3,702 matches
-
cu sprijinul credinciosului domnitor Matei Basarab (1632-1654) în 1639 a fost reconvertită la catolicism. Această mare realizarea a fost opera misionarilor franciscani conventuali, trimiși în acest teritoriu de către Congregația „De Propaganda Fide”; ei, misionarii au slujit și au evanghelizat pe catolicii din Câmpulung până în 1867. Amintim că arhiepiscopul Pietro Diodato în raportul său din 1653 a relatat faptul că la Târgoviște a întâlnit un singur misionar conventual, iar la Câmpulung, nici unul. Războaiele și năvălirile, alături de atâtea lipsuri păreau să nu se
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
înregistrat pe harta lumii cu numele de Longenow. În secolele XVII-XVIII în acest târg se organizase Sfântul Ilie, un mare iarmaroc unde se întâlneau negustori din Valahia, Transilvania și Imperiul Otoman. 6. Casă a Domnului și poartă a cerului, la catolicii din Brăila Brăila a fost reintegrată în teritoriul românesc de abia în 1828, după o stăpânire otomană de 400 de ani, și, ca și când ar fi vrut să răscumpere acest răstimp de înstrăinare, a început să progreseze rapid în domeniul economic
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
erau cu toții de religie romano-catolică și aveau nevoie de o biserică și de un preot, care să cunoască mai multe limbi. Monseniorul I. Molajoni (1825-1847) a constatat, în vizita sa apostolică din 1832, numărul mare și mereu în creștere a catolicilor din Brăila. În 1835 preotul francez B. Fontanel a început să proiecteze construcția unei biserici depășind nenumăratele obstacole ce i s-au ivit în drum; multe dificultăți i-a făcut primăria orașului. Părintele Fontanel s-a întreținut în perioada șederii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
preot Ambrozie Bogdanfi, guardianul de la Bărăția, din București, vorbitor de multe limbi străine și dotat cu un spirit luminat. După doar două luni, părintele Ambrozie a fost revocat, spre nemulțumirea credincioșilor și în locul lui a venit preotul pasionist Iosif Gianelli. Catolicii brăileni au făcut o scrisoare către episcop, cerându-l pe franciscanul A. Bogdanfi paroh în orașul lor. În 1854 părintele Ambrozie a revenit, și, zelos și harnic a organizat colecte la Brăila, Galați, la compania de vapoare, i-a cerut
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
demnitate și evlavie, om încercat în dificultățile apostolatului, priceput și abil, adevărat iubitor de oameni și păstor al Domnului. Criza economică (1889) i-a determinat pe mulți străini să se repatrieze (în primul rând au plecat mulți unguri), astfel încât numărul catolicilor a scăzut de la 3200 la 2800 de persoane. Preoții catolici de la Brăila au slujit și la comunitățile de italieni de la Greci și Iacobdeal. Societatea „Sfântul Ladislau” din Budapesta a înființat școli catolice cu limba de predare maghiară, cu o mică
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Ploiești episcopul Molajoni și a cumpărat un teren în vederea construirii unei biserici catolice. În 1856 societatea „Sfântul Ladislau” din Budapesta a subvenționat școala. În 1848 a izbucnit o epidemie de holeră. În 1851 în Ploiești existau aproximativ 3000 de catolici, alături de calvini și luterani. În 1866 episcopul Angelo Parsi a efectuat la Ploiești vizita pastorală și a administrat Sfântul Mir. În același an vrednicul paroh Ludovic Bodor a plecat la București, iar la Ploiești a fost numit preotul Felix Pongráez
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Iosif, episcopi din Ungaria, episcopul Angelo Parsi. În 1857 a început construcția bisericii și în octombrie 1864 episcopul A. J. Pluym C. P. a sfințit acel locaș în cinstea Neprihănitei Zămisliri a Maicii Domnului și a administrat Sfântul Mir. Numărul catolicilor era în acel an de 800 de persoane. Vrednicul preot Felix Pongráez și-a îndeplinit cu prisosință misiunea sa apostolică, timp de opt ani. Tot în anul 1864 el a fost transferat la Câmpulung, și, în locul lui a venit părintele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
orga, în 1900 a fost zugrăvită biserica și au fost făcute vitraliile. În timpul păstoririi comunității catolice din Ploiești de către părintele Julius Hering, timp de paisprezece ani, a fost o perioadă de prosperitate și de înălțare a nivelului de spiritualitate a catolicilor din comunitate. Școala patriarhală mixtă a fost foarte bine organizată, ca și școala subvenționată de societatea „Sfântul Ladislau”. În 1903 harnicul paroh a fost transferat la Turnu Severin. Noul paroh de Ploiești a fost Ioan Pasko, care a muncit cu
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
