4,620 matches
-
Ayala, sunt explicații care nu pot fi reformulate ca explicații cauzale fără pierderi semnificative în ceea ce privește capacitatea explicativă. Celor care susțin, cum face Nagel, că nu putem exclude în principiu posibilitatea ca orice explicație teleologică să fie înlocuită cu o explicație cauzală, Ayala le răspunde că modul în care s-ar putea produce o asemenea înlocuire nu poate fi întrezărit în stadiul actual al cercetării. Pe de altă parte, „este lipsit de sens din punct de vedere empiric să ne întrebăm dacă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
biologice Din epoca lui Claude Bernard și până astăzi, cei care au fost activi în diferite domenii ale cercetării biologice și-au exprimat fie încrederea, fie scepticismul cu privire la posibilitatea de a înlocui explicații specifice, cum sunt explicațiile teleologice, cu explicații cauzale de același tip cu cele din științele fizico-chimice și, în general, față de posibilitatea de a elimina deosebirile dintre profilul metodologic al disciplinelor biologice și cel propriu cercetării fizico-chimice. Avem bune temeiuri să presupunem că este vorba de convingeri formate în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
nu numai de vitalism, ci și de forme oricât de rafinate de reducționism, Mayr nota: „Să reamintim că indeterminarea nu înseamnă lipsa cauzei, ci doar impredictibilitate.“ Este adevărat că în Originea speciilor Darwin vorbește de „legi“ cu referire la relații cauzale, obiectiv controlabile. În realitate, explicațiile din biologia evoluției nu se bazează pe legi, ci pe concepte ca suprapopulație, luptă pentru existență, selecție naturală, adaptare, succes reproductiv și altele. Mayr aprecia că, prin profilul epistemic al explicațiilor pe care le oferă
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
altă parte, acțiunea lor poate conduce la rezultate dintre cele mai diferite pornind de la același punct de plecare, chiar și atunci când factorii care acționează sunt aceiași. Mutațiile de caractere, ca și transmiterea acestora urmașilor au, ce-i drept, o determinare cauzală; dar ele sunt evenimente contingente, imprevizibile. Probabilitatea producerii anumitor mutații nu are nici o legătură cu condițiile de mediu. Iar aceleași organisme se pot adapta acelorași condiții de mediu în modalități foarte diferite. 5. Contingență și narațiune istorică Explicațiile evenimentelor în
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
narațiunii, de la început până la sfârșit. Dacă facem abstracție de situațiile în care distincția dintre explicații prin cauze și explicații prin motive este relevantă, atunci se poate spune că explicațiile pe care le oferă narațiunile istorice pot fi caracterizate drept explicații cauzale. Explicațiile sunt date de istoric prin simpla istorisire a faptelor într o anumită succesiune, acea succesiune care este narațiunea istorică. Pentru înțelegerea virtuților explicative ale narațiunii este esențial să se țină seama, în primul rând, de contingența desfășurărilor istorice. Cursul
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
2000, în preajma alegerilor, cum structurile sociale urmăreau dezintegrările politice; am văzut și cum tradiția unei construcții naționale târzii pe baza unei comunități cultural-religioase hrănește intoleranța (influența etnocentrismului religios). Rămâne de analizat aportul factorilor istorici de genul moștenirii comuniste, o relație cauzală indirectă și paradoxală, pe care am putea-o adăuga la lista paradoxurilor identitare ale poporului român. Grigore Pop-Elecheș întreprinde o analiză interesantă a caracterului cameleonic al "partidelor succesoare ale comunismului". Este vorba în speță de partidele socialiste de tipul FSN
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
nici complementele respective și nici numele predicativ nu sunt omisibile. În acest moment al discuției poate interveni criteriul „restricțiilor formale” pentru delimitarea celor trei tipuri de determinanți. La toate cele trei tipuri de relații se manifestă marca formală a recțiunii cauzale de la verb la nume, dar numai în cazul relației subiect predicat apare o marcă formală în plus, și anume acordul în număr (și persoană), care se manifestă obligatoriu cu direcția nume (subiect)→verb (predicat). Deci, „diferența dintre subiect și ceilalți
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un text lingvistic, organizat în stil direct. „ - Nu mai vrei să taci din gură, cauți ceartă! Zise el.” I. 7 Relația explicativă „Raportul sintactic explicativ a apărut pe terenul limbii române dintr-o structură «inițială» cu raport sintactic de subordonare cauzală (în care existau, exprimate, și cauza, în elementul subordonat, și efectul, în elementul regent), printr-un anacolut generalizat constând în sărirea peste o parte a «comunicării», anume, peste «elementul regent», care reprezintă efectul în structura «inițială» (cu raport sintactic de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
