KorAP: Find »[drukola/base=ceartă & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...82 83 84 ...159 >

3,958 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553

spate. Prokuror-ul a decis că... ă Prokuror-ul este un prost arogant. ă În opinia lui, cazul este închis. Piticul a fost omorât de către administrator. Administratorul s-a sinucis. În investigațiile dumitale ai descorperit câteva mărturii independente care pomenesc de o ceartă violentă între cei doi bărbați. Locotenentul Salitov tocmai i-a interogat pe toți rezidenții casei, iar câțiva dintre ei au atesta faptul că administratorul a fost auzit amenințându-i viața piticului. ă Dar probele medicale... ă În opinia prokuror-ului, probele

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
fără preț. ă Ați menționat în declarația dumneavoastră că cei doi bărbați s-au certat? ă Nu, spuse Ospi Maximovici calm. Nu știu nimic despre asta. Nu am fost acolo. Eram la opt sute de versete depărtare. Vadim Vasilievici a auzit cearta. Vadim Vasilievici se foi la auzul numelui său. ă Ah, da, Osip Maximovici, zise Porfiri. Îmi amintesc. Anna Alexandrovna mi-a spus. Erați în sihăstrie la Optina Pustin. Înseamnă că sunteți credincios? Porfiri observă o icoană sus într-un colț

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
am bănuit că acea persoană este Govorov. Acum trebuie să caut pe altcineva. ă și ați venit aici să căutați? Alarma Annei Alexandrovna conținea o notă de reproș. ă Am câteva întrebări, atâta tot. Vreau să înțeleg, clar, în întregime, cearta dintre Boria și Goriancikov. Porfiri sesiză tresărirea Annei Alexandrovna sub forța penetrantă a privirii sale. ă M-ați mai întrebat despre așa ceva și înainte. De ce mă întrebați din nou? V-am spus tot ce știam atunci. ă Oare? ă Da

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2228_a_3553]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613

Kitty șocată. Începea s-o enerveze tot mai mult felul În care Desert Rose uita de oricine, inclusiv de ea, când venea vorba de Charlie. Da, se așteaptă. Știu, e o nebunie, zise Desert Rose cu o privire stânjenită. O ceartă meschină nu mai avea nici un rost acum. Rulotele vor fi deschise publicului de dimineață până la miezul noptii. Nu vrei să mergem la un hotel? sugeră Kitty În grabă. Știu eu unele drăguțe pe Ocean Avenue, la câtiva pași de plajă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
se apăra de un posibil refuz. Folosea des trucul cu tăcerea rece și ascundea orice urmă de afecțiune atunci când voia să sugereze că fie făceai cum voia ea, fie... Kitty se Întrebă dacă să lase un fleac să dezlănțuie o ceartă serioasă. Hotărî că nu era cazul. Începu să taie etichetele, conștientă de cât de puțin se pricepea. Cu cât se străduia mai mult, cu atât mai strâmbe ieșeau tăieturile. Câteva minute mai târziu, Desert Rose se uită Îngrozită la etichete

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Îngrijorată. Charlie? — Ne-am certat foarte rău. S-a terminat. S-a terminat tot... Charlie părea genul de bărbat care-și stăpânește foarte bine sentimentele, prin urmare ideea că se certase cu Desert Rose părea un scenariu destul de improbabil. O ceartă avea nevoie și de pasiune, iar Charlie părea complet lipsit de așa ceva. Dar Desert Rose era un ciclon de emoții și sentimente, avea pasiune cât pentru doi. Kitty nu auzea decât suspine și din când În când cuvinte răzlețe: — A

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
lipsit de așa ceva. Dar Desert Rose era un ciclon de emoții și sentimente, avea pasiune cât pentru doi. Kitty nu auzea decât suspine și din când În când cuvinte răzlețe: — A fost Îngrozitor de lipsit de maniere... el... dansatoare din buric... cearta... nu vrea să mă mai vadă... a țipat la mine... m-a umilit... nemernic... rănită, m-a rănit atât de... Apoi vocea Îi reveni printre suspine și Desert Rose reuși să scoată o propoziție inteligibilă. — După tot ce-am făcut

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
prin New York, ca teroriștii islamici. Mi-am sunat avocata, am rugat-o pe ea să se ocupe de asta până mă Întorc. Telefonul suna din ce În ce mai des, erau apeluri fie de la avocată, fie de la verișorii ei din L.A., care auziseră de cearta cu Charlie și-i ofereau sfaturi. Kitty se uită la ceasul din restaurant: 8:05. 9:15. 10:20. 11:50. Își aminti că Ted o invitase să viziteze orașul și-i spusese să-l sune la prânz. Scoase cartea

