2,291 matches
-
mai puțin în anii mai dificili. Playboy a devenit oglinda acestei fluctuații a dorințelor. Siluetele „atrăgătoare” cele mai prezente în reviste, la televizor sau la cinema (ne putem aminti taliile de viespe ale actrițelor din anii 1950 și 1960 Claudia Cardinale sau Monica Vitti...) răspund, în parte, unei ajustări a dorinței masculine la conjuncturile economice. O astfel de interpretare a atracției sexuale se înscrie într-o ramură a psihologiei numită „psihologie evoluționistă”, unde comportamentele umane sunt explicate printr-o logică a
[Corola-publishinghouse/Science/1849_a_3174]
-
în acest caz de o cosmicizare a existenței prin încercarea omului tradițional de a-și acorda existența la ritmurile naturale și cosmice. Astfel, este de înțeles de ce stelele, luna, soarele, elementele naturale, zborul păsărilor, etc. devin semne prevestitoare și puncte cardinale ale existenței umane. Fiecare dintre acestea făcea parte din inventarul experienței cotidiene a fiecăruia. Finalmente, reprezentau într-o formă materială apropierea zeilor de oameni. În cele ce urmează, vom încerca o clasificare și o interpretare a lor. 12.1. Obiecte
by Cristina Gavriluţă [Corola-publishinghouse/Science/1065_a_2573]
-
mai presus decât valorile materiale, în timp ce cugetarea finală face trimitere la conceptul de predestinare. Mesajul artistic are în vedere cea mai profundă semnificație a operei literare, ideeaforță care unifică palierele de semnificare ale textului, sintetizând temele, motivele, simbolurile centrale, „punctele cardinale“ ale viziunii artistice. Uneori, mesajul este susținut prin multiple elemente structurante: tipar compozițional, temă, laitmotiv, rețea de imagini emblematice, aspectualizarea unor nuclee narative, câmpuri semantice etc. De exemplu, mesajul piesei lui Marin Sorescu Iona vizează nenumăratele determinări care ne îngrădesc
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
neglijențe parentale evidente, care întunecă viitorul copilului. Astfel, în loc să meargă la școală ca să învețe și să fie un bun exemplu, copilul se distinge prin mediocritatea muncii, agresivitatea de nezdruncinat, aplecarea spre câștigul facil etc.; tot ce-l îndepărtează de virtuțile cardinale ale educației. Prin contact, are o influență negativă asupra colegilor și întreține împreună cu aceștia un climat favorabil violenței în școală. Astfel, abandonul părinților zguduie serios școala și restul societății. El constituie una dintre principalele cauze ale delincvenței școlare." Și în
by Éric Debarbieux [Corola-publishinghouse/Science/1097_a_2605]
-
experiență profesională practică decurgând din valorile care dau însăși natura acestei profesii: o profesie înalt umanistă, cu responsabilități deosebite față de natura umană și destinul unor vieți omenești. Majoritatea practicienilor din domeniul asistenței sociale subscriu la următoarele valori fundamentale, cu importanță cardinală pentru profesie (Codul deontologic, Asociația Națională Americană a Asistenților Sociali, 1996.) 47 * Afirmarea individualității proprii. Oamenii au dreptul la libertate, la alegerea propriilor lor valori și modalități de viață, atâta timp cât acestea nu afectează libertatea altora. * Lupta împotriva tiparelor și a
by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
putea fi reprezentat de următoarea diagramă (pornind de la A): ¶Adam 1984, 1985 [1999]; Bremond 1973 [1981]; Greimas 1970 [1975], 1983b; Greimas, Courtés 1982. CASA cataliză [catalysis]. Un SATELIT; un MOTIV LIBER; un eveniment secundar din intrigă. În opoziție cu FUNCȚIILE CARDINALE, catalizele nu sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă, așa că eliminarea lor nu distruge coerența sa cauzal-cronologică: ele nu constituie noduri cruciale în acțiune, ci completează spațiul narativ dintre aceste noduri. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. catastrofă [catastrophe]. Stadiul final, precipitat
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
pus în contrast funcția și INDICELE, care este legat de alte unități la modul metaforic, mai curînd decît metonimic (legat de ele altfel decît cronologic sau cauzal: de ex., la modul tematic) și a diferențiat două feluri de funcții: FUNCȚII CARDINALE și CATALIZE. Aceeași unitate poate constitui o funcție și un indice. 3. În prima versiune a modelului greimasian al narațiunii, un PREDICAT dinamic (în opoziție cu CALIFICAREA sau predicatul static). 4. Un ROL fundamental sau ACTANT, în terminologia lui Souriau
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
funcții sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și METONIMIE, MIȘCARE. funcție cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
