KorAP: Find »[drukola/base=catolicism & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...88 >

2,200 matches

Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660

și sălbatice, anotimpurile etc. „Mary, Mary, quite contrary,“/„How does your garden grow?“/„With silver bells and cockleshells,“/„And pretty maids all in a row“. Se spune că versurile sînt inspirate de figura reginei Maria Tudor cea sîngeroasă, apărătoare a catolicismului, promițînd tortura și moartea protestanților. „Tom, Tom, the piper's son, / Stole a pig, and away did run! / The pig was eat, / And Tom was beat, / And Tom went crying / Down the street“. CÎntecel din secolul al XVIII-lea, despre

[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

Expozia Mondială a Presei Catolice (din anii 1936-1937), descrisă amplu, analiza proiectului unui cotidian catolic în România, precum și a rolului jucat în contextul imediat postbelic de cotidianul Albina ca încercare a Vaticanului (cel care a finanțat ziarul) de structurare a catolicismului românesc (mai ales din România Vechiului Regat) din perspectivă identitară dar și politică, prezentarea Institutului catolic Presa Bună, constituie punctul de rezistență al cărții sub raportul cercetării și interpretării, fără a minimaliza capacitatea de sinteză din primul capitol și calitatea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Documentele emise de autoritățile ierarhice bisericești și dezvoltarea instituțiilor catolice de comunicare au scos în evidență importanța acordată presei, dar și inexistența unui plan coerent de lungă durată privitor la mijloacele de comunicare. Principalele scopuri ale Vaticanului au vizat unitatea catolicismului (în urma reașezării Bisericii Catolice în societatea modernă) prin mass-media și crearea unei viziuni catolice omogene cu privire la evoluția societății. Primul capitol nu a fost conceput ca un istoric al anilor de la începutul secolului al XX-lea sau al mijloacelor de comunicare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
abordate, fără a se obține nici de această dată o analiză exhaustivă. Studiile menționate anterior nu fac referire în mod direct la presa romano-catolică din diecezele Iași și București sau din România și doar foarte puțin la evoluția internă a catolicismului românesc; ele tratează în special relațiile României cu Vaticanul, dar informațiile oferite sunt utile tezei noastre. Există și lucrări prezintă diverse aspecte ale comunității catolice din România, care sunt foarte folositoare, însă din păcate, punctuale și fragmentare; acestea au fost

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Emil Dumea; ambele au însă un pronunțat caracter de crestomație, fără a se intra în analiza rolului, scopului sau a contextului apariției acestor publicații. În ceea ce privește studiul istoriografic al modalităților și încercărilor de unificare a presei catolice românești (și implicit a catolicismului din România) temă abordată în capitolul al treilea putem afirma că nu există, în momentul de față, lucrări referitoare la această direcție de cercetare (demersul nostru deschide acest drum). Sursele care au stat la baza acestei cercetări sunt în mare

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
încurajare a Papei și au concentrat toate forțele Bisericii Catolice. Participarea României la Congresele și la Expoziția mondială a presei catolice a reprezentat un moment important în procesul de dezvoltare a presei catolice românești și pentru încercările de unificare a catolicismului din țara noastră. În cadrul acestor tentative, un element constant a fost dorința de înființare a unui cotidian catolic în capitala țării, care să trateze teme diverse (inclusiv politice) și care să depășească bariera confesională. Importanța acordată publicării unui ziar a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
multe etnii, două rituri diferite: romano și greco-catolic și multiple ordine misionare: franciscani, iezuiți, dominicani, asumpționiști etc.). Importanța apariției unei astfel de publicații a fost înțeleasă și au existat numeroase proiecte în acest sens, care au urmărit în esență unificarea catolicismului românesc și crearea unor organizații și instituții prin care el să se manifeste unitar. În realitate însă, acest lucru s-a realizat doar într-o mică măsură, cu intervenția fățișă a Vaticanului prin nunțiul apostolic și prin finanțare directă. Rezultatul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să apară după o perioadă scurtă de timp. Acest fapt demonstrează capacitatea redusă a ierarhilor autohtoni de a colabora eficient și de a depăși unele orgolii personale sau viziuni diferite privind modul de organizare și dezvoltare a presei și a catolicismului din România. Capitolul III este împărțit în patru subcapitole care surprind diferitele încercări de realizare a unității presei catolice din România, amploarea și organizarea acesteia, dar și modul de manifestare a publicațiilor catolice românești la evenimentele organizate de Biserică pe