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
că te văd numai după câte o noapte nedormită? Ea zâmbi și Îl privi jucăuș În ochi. — Și Înaintea unei alte nopți nedormite, sper. Ce s-a Întâmplat azi-noapte? Întrebă el, devenind dintr-odată serios. — Desert Rose a avut o ceartă serioasă cu Charlie și a plâns până În zori. Kitty se ridică și se duse până la măsuța de sticlă, de unde luă două căpșuni. Se Întoarse și-i dădu lui una, iar ea o mâncă pe cealaltă. Mi-e bine aici cu

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Kitty nu-i venea să-și creadă urechilor, același refren! — „Aproape“ te-a sărutat? — Da. De trei ori. — Aproape te-a sărutat de trei ori? Kitty nu mai auzise În viața ei ceva atât de absurd. — Da. Era Înfierbântat după ceartă. Dar e Încă prea speriat ca să mă sărute. Încă o ceartă și gata - o să mă sărute. Desert Rose era fericită, dincolo de orice logică. Uitase toate supărările din noaptea care trecuse, era din nou În picioare, plină de speranța că acum

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
te-a sărutat? — Da. De trei ori. — Aproape te-a sărutat de trei ori? Kitty nu mai auzise În viața ei ceva atât de absurd. — Da. Era Înfierbântat după ceartă. Dar e Încă prea speriat ca să mă sărute. Încă o ceartă și gata - o să mă sărute. Desert Rose era fericită, dincolo de orice logică. Uitase toate supărările din noaptea care trecuse, era din nou În picioare, plină de speranța că acum lucrurile o luaseră pe un făgaș bun cu Charlie. — Încă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
și gata - o să mă sărute. Desert Rose era fericită, dincolo de orice logică. Uitase toate supărările din noaptea care trecuse, era din nou În picioare, plină de speranța că acum lucrurile o luaseră pe un făgaș bun cu Charlie. — Încă o ceartă? Întreba Kitty siderată. Cam ciudat mod de-a te apropia de cineva, nu crezi? — Da, Încă o ceartă și mă va săruta. Sunt sigură, spuse Desert Rose. — Și unde vei dormi? Întreba Kitty, Îngrijorată. — La verișoara mea. — Păi, nu te-

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
trecuse, era din nou În picioare, plină de speranța că acum lucrurile o luaseră pe un făgaș bun cu Charlie. — Încă o ceartă? Întreba Kitty siderată. Cam ciudat mod de-a te apropia de cineva, nu crezi? — Da, Încă o ceartă și mă va săruta. Sunt sigură, spuse Desert Rose. — Și unde vei dormi? Întreba Kitty, Îngrijorată. — La verișoara mea. — Păi, nu te-ai certat rău cu ea ieri? Și, În plus, stă departe. — E mai bine decât să vin la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
fericită că era singură. Apoi intră În baie, Închise ușa, ca și când nu erau destule uși Încuiate Între ei, și se cufundă În cada plină de spumă. Ce vis Îngrozitor! Drumul cu mașina Înapoi de la restaurantul italienesc o traumatizase. Nu fuseseră certuri pe un ton ridicat, doar puternicul lor dezacord mut. Tăcerea lui rece fusese o modalitate eficientă de-a o Împinge pe un drum pe care nu voia să meargă, de la dragostea care-i Înflorise În suflet, la o partidă oarecare

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
ea veselă. — Bună dimineața, Kitty! Cum merge? Întrebă Desert Rose foarte Încet. — Totul e minunat, zise Kitty, simțindu-i supărarea. Nu pari prea veselă. Cum a fost la verișoara ta? — Nasol! Iar ne-am certat. — Iaaar? I-am povestit despre cearta mea cu Charlie și mi-a sărit În cap. Doamne, ce călătorie cretină! Un coșmar. Și asta nu e tot. Sunt foarte, foarte speriată. — De cine? — De poliție! murmură ea. — De poliție? repetă Kitty. — Femeia aia din New York mă tot

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Rose. Își aminti silueta mică a prietenei sale așezată pe grămada de bagaje, imaginea surprinsă În oglinda laterală a mașinii lui Matthew, și Începu să se simtă vinovată. Dacă i se Întâmplase ceva rău? Își aminti frustrările din cauza lui Charlie, cearta lor, furia care-o cuprinsese din pricina răutăților pe care Desert Rose le spusese despre Matthew. Dar acum furia Îi dispăruse. O sună pe Desert Rose, dar aceasta nu răspunse. Kitty așteptă câteva ore ca Desert Rose să o sune Înapoi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
care aveau nevoie de editare. Voise să termine filmul În două luni și să câștige un Oscar din prima, avea discursul pregătit. Desert Rose Îl privi pe detectivul Fitzgerald și Își aminti că o sunase de două ori În toiul certei cu Charlie, la târgul de artă. Nu numai că acuzațiile lui erau nefondate, dar nici n-o credea că era În L.A. și Îi tot repeta să se prezinte imediat la secția de poliție din New York. Fitzgerald Îi aruncă o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
a Întâmplat cu ea? — Și cu Dana Diamond cum a rămas? — Cred că nenorocita a aranjat să fiu arestată În noaptea de Sf. Valentin, ca și când mi-ar fi trimis un mesaj: Uite cam cât te iubesc... Se priviră În tăcere. Cearta urâtă din L.A. rămăsese ca un nor negru deasupra lor, trebuiau să facă lumină. Îmi pare rău că te-am abandonat În parcare, fără nici un ban și cu toată grămada aia de bagaje, Începu Kitty. Mă tot gândeam c-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2288_a_3613]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441