stabilit pe pământurile oltenești, datorită prosperității economice și regimului politic. În 1644 la Craiova erau negustori și militari catolici de etnie maghiară, bulgară, sârbă, croată, înscriși în registre ca familii „contribuabile”. Misionarul dal Monte amintea în raportul său că acești catolici s-au stabilit în zonă spre sfârșitul domniei lui Șerban Cantacuzino (1688). Revolta populației bulgare împotriva stăpânirii otomane (1688) a fost înfrântă cu cruzime, și, cei care au scăpat cu viață s-au refugiat împreună cu călugării franciscani în Oltenia în timpul
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Din 1689 există o nouă comunitatea înregistrată de catolici bulgari și preoți franciscani la Craiova. După 1718 (Pacea de la Passarowitz) otomanii au cedat Oltenia și Banatul Austriei, ceea ce a determinat aici o perioadă de relaxare și de înviorare economică pentru catolici, care s-au bucurat de multe privilegii: au primit pământ, au fost scutiți de taxe, au primit dreptul de a practica meșteșugurile, precum și dreptul de a se organiza în bresle. Breslele funcționau după statute cu precizări exacte, pentru fiecare treaptă
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
rețeaua de alimentare cu apă (necesară nu numai în igienă, ci și în stingerea incendiilor), instalarea unui orologiu în centru orașului, amenajarea străzilor, a pieței, și, neapărat, a unei grădini publice cu un izvor de apă și chioșc pentru fanfară. Catolicii bulgari și de alte etnii s-au aflat în expansiune, în această perioadă la Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
la Craiova, unde aveau o biserică și o mănăstire franciscană. Într-un raport din 1730 s-a precizat că 250 de familii din Muntenia au venit în Oltenia. Vizitatorul apostolic și-a mutat reședința în 1730 la Craiova, deoarece numărul catolicilor păstoriți de către preotul franciscan era de peste 2000 de credincioși. Episcopul Nicolae Stanislavich a cerut curții imperiale de la Viena aprobarea pentru construirea unei biserici mai mari, a unui liceu catolic, cu limbile de predare latină și germană, precum și înființarea unei episcopii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Preotul franciscan Serafin Lippoi a cumpărat în 1734 terenul pentru noua biserică catolică. Dar în 1738 austriecii au părăsit Oltenia și au restituit-o Țării Românești. Episcopul Nicolae Stanislavich a fost numit la Timișoara, unde guvernul austriac îi proteja pe catolici. Mulți credincioși din Oltenia au plecat cu preoții franciscani în Banat, unde au constituit comunități înfloritoare. Turcii au devastat și ars multe biserici și mănăstiri franciscane, după retragerea austriecilor. Războiul dintre cele trei mari imperii (austro-ruso-turc), cu toate ororile lui
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
și sociale. Comunitatea romano-catolică creștea de la an la an. Pentru construirea bisericii romano-catolice din Craiova împăratul Franz Joseph I (1830-1916) a donat 2005 galbeni. După 1880 au venit în Oltenia mulți italieni ca muncitori sezonieri în domeniu agriculturii. Astfel, numărul catolicilor din această parohie creștea pe măsură ce trecea timpul. Dacă în 1859 erau în această parohie doar 618 enoriași, în 1864 numărul lor era de peste 1100. Episcopul Iosif Anton Pluym (1863-1869) a venit la Craiova în vizită canonică, pentru administrarea sfântului Mir
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
mai eterogenă... include și coloniști de diverse naționalități”. Mai departe s-a precizat că „Arhidieceza de București include Oltenia, Muntenia și Dobrogea, întinzându-se de la Porțile de Fier până la Marea Neagră”... „În imediata apropiere a Bucureștiului se află două sate de catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
București include Oltenia, Muntenia și Dobrogea, întinzându-se de la Porțile de Fier până la Marea Neagră”... „În imediata apropiere a Bucureștiului se află două sate de catolici, Cioplea și Popești”. „Dobrogea avea în cele trei sate Caramurat, Culelia și Malcoci 1900 de catolici germani (șvabi), care în majoritate au venit aici din Rusia”. „În localitatea Cataloi din Dobrogea există o colonie de 470 italieni”. „Aceste cinci parohii de țară sunt considerate a fi cele mai bune ale Arhidiecezei de București, deoarece sunt singurele
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
sunt singurele cu populație omogenă. Celelalte șaptesprezece sunt parohii de oraș, cu o existență marginală, cum ar fi Giurgiu, cu 550 de credincioși, Râmnicu Vâlcea cu 400, Târgoviște cu 362, Tulcea cu 226, Câmpulung cu 320, Sulina cu 340 de catolici... Alte parohii, cum ar fi Brăila, Craiova și Turnu Severin au însă mai mulți credincioși și se poate spune că prosperă”. Capitolul III - Franciscanii și Biserica Greco-Catolică 1. Franciscanii și Biserica Greco-Catolică la lumina istoriei și a libertății „De ce n-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