sînt LEUL, SOARELE, PĂMÎNTUL, MARTE, BALANȚA și LUNA. ¶Barthes 1975; Bremond 1973 [1981], 1980, 1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și METONIMIE, MIȘCARE. funcție cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
1982; Culler 1975; Greimas 1970 [1975], 1983a, 1983b; Greimas, Courtés 1982; Hénault 1983; Propp 1968 [1970]; Scholes 1974; Souriau 1950. Vezi și METONIMIE, MIȘCARE. funcție cardinală [cardinal function]. Un MIEZ; un NUCLEU; un MOTIV CONEX. Prin opoziție cu CATALIZATORII, funcțiile cardinale sînt logic esențiale într-o acțiune narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975. Vezi și FUNCȚIE. funcție conativă [conative function]. Una din FUNCȚIILE COMUNICĂRII în raport cu care se poate structura și orienta orice act
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
specific în care se realizează MACROSTRUCTURA (sau STRUCTURA PROFUNDĂ) a unui text. Microstructura e legată de macrostructură printr-un set de operații sau TRANSFORMĂRI. ¶Van Dijk 1972, 1974-75, 1976a. Vezi și GRAMATICĂ NARATIVĂ. miez [kernel]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU (noyau). În opoziție cu SATELIȚII, miezurile sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminați fără a se distruge coerența lor cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. mijloc [middle]. Setul de întîmplări dintr-o INTRIGĂ sau ACȚIUNE
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
move]. 1. Orice secvență de FUNCȚII, dezvoltîndu-se de la Prejudiciere sau Lipsă la un DEZNODĂMÎNT. După Propp, fiecare basm (skázka) constă dintr-una sau mai multe mișcări. ¶Mișcările se pot combina prin INSERȚIE, ALTERNANȚĂ și CUPLAJ sau JUXTAPUNERE. 2. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU; un NAREM. În GRAMATICA NARATIVĂ a lui Pavel, o Mișcare e o acțiune cerută de o Problemă (de ex., "Viața lui Ion era amenințată"), reprezentînd un efort direcționat către Soluție (de ex., "Ion a plecat din țară") și
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
al limbii) față de fonem (o clasă determinată de sunete), sau morful față de morfem, sau ACȚIUNEA față de FUNCȚIE. ¶Bremond 1982; Daemmrich & Daemmrich 1986; Ducrot, Todorov 1979 [1996]; Dundes 1964; Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și ALOMOTIV. motiv conex [bound motif]. O FUNCȚIE CARDINALĂ; un NUCLEU, UN MIEZ. Pentru Tomașevski și formaliștii ruși, motivele conexe (în opoziție cu MOTIVELE LIBERE) sînt logic esențiale pentru acțiunea narativă și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența sa cauzal-cronologică. ¶Tomashevsky 1965 [1973]. Vezi și MOTIV. motiv
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
oferindu-i un mediu înconjurător. În Manon Lescaut, narațiunea domnului de Renoncourt este o narațiune-cadru. ¶Vezi și NARAȚIUNE INSERATĂ, INSERARE, NARAȚIUNE METADIEGETICĂ. narațiune-metadiegetică constrînsă [reduced metadiegetic narrative]. Vezi NARAȚIUNE PSEUDODIEGETICĂ. ¶Genette 1980. narem [narreme]. În terminologia lui Dorfman, o FUNCȚIE CARDINALĂ, un MIEZ, un NUCLEU. ¶Dorfman 1969; Wittmann 1975. naturalizare [naturalization]. Rețeaua de procedee pe care destinatarul unei narațiuni o leagă de un model deja cunoscut al realității și, astfel, îi diminuează stranietatea. Dacă MOTIVAȚIA e centrată pe autor, naturalizarea e
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
a mamei, o să vedem în cursul acestei narațiuni"; Vom mai vedea că, dimpotrivă, Ducesa de Guermantes s-a aliat cu Odette și Gilberte după moartea lui Swann". ¶Genette 1980. Vezi și PREAVIZARE, ANACRONIE. nucleu [nucleus]. Un MOTIV CONEX; o FUNCȚIE CARDINALĂ; un NOD (noyau). În opoziție cu CATALIZATORII, nucleele sînt esențiale acțiunii narative din punct de vedere logic și nu pot fi eliminate fără a distruge coerența cauzal-cronologică. ¶Barthes 1975; Chatman 1978. O obiect [object]. Un ACTANT sau ROL fundamental la
Dicţionar de naratologie by Gerald Prince [Corola-publishinghouse/Science/1400_a_2642]
-
Spațiul simbolizează latitudinea de acțiune oferită subiectului. Fie spațiul este liber, ceea ce induce o mare libertate de mișcare; fie este restrâns, aglomerat și limitat, caz în care posibilitățile de acțiune sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
restrâns, aglomerat și limitat, caz în care posibilitățile de acțiune sunt sărace și reduse. În plus, prin cele patru puncte cardinale, spațiul stabilește o ordine sacră în modul de organizare a lumii și instituie universalitatea legilor naturale. În simbolistica direcțiilor cardinale: - nordul este asociat cu frigul, deci cu rigoarea și austeritatea; - sudul evocă soarele, destinderea, căldura umană; - estul exprimă ideile de trezire, de naștere, de lumină, soarele care răsare (etimologic: «orient» = a trăi); - vestul reprezintă materializarea, dezvoltarea tehnologică, soarele care apune