obișnuia să le răspundă rudelor gardienilor care locuiau în afara Centrului, și, în sfârșit, cu câteva cuvinte decorative, grăbite, menite să umple și să încheie discursul. Din fericire, trecerea pe lângă camionul incendiat abătu atenția de la un diferend gata-gata să devină o ceartă de familie, care, s-o spunem, nu va trece de o simplă amenințare, deși Marçal Gacho are intenția să reia subiectul când va fi singur cu nevasta, în dormitor și cu ușa închisă. Cu o ușurare vizibilă, Cipriano Algor lăsă

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2116_a_3441]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602

S-ar goli strada. Li s-ar face tuturor frică”. A fost prima lecție clară de duplicitate pe care am primit-o. N-am înțeles-o însă decât pe jumătate. Cu agenții de circulație nu m-am mai luat la ceartă de-atunci, nici măcar când m-au insultat; preferam să consider că erau în dreptul lor s-o facă. În schimb, în loc să mă tempereze, sfatul bătrânului cu țăcălie mi-a dat aripi în răfuiala cu cei care-mi aduceau aminte de țârcovnicul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
dormisem în cușca de la circ, moartea Emiliei, anii de pușcărie... Într-o zi m-am dus să-l caut pe tata. Luchi nu mi-a dat voie să-l văd decât în fugă, motivând că era bolnav și că o ceartă cu mine îi putea fi fatală. Ca să fie mai sigură și-a tras și ea un scaun, să asiste la discuție. Tata avea ochii prinși de cataractă și nu mai picta de un an. Doctorul nu-i mai dădea voie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
ca și în cazul meu, pe urma gloriei. L-au părăsit și ele. Atunci Dodo s-a angajat la un restaurant. Bietul Dodo. Ca un papagal...” De ce ca un papagal, n-am înțeles. Anton fusese judecător. Cum auzea de o ceartă se și înființa. Punea întrebări, cerea lămuriri, vroia să-și formeze o părere. Îi plăcea să-și aducă aminte câte fleacuri îi influențaseră altădată sentințele. „Cei din sală își închipuiau că verdictul meu era precis întemeiat pe paragrafe de legi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
în palmă. Jumătate dintre ei întindeau mâna să li se ghicească viitorul, iar cealaltă jumătate ghicea. Apoi, schimbau rolurile. Jumătatea care ghicise trecea la întinsul mâinii, lăsându-le celorlalți grija de a se descurca cu viitorul. Uneori, din senin, izbucneau certuri. Astfel mai trecea vremea. Poate de aceea ele se prelungeau mult peste motivele neînsemnate care le generaseră. Protagoniștii oboseau, dar nu se hotărau să tacă. Până când, epuizat, unul renunța. Căci nimic nu poate dura pentru totdeauna. Nici măcar certurile. 16 Au

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
senin, izbucneau certuri. Astfel mai trecea vremea. Poate de aceea ele se prelungeau mult peste motivele neînsemnate care le generaseră. Protagoniștii oboseau, dar nu se hotărau să tacă. Până când, epuizat, unul renunța. Căci nimic nu poate dura pentru totdeauna. Nici măcar certurile. 16 Au urmat mai multe zile în care cerul a fost mereu sticlos și fierbinte. Chiar și noaptea era o căldură de iad care mă secătuia de vlagă și-mi dădea o senzație oribilă că putrezeam în propria mea transpirație

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
ea clocotind. Și să nu te mai ții după mine. Am rămas pironit în mijlocul coridorului și mă uitam încă după ea când a apărut Vecu. Părea nedormit și avea ochii injectați. Mă aflam chiar în dreptul cămăruței lui și auzise, probabil, cearta. — Vă rog să mă credeți, începu el. Pot să vă arăt dacă veniți în camera mea. Nu înțelegeam nimic. L-am repezit. — Ce dracu vrei? Abia pe urmă mi-am adus aminte de epitaf. — Scuză-mă, domnule Vecu. M-ai

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]