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
uneori fără continuitate, și unificate relativ târziu, în cadrul Conciliului Vatican II, când a fost adoptată o poziție unitară și clară privind mijloacele de comunicare socială și rolul acestora în cadrul Bisericii și a societății. Principalele scopuri ale Vaticanului au vizat uniformizarea catolicismului prin mass-media și crearea unei viziuni catolice unitare cu privire la evoluția societății. În contextul istorico-politico-social de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea, Biserica a urmărit înfăptuirea unei unități a catolicilor la nivelul fiecărui stat și încheierea

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
ei în timp. Biserica Catolică are cea mai mare răspândire geografică și demografică, comparativ cu celelalte comunități creștine, dar și cu celelalte religii mondiale, aflate de obicei în zone clar delimitate 48. În ciuda unor dezechilibre și a lipsei de omogenitate, catolicismul reprezintă cea mai difuzată și articulată confesiune, cu centrul la Roma. O asemenea structură poate funcționa doar dacă beneficiază de un sistem de comunicare foarte eficient, atât în interiorul ei, dar mai cu seamă în relația cu exteriorul; acesta trebuie să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
stat de care era legată în mod indisolubil și într-o societate decreștinizată. Lupta împotriva liberalismului a fost condusă, printre alții, de către Newman și de mișcarea de la Oxford 67. Pe lângă rolul decisiv al lui Newman care se apropia progresiv de catolicism, în 1848 un grup reunit în jurul convertitului Simpson a pus bazele revistei The Rambler, cu scopul de a da viață unui curent intelectual în rândul catolicilor. Revista a primit și sprijinul lui Lord Acton 68 (1834-1902), care a fost numit

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
să ocolească tot ce îi putea fi dăunător"82. O întrebare care se impunea după atâtea interdicții era "ce ar fi trebuit să conțină un ziar catolic?" Nu putea fi obligat să facă doar o continuă și explicită propovăduire a catolicismului prin toate articolele sale (evenimente, reportaje internaționale), atâta timp cât nu erau depășite limitele indicate de credință. Însă acest lucru nu era posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nu erau depășite limitele indicate de credință. Însă acest lucru nu era posibil: dacă un ziar era catolic, nu putea fi aconfesional. Chiar și în subiectele care îi interesau pe cei ce nu erau catolici, trebuiau să existe dovezi de catolicism, deoarece un ziar care nu proceda astfel crea confuzie în rândul catolicilor stârnindu-le indiferența, mai ales dacă cititorii știau că el se adresează acestei confesiuni. În consecință, ar fi pierdut atât cititorii catolici, cât și pe cei liberali, căci

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
persoane de alt crez121. Catolicii nu aveau voie să colaboreze cu publicații care atacau morala creștină 122; ei trebuiau să împărtășească aceeași viziune asupra aspectelor esențiale, să nu confunde nicio poziție politică cu credința 123 și să nu pretindă exclusivitatea catolicismului 124. Sfântul Părinte a condamnat atacurile suferite de presa catolică 125 și i-a îndemnat pe ziariștii catolici să folosească un limbaj cumpătat și respectuos 126, să evite știrile imprudente și deși aveau libertatea de a-și exprima opiniile să

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Liberalismul nu mai era aplicat Bisericii și rolului ei în societate (cum încercau să facă guvernele liberale), ci doctrinei acesteia 142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La esencia del cristianismo în anul 1900; totuși, în acea pretinsă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
142. În cadrul acestui curent, un laic austriac stabilit în Marea Britanie filozoful Friedrich von Hügel (1852-1925), a susținut că, în esență, catolicismul era o confesiune a spiritului; francezul Alfred Loisy (1857-1940), profesor la Institutul Catolic din Paris, a încercat să apere catolicismul în fața cunoscutului teolog protestant liberal Harnack, cel care publicase La esencia del cristianismo în anul 1900; totuși, în acea pretinsă apărare a credinței, Loisy nega faptul că Biserica a fost instituită de Cristos, afirmând că era rodul primelor comunități creștine

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
punct de vedere normativ: le-a amintit episcopilor că trebuiau să fie atenți în privința articolelor care ajungeau la credincioși, să evite ca unii catolici de bună credință (dar cu puține cunoștințe doctrinare) să devină fără voie mediatori între modernism și catolicism, sau ca anumiți preoți să colaboreze cu publicații care semănau idei contrare moralei creștine 147; l-a indicat ca model de jurnalist catolic pe Louis Veuillot, pentru că respectase cu fidelitate doctrina Bisericii, în ciuda dificultăților și a criticilor la care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
informare și libertatea presei (un context mai degrabă sociologic decât teologic), este necesar să detaliem situația presei în sine și să-i analizăm influența asupra societății din Spania și Italia. Aceste țări au constituit două medii extrem de importante pentru evoluția catolicismului. Alături de ele, Franța a avut și ea un rol valoros în teologia secolului al XX-lea. Analizăm în continuare evoluția mijloacelor de comunicare catolice și intervențiile magisteriale în această sferă 166. În lumea catolică, ideile s-au dezvoltat în mod