care existau, exprimate, și cauza, în elementul subordonat, și efectul, în elementul regent), printr-un anacolut generalizat constând în sărirea peste o parte a «comunicării», anume, peste «elementul regent», care reprezintă efectul în structura «inițială» (cu raport sintactic de subordonare cauzală); în felul acesta, structura actuală (cu raport sintactic explicativ) are tot doi termeni ca și structura inițială (cu raport sintactic de subordonare cauzală), numai că, în locul cauzei și a efectului din structura «inițială», acum există explicativul (termenul care «inițial» exprima
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
a «comunicării», anume, peste «elementul regent», care reprezintă efectul în structura «inițială» (cu raport sintactic de subordonare cauzală); în felul acesta, structura actuală (cu raport sintactic explicativ) are tot doi termeni ca și structura inițială (cu raport sintactic de subordonare cauzală), numai că, în locul cauzei și a efectului din structura «inițială», acum există explicativul (termenul care «inițial» exprima cauza) și explicatul [termenul constituit din ceea ce a rămas din contextul «inițial» după ce nu a mai existat (în sensul generalizării neexprimării pentru vorbitorii
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
și cu o prepoziție care cere acest caz (îl știam contra aranjamentelor - ambele exemple sunt după V. Hodiș, art. cit., II, p. 140). Atributul circumstanțial exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: modală: O mie de neamuri,plecate, domoale,te caută n ceruri.; cauzală: Horia, speriat, vru să iasă pentru a da ordine.; temporală: Rămasă singură, Ana băgă de seamă că libertatea pe care o lăsa altora nu i-o precupețea azi nici ei nimeni.; condițională: Îmbrăcat în cojoc, ciobănașul n-ar fi tremurat
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
un raport circumstanțial față de un verb sau un adjectiv din propoziția regentă: Țiganca,1/care știa blestămăția 2/ ce făcuse 3/, se temu, văzând frumusețea merilor.1/. Referindu-se la un verb sau un adjectiv, ea exprimă diferite nuanțe circumstanțiale: cauzală - Câinele care flămânzește tot la oase se gândește.; El,1/care e bolnav,2/nu a venit. 1 / finală - Fă-i pod dușmanului care se duce.; Își pusese speranța în Ion,1/care strânsese semnături de la toți sătenii.2/ condițională
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
nu poate determina pe Văd, cum l-ar determina dacă s-ar referi la subiect: Văd clipind (eu). În acest caz, din urmă, gerunziul are o legătură determinativă cu acțiunea verbală fie prin continuitate fortuită: vorbește râzând, fie prin una cauzală: merge șchiopătând. Pe de altă parte însă, în: Văd lumina lucind, gerunziu atributiv lucind are și un sens adverbial, exprimând o circumstanță care oglindește nu o însușire directă a acțiunii verbale - ca în: privesc clipind - ci una a obiectului direct
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
față de cei care trăiesc dincolo de frontierele statale, și aceasta din simplul motiv că și aceștia aparțin societății civile. Este îndoielnic că răspîndirea discuțiilor despre societatea civilă va rămîne doar la nivel de discuție. Simbolul "societății civile" posedă propria sa forță cauzală, în dublul sens al verbului francez causer: a dialoga cu ajutorul semnificanților simbolici și a precipita un efect. Dar despre ce efect este vorba? Există, de fapt, mai multe efecte diferite văzute de cei care vorbesc cu căldură despre societatea civilă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
instituției pe care o conduce care clatină percepția sa anterioară despre ea, este posibil să evite dialogul pe această temă sau chiar să-l refuze în virtutea impresiilor sale anterioare. În aceeași idee, poate să încerce să raționalizeze fenomenul prin explicații cauzale care plasează cele întâmplate în altă parte și nu în activitatea desfășurată în departamentul respectiv. Avem aici de-a face cu tendința de a auzi numai ceea ce ne-am obișnuit să auzim; pur și simplu ignorăm informațiile ce vin în
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
corespunde unei fraze active în prezent: "Învățarea anumitor lucruri cît mai curînd posibil înarmează mai bine copilul pentru a înfrunta viața". Aici, indicatorul temporal "mai repede" și semantismul substantivului "învățare" (care implică o anumită durată) au o dimensiune temporală și cauzală care permite apariția concluziei [P4']. De fapt, elementele plasate în poziție rematică ("anumite lucruri", "viața") au o capacitate și o densitate informativă superioară. Reunirea lor construiește macrostructura semantică a propoziției: "Lucrurile vieții". Ca și G. Kleiber, ne vom opri asupra
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cele din [P14]): (13) [P13] Mai devreme sau mai tîrziu, copilul trebuie neapărat să descopere [P13'] că există și alți oameni mari în afară de tatăl său. Ca și A. Culioli (1979), analizăm conectorul NEAPĂRAT din [P13] ca argument pentru descoperirea valorii cauzale (cu FIINDCĂ) din propoziția care îl include. A. Culioli rescrie enunțul "Strunim bine caii" astfel: Fiindcă strunim (bine) caii, de ce nu am face la fel și cu oamenii?": se poate astfel postula o echivalență între enunțurile cu NEAPĂRAT și cele