cu ortodocșii”. Dar lipsa fondurilor bănești a devenit, din nou, piedica cea mare. Arhiepiscopul von Hornstein , la sugestia preoților Demetriu Radu și Vasile Lucaciu, cu aprobarea prefectului Congregației „De Propaganda Fide” a dat o scrisoare circulară, adresată întregului episcopat și catolicilor din lumea întreagă, în care le cere ajutorul financiar pentru construirea unei biserici atât de necesară miilor de greco-catolici care trăiau în capitală. În 1897 preotul Demetriu Radu a fost înălțat la rangul de episcop de Lugoj, iar de numeroasa
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
fost un sprijin sigur, material și spiritual. Au fost înfăptuite deziderate mari, precum constituirea Regatului României, prin încoronarea regelui Carol I în catedrala Sfântul Iosif (la 22 mai 1881), crearea Arhiepiscopiei de București (27 aprilie 1883), premise deosebit de favorabile credincioșilor catolici de rit latin și bizantin. Școlile catolice din București, în primul rând Seminarul (al cărui ctitor a fost episcopul I. Felice Paoli - 1870-1885), Școala de fete condusă din 1852 de călugărițele de origine germană numite „Damele engleze”, Școlile de băieți
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
moravuri, s-a recomandat mult terțiarilor din București ca să ajute mult pe P. Parohi și pe ceilalți preoți întru a conduce la biserică pe atâția rătăciți, mai ales căutând să se reguleze atâtea căsătorii în neregulă ce se află între catolicii din oraș. S-a recomandat de asemenea într-un chip deosebit ca terțiarele să se îngrijească de plasarea servitoarelor catolice în familii bune unde să nu fie în primejdie de a-și pierde credința și cinstea. 7) La urmă s-
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
poată întreține încă câteva paturi. Dea Domnul ca terțiarii și terțiarele din București să se înmulțească și să facă încă mult bine. Între hotărârile luate la sfânta vizită, a fost cea mai de căpetenie următoarea: În București sunt foarte mulți catolici care nu știu de sfânta Biserică și care nu se apropie de sfintele sacramente; terțiarii și-au propus ca să lucreze din răsputeri ca să conducă cât mai mulți din acești rătăciți la practicarea datoriilor lor de creștini. De asemenea sunt foarte
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
dominicani recompense, pentru a înfăptui convertirea românilor, bulgarilor și cumanilor. El le-a solicitat misionarilor existenți în teritoriu să predice o revoltă a credincioșilor, împotriva țarului Ioniță Asan al II-lea al românilor și al bulgarilor, care îi persecuta pe catolici. Papa Inocențiu al IV-lea (1243-1254) a trimis un număr mare de misionari franciscani în Valahia, Bulgaria, Cumania. În 1345 Clement al IV-lea i-a cerut ministrului Provinciei Franciscane din Ungaria să trimită misionari în Valahia; într-o scrisoare
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
de dinainte de Unirea cu Roma, sau, mai ales, din anii comunismului, când aproape toți episcopii greco-catolici și catolici au fost închiși, acest sprijin a fost recepționat de către români. Nu este cadru adecvat, dar s-a remarcat o ușoară relaxare față de catolicii din România, manifestată după vizita lui N. Ceaușescu la Vatican (în 1973), în timpul pontificatului lui Paul al VI-lea. Iar în ceea ce-l privește pe Sfântul Ioan Paul al II-lea, în timpul vizitei căruia, s-a aclamat în București minute
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
luni, făcând vizite canonice impresionante, în timp și spațiu: 55 de vizite pastorale și sfințirea a patru Biserici (între care, pe 4.X.1948, și cea din Bacău dedicată Sf. Francisc). Dieceza de Iași avea în 1948, 140.000 de catolici, 108 parohii și 98 de preoți; Arhidieceza de București avea 34 de parohii, 66 de preoți și 60.000 de credincioși. În Moldova, „Bine ai venit, Stăpâne!” erau și vorbele de pe buzele tuturor, Episcopul fiind foarte iubit aici. Poporul, educat
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]
-
Moldova salutul creștin: „Lăudat fie Isus! Și Maria în veci!”. Suflet nobil, moralist rafinat, dăruit cu harul versului, al vindecării (vestitele ceaiuri PIT) și al abilităților practice, părintele I. Tălmăcel a contribuit cu devotament la înălțarea spirituală și materială a catolicilor din Moldova; cu seninătate și dragoste pentru țăranul catolic al cărui suflet s-a tălmăcit, ca nimeni altul. A fost cel mai prolific scriitor catolic de la noi: a scris peste șaizeci de lucrări, iar revista „Viața” (și almanahul ei) au
Franciscanii în Ţara Românească by Consuela Vlăduţescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100986_a_102278]