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
215, lipsa unei baze teoretice și unitare care să stea la baza fenomenului mediatic din interiorul bisericii; exista mai degrabă o poziționare față de problemele societății contemporane, care răspundea tendințelor, disputelor și realităților vremii, prezența unei confruntări de idei chiar în interiorul catolicismului, pe de o parte (între intransigenți, tradiționaliști și aripa mai liberală), iar pe de altă parte între Biserică și noile idei filosofice și sociale care se răspândeau și se aplicau în societate; acest fapt demonstrează că nu exista o unitate

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
existau multe grupări catolice care doreau să dea un impuls vieții religioase. Una dintre aceste grupări era condusă de doamna Sauvageot, care provenea dintr-o cunoscută familie laică din timpul celei de-a Treia Republici Franceze; ea se convertise la catolicism în 1933, prin intermediul dominicanilor. Sauvageot a sprijinit presa catolică după eliberarea țării de naziști (1944), prin Temps présent, Vie catholique illustrée și mai târziu prin Telerama 248. În anii de după război, câțiva dintre catolicii care participaseră la Rezistență au deținut

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a furnizat un instrument esențial pentru evanghelizare, după cum însuși Papa Leon X a menționat în Conciliul de la Letrano (1512-1517). Biserica a desfășurat o amplă propovăduire a religiei în toată lumea, tocmai mulțumită tiparului. Pe de altă parte, alături de cărțile care sprijineau catolicismul, s-au răspândit și scrieri contrare acestuia și favorabile reformei protestante. Mai târziu, după căderea Vechiului Regim, în secolele al XIX-lea și al XX-lea, s-a deschis calea către un nou concept de libertate a informației, care a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
avut față de mass-media în general și pentru presă în special, manifestate prin numeroase încercări de teoretizare a fenomenului și de impunere a propriei viziuni asupra lui (ne referim în special la enciclicile privitoare la comunicare). Încercarea de menținere a unității catolicismului prin intermediul presei a fost una din mizele principale ale Bisericii, cu atât mai mult cu cât realitățile politico-sociale existente (ne referim și la dezvoltarea naționalismului) făceau practic nerealistă manifestarea universală a confesiunii catolice, mai ales în state în care această

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
fi stabilit regulile. Vaticanul a considerat mass-media o nouă formă de evanghelizare și de transmitere a mesajului crestin, un mijloc de propagandă și de apărare împotriva atacurilor îndreptate împotriva sa. Mai mult, presa reprezenta o nouă unelată de unificare a catolicismului din întreaga lume, prin crearea unor centre și organisme media foarte puternice, unitare în privința coordonării, care au transmis viziunea Bisericii cu privire la evoluția societății sub toate aspectele sale. Centralizarea concentrată în jurul Vaticanului și al Papei a rămas o trăsătură fundamentală a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Sfântul Scaun a instituit o ierarhie proprie teritoriului statului român independent (cu perspectiva dezvoltării sale ulterioare conform principiului autoterminării popoarelor, aplicat în cazul românilor după 1918). Principatele Române s-au aflat, din punct de vedere confesional, la intersecția ortodoxismului cu catolicismul. România avea o populație majoritar ortodoxă, cu o ierarhie puternică în stat, însă subordonată încă Patriarhiei de la Constantinopol și supusă influenței ortodoxiei rusești și panslavismului. Statul român a ținut totuși cont de faptul că o parte a populației sale era

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au abandonat interesul național. Concordatul României cu Vaticanul (semnat după îndelungi negocieri) a fost un tratat internațional care scotea în evidență o atitudine tolerantă a statului român față de minoritățile confesionale, precum și grija păstrării unor relații cât mai strânse cu centrul catolicismului. Semnarea și ratificarea Concordatului cu Vaticanul au reprezentat acte politice cu o dublă semnificație: reglementarea raportului dintre statul român și Biserica Catolică din România (cu respectarea reciprocă a drepturilor cuvenite celor două părți) și consolidarea relațiilor dintre România și Statul

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]