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
configurațional în povestire, pe baza superstructurii narative și a comparației între început și final. [P1] introduce primul perfect simplu (PS) dintr-o serie de alte șapte în cele cinci propoziții de bază (Pn1 → Pn5). Aceste verbe la PS sînt legate cauzal și cronologic. Fie următoarea serie temporală: [P1] t1 "bătu" [P2] t2 "știu" [P3] t3 "deschise" [P3'] t4 "evită" [P4] t5 "căzu" [P4'] t6 "se rostogoli" [P5] t7 "îl imobiliză" Mai mult ca perfectul (MMCP) din [P6] induce o viziune retrospectivă
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
locutorului" (1987, p. 51). [P3] dezvoltă în doi timpi povestirea (Pn4): [P3] Deschise larg ușa / [P3'] evită la timp lovitura unui pumn american; primul verb la PS asigură coeziunea tematică cu propozițiile precedente ("deschise" ← "lovi"), al doilea, legat cronologic și cauzal, anunță logica acțiunilor și a evenimentelor ulterioare ("evită" ← "căzu", "se rostogoli", "îl imobiliză"). Acțiunea este posibilă și prin reluarea anaforică a actorului numit (John → el [deschise] → Ø[evită]). Din acest punct, [P4] poate să confirme rezolvarea întîmplării (Pn4): și în
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
rezolvarea întîmplării (Pn4): și în acest caz, un element separat (ca și în Pn3) permite încheierea procesului ("dezechilibrat" conotație negativă a agresorului VS "din instinct" conotație pozitivă a eroului). În plus, cele două verbe la PS asigură cauzalitatea cronologică și cauzală specifică povestirii. Propoziția narativă 4 permite trecerea la o stare finală, marcată grafic printr-un nou paragraf. [P5] poate descrie finalul povestirii (Pn5): "John îl imobiliză pe loc, cu piciorul pe tîmplă". Prin reluarea substantivului propriu ("John") se finalizează programul
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
predicate calificative a fi agresorul "dezechilibrat", de exemplu; predicate funcționale a face mai ales cele la PS), în timp t1 și t7; o succesiune temporală minimală: tn → tn+1; o transformare a predicatelor din proces; o singură logică cronologică și cauzală. Rămîne o ultimă componentă, esențială pentru înțelegerea textului publicitar: o finalitate sub formă de "morală", o evaluare în care ironia este explicită. [P6] ne-o oferă spre lectură. Sensul configurațional al textului este explicit actualizat în această morală. Morala pune
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
tn+1, marcată prin conectorul "de la început" și prin nuanța aspectuală incoativă "nu întîrzie să". (d) O transformare a predicatelor X și X' prin și de-a lungul procesului. Predicatele calificative prezente în paragraful al doilea anunță evoluția cronologică și cauzală. (e) O logică unică în care tot ce urmează are o cauză; deoarece este diferită, Rosary atrage atenția și dorința lui Dom Duarte. Este vorba de o cauzalitate narativă stereotipică, codul tulburătoarei străine, tipic pentru acest tip de roman sentimental
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
și poporul cel mai critic, cel mai apt pentru a individualiza fenomenele și a le separ unele de altele. În aspirația ei absolutist, religia ofer omului tocmai, dimpotriv, ideea și starea de totalitate, de unitate, de indeterminare temporal, spațial și cauzal, precum și putința unei stabilizri a valorilor pe care se fundamenteaz moralitatea uman. În felul acesta, religia e o negație a oricrei tentative de diferențiere ori, cum ziceau filosofii scolastici, de individuație, e o oprire, o inhibiție, un baraj contra tuturor
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
create, se finalizează cu o decizie și o acțiune a unui organism; nici o acțiune nu este rezultatul unui singur instinct; întotdeauna acțiunile sunt rezultatul unei "negocieri" între urgențele reprezentate de fiecare instinct în parte, fără a putea fi legate strict cauzal de un instinct anume: "[...] între două instincte variabile independent unul de celălalt, pot exista toate interdependențele imaginabile. Unul îl poate promova unilateral pe celălalt, ori ambele se pot susține reciproc, ori se pot suprapune și însuma în unul și același
Lecția uitată a educației. Întâlnirea Micului Prinț cu vulpea by EMIL STAN () [Corola-publishinghouse/Science/1107_a_2615]
-
implicat în cercetarea afecțiunilor cardio-vasculare, Framingham Heart Study, inițiat în 1955 (NHLBI) a furnizat informații valoroase referitoare la acest domeniu care, mai mult decât oricare alt domeniu al medicinii “este suprasaturat de speculații, păreri personale, asocieri întâmplătoare prezentate drept relații cauzale, simple supoziții prezentate drept adevăruri confirmate, analogii bazate pe deducții, date experimentale transpuse necritic în patologia umană”. Studiul factorilor de risc cardio-vascular a fost inițiat din necesitatea de a avea o imagine clară asupra elementelor care influențează asimetric și asincron
Factorul de risc geometric în arteriopatiile obliterante aterosclerotice by Antoniu Octavian Petriş () [Corola-publishinghouse/Science/1161_a_2068]