1,982,238 matches
-
dar pe care, trebuie să admit, o stăpînea fără cusur, destul ca s-o poată vărsa în capul partenerelor de cafea." Romanul întreg e un ecou al acestei revolte, s-ar zice, a "autenticului". E nevoie de observație atentă, de la caz la caz, ca să poți scăpa de capcana de-a-ți da, generalizator, cu părerea despre o masă de oameni pe care-i apropie puțin frenezia eliberării și-i desparte definitiv modul în care fac față încercărilor de după. E-adevărat, "viermele egalității
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
care, trebuie să admit, o stăpînea fără cusur, destul ca s-o poată vărsa în capul partenerelor de cafea." Romanul întreg e un ecou al acestei revolte, s-ar zice, a "autenticului". E nevoie de observație atentă, de la caz la caz, ca să poți scăpa de capcana de-a-ți da, generalizator, cu părerea despre o masă de oameni pe care-i apropie puțin frenezia eliberării și-i desparte definitiv modul în care fac față încercărilor de după. E-adevărat, "viermele egalității" îi roade
Amintiri la schimb by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/12181_a_13506]
-
oricât de tragic ar fi abandonul anonim al unor liceeni, oricât de utile ar fi programele de informare și de prevenție, drogul trece în centrul atenției prin victimele sale de lux ("Dosarul cocaina", cum a fost numit de presă, și cazul Mutu - doar două dintre cele mai recente exemple), și capătă ceva anvergură prin bruscarea unor sensibilități care țin de faima narcomanilor. Oricât de ciudată ar părea, această mișcare a perspectivei este utilă. Dacă până acum era doar un agent al
Fructul oprit din corpul nesănătos by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12186_a_13511]
-
fie are fani înrăiți (care am citit de mai multe ori fiecare volum), fie se refuză total altora (spre bucuria celor din prima categorie care văd în această carte un fel de oracol literar exclusiv pentru inițiați). Ca și în cazul articolelor din Pururi tânăr..., nici aceste povestiri nu precizează data și locul apariției inițiale, lectura lor în volum schimbându-le în bună măsură accentele. Dacă în paginile revistelor convenția publicistică a veridicității te obliga să-l identifici neapărat pe Mircea
Povestiri pentru bărbați by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12176_a_13501]
-
el continuă să rămână marea enigmă a tranziției. Incapabil să se organizeze (unde i-ați auzit glasul în afara stadioanelor și a concertelor de manele sau rock?), se complace într-o imaturitate cu nuanță de iresponsabilitate. Resentimentari în cel mai bun caz, tinerii nu sunt deloc convinși de eficiența mecanismelor democrației. "De ce să-mi pierd vremea la vot, că ăștia oricum or să mă fure!" - aceasta este propoziția pe care-am auzit-o în campania electorală cel mai frecvent. E greu să
Colonia semi-penitenciară by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12174_a_13499]
-
de cunoaștere. Potrivit acestui model, se disting trei variante în ceea ce privește relația dintre cultura generală a oamenilor și specialitatea pe care au îmbrățișat-o. 1) O variantă în care roata are butuc, dar nu are spițe care să plece din el, caz în care, deși ești cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
au îmbrățișat-o. 1) O variantă în care roata are butuc, dar nu are spițe care să plece din el, caz în care, deși ești cult în linii mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
mari, ești lipsit de o competență axată pe o parcelă anume. E cazul culturii incompetente. 2) Varianta în care spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul specialiștilor cu desăvîrșire inculți. 3) În fine, varianta ideală, cea în care spițele se îmbucă în butucul culturii generale, iar nu
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
spițele există dar joacă liber și dezordonat, neavînd căpățîna în care să se îmbuce în mod coerent și ferm. În acest caz, coerența specialităților lipsește, totul semănînd cu un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul specialiștilor cu desăvîrșire inculți. 3) În fine, varianta ideală, cea în care spițele se îmbucă în butucul culturii generale, iar nu de-a dreptul între ele. E cazul unei culturi mature, cea de care vorbea, de pildă, Noica, atunci cînd
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
