Adam Smith a unei piețe nestânjenite, În care vânzătorii și cumpărătorii individuali concurează pentru a-și maximaliza proprietatea, este
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
sunt alfa și omega ale modului nostru de viață, fără de care visul american ar fi imposibil. Piața capitalistă nu este venerată În aceeași măsură de europeni. Circumstanțele istorice foarte diferite i-au făcut pe europeni să-și tempereze entuziasmul pentru capitalism, În timp ce americanii au devenit suporterii cei mai Înfocați ai acestuia. Lupta pentru piețele libere După cum am afirmat anterior, În Europa epocii moderne timpurii, o mulțime de noi tehnologii au condus la micșorarea distanțelor, au accelerat schimburile și au micșorat timpul
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
din ce În ce mai multă activitate umană - atât economică, cât și socială - se revarsă peste vechile limite și se Întinde pe Întregul glob. Nașterea noului sistem economic propulsează schimbări În ceea ce privește modelele de guvernare, la fel cum a făcut În era modernă timpurie, atunci când capitalismul de piață a dezrădăcinat economia feudală și a forțat o schimbare a modelului de guvernare de la orașele-state și principate la statele-națiune moderne. De această dată, economia de piață națională este cea care e pusă sub semnul Întrebării de economia globală
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
care poate cuprinde tot globul și poate conecta pe toată lumea și toate locurile de pe planeta În mod instantaneu. Rezultatul este că suntem martorii apariției unui nou sistem economic și a unor noi instituții de guvernare, care sunt tot atât de diferite de capitalismul de piață și de statul teritorial modern, precum acestea din urmă au fost diferite de economia feudală și de domniile dinastice ale erei anterioare. Ne vom ocupa de noile instituții de guvernământ În capitolul următor.) Apariția unui nou sistem economic
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
semnat Tratatul de la Roma, lărgind misiunea lor pentru a include crearea unei Comunități Economice Europene. Mandatul acesteia chema la stabilirea unei piețe comune și includea armonizarea sistemului de taxe, eliminarea barierelor vamale interne și adoptarea de reguli care să guverneze capitalismul și mișcarea liberă a forței de muncă. Au fost create un corp legislativ, format din reprezentanții fiecărui stat membru, o comisie cu puteri executive, și un Parlament European, cu puteri legislative și consultative limitate, iar Curții Europene de Justiție i
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
era modernă, Într-o măsură din ce În ce mai mare, de către forțele pieței și guvernarea statului-națiune. Economiștii și liderii din domeniul afacerilor, În special, au ajuns să privească piața ca pe instituția cea mai importantă În domeniul relațiilor umane. După cum argumentau atât teoreticienii capitalismului, cât și cei ai socialismului, În esență, comportamentul uman este materialist și utilitar, iar valorile morale și normele culturale ale societății sunt derivate ale orientării sale economice - sau, ca s-o cităm pe Madonna, „Trăim Într-o societate materialistă, iar
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
de cea de pe piață. Contribuția fiecărei persoane crește capitalul social al comunității. Cu toate că din această activitate rezultă și beneficii economice, ele sunt secundare interacției sociale. Obiectivul nu este acumularea de bogăție, ci, mai degrabă, coeziunea socială și bunăstarea comună. Spre deosebire de capitalismul de piață, bazat pe ideea lui Adam Smith potrivit căreia interesul comun este promovat de fiecare individ care urmărește interesul personal, societatea civilă pornește de la o premisă diametral opusă: prin efortul fiecărei persoane de a oferi din bunurile sale altora
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Îmbrățișate fără rezeve. Mai degrabă, ele erau rezultatul unei bătălii lungi pentru a redefini aspirațiile umane. Într-un sens foarte real, drepturile anterioare reprezintă codificarea ultimului mare vis uman care a apărut În Iluminism și s-a maturizat odată cu răspândirea capitalismului de piață și era statelor-națiune. Acel vis, care este Încă foarte viu În Statele Unite ale Americii, se apropie de sfârșitul În Europa. Acum, europenii au un nou vis, unul mai expansiv decât cel pe care Îl lăsa În urmă: să
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Randall, John Herman, The Making of the Modern Mind, Riverside Press, Cambridge, 1940, p. 140. 5. Marty, Martin E., A Short History of Christianity, Collins World, New York, 1959, pp. 220, 223; Weber, Max, The Protestant Ethic and the Spirit of Capitalism, Scribner’s, New York, 1958, pp. 104-105, 108, 116-117. 6. Tawney, R.H., The Acquisitive Society, Harcourt, Brace, New York, 1920, p. 13. 7. Ibidem, p. 17. 8. Schlatter, Richard, Private Property: The History of an Idea, pp. 118-120; Les Six Libres de la
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
of Europe and Asia, Cambridge University Press, Cambridge, 1981, pp. 101-102. 3. Jones, E.L., The European Miracle: Environments, Economies and Geopolitics in the History of Europe and Asia, pp. 98-100. 4. Dobb, Maurice M.A., Studies in the Development of Capitalism, International Publishers, New York, 1947, p. 123. 5. Ibidem, p. 150. 6. Ibidem, pp. 140-141. 7. Ibidem, p. 143. 8. Heilbroner, Robert L., The Making of Economic Society, pp. 51-52. 9. Ibidem. 10. Ibidem. 11. Ibidem. 12. Polanyi, Karl, The Great
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
Anthony, Goldblatt, David și Perraton, Jonathan, Global Transformations: Politics, Economics and Culture, p. 37. 24. Held, David, McGrew, Anthony, Goldblatt, David și Perraton, Jonathan, Global Transformations: Politics, Economics and Culture, pp. 37-38. 25. Dobb, Maurice, Studies in the Development of Capitalism, p. 193; „Mercantilism”, HYPERLINK "http://www.bartleby.com"www.bartleby.com, The Columbia Encyclopedia, a VI-a ediție, 2001. 26. Shapiro, Michael J. și Alker, Hayward R., Challenging Boundaries: Global Flows, Territorial Identities, University of Minnesota Press, Minneapolis, 1996, p.
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]