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
a bazei teoretice, prin intermediul căreia practica dată se materializează. Pe lângă aceasta, analiza teoretică a sportului contemporan și, în particular, analiza esenței sociale și istorice a acestei popularități, generează fără discuție direcții evidente de perspectivă în vederea rezolvării unui șir de probleme cardinale ale filozofiei contemporane, ca de exemplu problemele mecanismelor sociale ale conduitei și comportamentului uman. Sportul de azi devine o arenă tot mai largă a luptei ideologice, de aceea apare necesitatea de conștientizare teoretică a problemelor esenței sociale a sportului, a
FUNDAMENTELE TEORETICE ALE EDUCAȚIEI FIZICE ȘI SPORTULUI by Adrian Cojocariu () [Corola-publishinghouse/Science/1271_a_2363]
-
apărut întrebări precum: Sunt mai multe puncte în spațiu decât numere întregi? Există mai multe puncte în spațiu decât într-un plan? etc. Și atunci, numărul numerelor întregi, cel al punctelor în spațiu etc. constituie ceea ce el numește un număr cardinal transfinit, adică un număr cardinal mai mare decât toate numerele cardinale ordinare. Și s-a amuzat să compare aceste numere cardinale transfinite; aranjând într-o ordine convenabilă elementele unui ansamblu care conține o infinitate, a imaginat și ceea ce el numește
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
multe puncte în spațiu decât numere întregi? Există mai multe puncte în spațiu decât într-un plan? etc. Și atunci, numărul numerelor întregi, cel al punctelor în spațiu etc. constituie ceea ce el numește un număr cardinal transfinit, adică un număr cardinal mai mare decât toate numerele cardinale ordinare. Și s-a amuzat să compare aceste numere cardinale transfinite; aranjând într-o ordine convenabilă elementele unui ansamblu care conține o infinitate, a imaginat și ceea ce el numește numerele ordinare transfinite, asupra cărora
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
întregi? Există mai multe puncte în spațiu decât într-un plan? etc. Și atunci, numărul numerelor întregi, cel al punctelor în spațiu etc. constituie ceea ce el numește un număr cardinal transfinit, adică un număr cardinal mai mare decât toate numerele cardinale ordinare. Și s-a amuzat să compare aceste numere cardinale transfinite; aranjând într-o ordine convenabilă elementele unui ansamblu care conține o infinitate, a imaginat și ceea ce el numește numerele ordinare transfinite, asupra cărora nu voi insista. Numeroși matematicieni s-
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
plan? etc. Și atunci, numărul numerelor întregi, cel al punctelor în spațiu etc. constituie ceea ce el numește un număr cardinal transfinit, adică un număr cardinal mai mare decât toate numerele cardinale ordinare. Și s-a amuzat să compare aceste numere cardinale transfinite; aranjând într-o ordine convenabilă elementele unui ansamblu care conține o infinitate, a imaginat și ceea ce el numește numerele ordinare transfinite, asupra cărora nu voi insista. Numeroși matematicieni s-au lansat pe urmele sale, punându-și o serie de
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Numeroși matematicieni s-au lansat pe urmele sale, punându-și o serie de întrebări de același gen. S-au familiarizat atât de mult cu numerele transfinite, încât au ajuns să facă teoria numerelor finite să depindă de cea a numerelor cardinale a lui Cantor. În ochii lor, pentru a preda aritmetica de o manieră cu adevărat logică, ar trebui început cu stabilirea proprietăților generale ale numerelor cardinale transfinite și continuat cu distingerea printre ele a unei mici clase, cea a numerelor
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
încât au ajuns să facă teoria numerelor finite să depindă de cea a numerelor cardinale a lui Cantor. În ochii lor, pentru a preda aritmetica de o manieră cu adevărat logică, ar trebui început cu stabilirea proprietăților generale ale numerelor cardinale transfinite și continuat cu distingerea printre ele a unei mici clase, cea a numerelor întregi ordinare. Datorită acestui ocol, se poate ajunge la demonstrarea tuturor propozițiilor referitoare la această mică clasă (în fapt, întreaga noastră aritmetică și algebră) fără a
by VIOREL BARBU [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
Prima oră din zi începe în secunda zero după miezul nopții; a doua oră începe la 1 a.m., iar cea de a doua oră începe la 2 a.m. Deși numărăm utilizând ordinalele (prima, a doua, a treia), marcăm timpul cu cardinale (0, 1, 2). Cu toții am asimilat acest mod de gândire, fie că îl apreciem sau nu. După ce un copil își încheie cea de-a 12-a lună de viață, cu toții spunem că respectivul copil a împlinit un an; și-a
Zero-biografia unei idei periculoase by Charles Seife () [Corola-publishinghouse/Science/1320_a_2892]