un mozaic haotic de specialități incapabile de a comunica între ele. E cazul specialiștilor cu desăvîrșire inculți. 3) În fine, varianta ideală, cea în care spițele se îmbucă în butucul culturii generale, iar nu de-a dreptul între ele. E cazul unei culturi mature, cea de care vorbea, de pildă, Noica, atunci cînd recomanda ca filozofia, spre a nu rămîne o activitate desprinsă de realitate, să fie însoțită de studiul unei științe exacte. Concluzia autorului, formulată sub forma unor chiasme de
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
nu să-i scrii. Și atunci, scrisul, fixare inertă a unor imagini moarte, neputînd aprinde nici o flacără a gîndirii vii, trebuie să fie respins. Ceea ce Platon spune, în privința scrisului, despre imaginile vii și cele moarte poate fi păstrat întocmai în cazul universului mediatic în care trăim azi. Imaginația noastră ne furnizează imagini vii, numai că ele sînt copleșite de șuvoiul imaginilor moarte venite din afară. Urmarea e că gîndirea noastră sucombă sub influența unui simulacru de gîndire, industria imaginilor, pe care
Patosul lui H.-R. Patapievici by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/12156_a_13481]
-
a conceput proiectul tehnic al Coloanei, Sorana Georgescu-Gorjan, episcopul Gorie Strehăianu de la Mitropolia Olteniei și, firește, autoritățile județene și municipale, de la prefect, primar și viceprimar la actualii și viitorii parlamentari. Deci o sumă de fețe reprezentative, de la vlădică în orice caz, chiar dacă nu pînă la opincă (era așteptat cu înfrigurare și primul-ministru, dl. Adrian Năstase, dar d-sa nu și-a mai făcut apariția). Dînd la o parte cu discreție cortina bogat ornată a festivității, să vedem cum arată opera genialului
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
Florin Cârciumaru, are aerul a uita că a înscris în programul d-sale tipărit în preajma ultimelor alegeri locale asigurarea apariției revistei Columna. Ori e o "tehnică" a d-sale defel originală de altminteri, a nerespectării angajamentelor electorale asumate? în orice caz, adeziunea formală la gloria lui Brâncuși nu e o scuză pentru lipsa de cuvînt față de fenomenul cultural actual, pentru nici o formă a lipsei de cuvînt. Faptul că aprinzi o lumînare la altarul genialului sculptor nu poate răscumpăra indiferența crasă pentru
Brâncuși dichisit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12180_a_13505]
-
sau roman fantezist și ironic. Diversificarea tematicii și a tipurilor de narațiune e, în sine, un spectacol interesant al peisajului epic desfășurat pe pânzele vaste ale istoriei. Autorii articolelor își păstrează, în general, o neutralitate a descrierii, dar sunt și cazuri de implicare flagrantă a unei judecăți superlative. Vestibul de Al. Ivasiuc e "cea mai valoroasă creație romanescă a anului 1967" (p. 644). Verifici imediat producția anului și poți cădea ușor de acord că e așa, pentru că e uimitor de sărac
Un monument dedicat romanului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12184_a_13509]
-
poziții excentrice. Declarațiile anti-Băsescu ale lui Cristian Tudor Popescu și similitudinea de soluții cu Corneliu Vadim Tudor nu sînt rodul unei opțiuni politice de ultimă oră (în editorialele mai vechi și Vadim și Năstase sînt făcuți harcea-parcea atunci cînd e cazul) ci mefiența sa în fața "teoriei conspirației" (fraudarea alegerilor) care a cuprins o bună parte din România, și sila în fața prostiei cvasi-senine a celor din conducerea BEC. Ziaristul este un justițiar în adevăratul sens al cuvîntului care nu ezită să pună
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
se nasc în jurul său la nivelul societății românești. Cei care pică pe alb îl consideră pe autor un mare gazetar și un spirit incoruptibil (chiar au dreptate), iar cei care pică pe negru, sînt convinși că este omul Puterii (după caz, al Opoziției) care tocmai s-a demascat sau, în cel mai fericit caz, că este nebun (aici se aduce ca argument și retorica, uneori foarte contondentă a editorialelor sale). Apoi, nu peste multă vreme, rolurile se inversează. Cei care l-
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
îl consideră pe autor un mare gazetar și un spirit incoruptibil (chiar au dreptate), iar cei care pică pe negru, sînt convinși că este omul Puterii (după caz, al Opoziției) care tocmai s-a demascat sau, în cel mai fericit caz, că este nebun (aici se aduce ca argument și retorica, uneori foarte contondentă a editorialelor sale). Apoi, nu peste multă vreme, rolurile se inversează. Cei care l-au crezut mare ziarist și mare caracter îl cred corupt și/sau nebun
Teribilismul justițiar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12177_a_13502]
-
zisă contemporană. Compozitori (poate mai mulți ca niciodată), interpreți (mai mult histrioni decît veritabili), un public (cît să încapă la o cină de taină), într-un cuvînt, o specie de artiști tot mai rară, bizară sau, în cel mai fericit caz, doar exotică populează ceea ce putem numi, la modul optimist, rezervație, pesimist, ghetou, ori neutru, cazarmă. Este aici, fără îndoială, mîna destinului, a cărui operă se traduce prin traiectul irefutabil și ireversibil al fenomenului muzical, ajuns, se pare, în ultima fază
Vulnerabilități by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/12190_a_13515]
-
cu profilul ei uscat și tăios, ca să încarneze autoritatea în această familie de artiști caracterizată printr-o blândețe pasivă. Este cumva contrapunctul, cățelul de usturoi care să dea un pic de picanterie cărnii prea fade a personajelor. D.J. Ca în cazul celor mai mulți dintre scriitorii ruși, ceea ce este cel mai uimitor în scrisul dvs. este firescul. Sunteți la curent cu ceea ce se petrece azi în proza rusească. Și în Rusia, în general vă interesează ce se petrecere? O.L: În literatura contemporană
Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12195_a_13520]
-
curiozitatea să-l analizeze, chiar dacă pînă la urmă reușise să-l cunoască tot auzindu-i vorbind despre asta, cu o mulțime de detalii, pe colegii săi de la Poliția Judiciară. Timp de zile, uneori de săptămîni, se împotmolea în cîte un caz, făcea doar ce trebuia făcut, dădea ordine, se informa despre unii și despre alții, părea că nu-l prea interesează ancheta, iar uneori chiar că nu-l interesează deloc. Acest lucru se datora faptului că, în acest timp, vedea problema
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
vadă zidul mișcător al navei desprinzîndu-se de chei. Apoi... Apoi plecau amîndoi... Oare Joseph o prinsese de braț pe Jessie? Sau Jessie se agățase mașinal de brațul lui Joseph?... Fata plîngea? Oare el spunea: Se va întoarce curînd"? În orice caz, rămăseseră singuri la New York, în timp ce Joachim, în picioare pe punte, privea America. Aceasta devenea din ce în ce mai mică și se pierdea apoi în ceața serii. Și de data aceasta, cele două persoane rămase, Little John și Mac Gill, plecau unul alături de altul
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
și un ascensor rapid îl duse la etajul patruzeci și doi. Arăta banal. Nu era nimic de văzut. Toate acele tonomate, acele cutii cu vise pe care le găseai în majoritatea barurilor și restaurantelor, de fapt, acolo ajungeau. În orice caz, acolo se revărsau din mașini sutele de mii de monede de cinci cenți, transformîndu-se în cont în bancă, în acțiuni și în contabilitatea de pe filele registrelor. Pe o ușă cu geam scria: General Manager: John Maura Urmau alte uși cu
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
întîmplă ca doi tineri de aceeași vîrstă, proveniți aproape din același mediu, să aibă aceeași vitalitate.... aceeași tărie de caracter, dacă vreți... Unul dintre ei e totdeauna înaintea celuilalt... Să spunem că totdeauna există un șef... Numai puțin.... În acest caz, celălalt poate să aibă diferite atitudini posibile, care depind de caracterul fiecăruia. Unii acceptă să fie dominați de prietenul lor, căutînd uneori această dominare... Alții însă se revoltă la fiecare pas. Veți vedea că întrebarea mea este destul de delicată. Nu
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
nu era totdeauna un om agreabil. - Ce vreți să spuneți? - N-aș putea să vă spun exact... E o impresie... Uitați!... J and J era doar ultimul număr din program, nu?... Robson și cu mine eram vedetele... În astfel de cazuri, există o anumită ierarhie... Ca în cazul valizelor, de exemplu... Ei bine, violonistul nu s-ar fi oferit niciodată să-mi ducă valiza! - Dar celălalt? - Celălalt a făcut-o de cîteva ori... Era mai politicos, mai bine crescut. - Joseph? - Da
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]
-
vreți să spuneți? - N-aș putea să vă spun exact... E o impresie... Uitați!... J and J era doar ultimul număr din program, nu?... Robson și cu mine eram vedetele... În astfel de cazuri, există o anumită ierarhie... Ca în cazul valizelor, de exemplu... Ei bine, violonistul nu s-ar fi oferit niciodată să-mi ducă valiza! - Dar celălalt? - Celălalt a făcut-o de cîteva ori... Era mai politicos, mai bine crescut. - Joseph? - Da... Cel cu clarinetul. Și totuși... Dumnezeule, ce
MAIGRET LA NEW YORK – de Georges Simenon by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12168_a_13493]