15,392 matches
-
documentară a numeroaselor vaduri de moară, precum și a morilor medievale și după, de pe teritoriul comunei Umbrărești, toate acestea îndrituiesc pe cercetătorul trecutului din zonă să accepte mai vechea aserțiune și anume aceea că „Agricultura e milenară în aceste regiuni”, cultivarea cerealelor și a altor plante s-a situat pe primul loc în contextul diversității de preocupări ale locuitorilor umbrăreșteni. E adevărat că și resturile de oase, provenite de la numeroase specii de animale existente în cantitate mare, în toate punctele arheologice de pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu cele din Țara Românească și care erau: kila de 680 litri, iar dimirlia de 34 litri (un litru de capacitate = 1 kg greutate), având în vedere că părinții noștri încă foloseau kila ca unitate de a aprecia cantitatea de cereale și pe care o aproximau la 800 kg, deci apropiată de kila muntenească, aceptându-o pe aceasta am obține pentru cifrele de mai sus următoarea situație: uium de la măciniș la morile din cele două sate umbrăreștene: 6.800 kg grâu; 5
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
3.196 kg grâu curat; 5.882 kg păpușoi și 2.550 kg mălai de la Boziești, dar numai pe măcinișul de aproximativ 5 luni. Cantitățile nu sunt mari, dar trebuie să avem în vedere că ele se referă numai la cerealele aflate în sama unui singur vătaf. Or, la Umbrărești, în acest timp mai erau vătafii Darie, Gheorghiță Bute, Vasile Tonul, Ioniță Trușan care aveau sămile proprii. Nu avem cum ști dacă toate condicile, cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cuprinzând situația moșiilor Conăchești, s-au păstrat, mai degrabă credem că unele s-au pierdut. Așa se și explică de ce în actele păstrate datele apar sporadice, fără o anume legătură între ele. Mai redau date dintr-o altă samă privind cereale în contul aceluiași vătaf, Lupu Manole, dar provenite din dijmă, calculate în unități de măsură moderne: 14.960 kg grâu de pe moșia Umbrărești pe anul 1783; 4.080 kg orz pe 1784 și 10.200 kg pe 1785 dijmă tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
asemenea evidență s-ar fi ținut. Dar operațiile acestea se notau mai mult pe criteriul purtătorilor de grijă pentru anumite laturi economice. Astfel că cifrele de mai sus nu ne oferă decât o foarte relativă idei privitoare la producția de cereale. Totuși, comparând datele din situația noastră cu alta de pe moșia Drăgușeni, dintr-o condică a marelui logofăt Răducanu Roset din anii 1799-1802, contemporan cu Gavril Conachi întrucâtva, observăm diferențe destul de mari. La Drăgușenii lui Roset, venitul „pentru pâinea albă”, adică
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
pe 1799. În 1800: grâu 20 mierțe; orz 7 mierțe și 3 dimirlii, secară 2 mierțe. Moșia Drăgușeni din document se localizează în ținutul Dorohoiului, deci în partea de nord a Moldovei. Transformând în unități de măsură moderne, cantitățile de cereale mai sus arătate, după criteriul valorii unităților de măsură pentru această parte a Moldovei, am obține următoarele cantități de dijmă strânsă: 1.075 kg mălai; 2.580 kg grâu de vară; 1.075 kg orz și 430 kg secară pe
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
secară tot pentru anul 1799; iar pe 1800 obținem: 43.000kg = 43 tone de grâu; 15.700 kg = 15 tone și 700 kg orz și ca în precedentul an producția de secară. Este ușor de observat discrepanța dintre cantitățile de cereale obținute în părțile noastre și cele din nord. E de admis că nici înregistrările nu vor fi fost riguros de exacte, nici moșiile și numărul de locuitori dijmași nu erau de aceleași dimensiuni, dar diferențele sunt prea mari ca să nu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
se învecheau, erau înlocuite cu altele noi, ori funcționau concomitent, așa după cum se vede și din informația dată de Gheorghe Șanoiu, că la Dimăceanca lucrau mori noi, dar și „morile cele vechi, de la acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
acestea adunându-se doar 20 kile de cereale, față de cele noi de la care s-au strâns 318 kile.” În anul 1828, când rușii cer zaharea (provizii), pentru întreținerea armatelor lor ce ocupaseră Moldova, se întocmesc zisele vidomostii, situații privind existența cerealelor la mori sau proprietari de moșii din țară, în ele fiind înscrise numărul și felul morilor cu capacitatea lor de măciniș. Satele noastre apar în acest an cu următoarea situație: „1 moara cu trei pietre pe apa Bârladului, pe moșia
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Umbrărești și Boziești, în 1853. Ținutul Tecuci este înscris, la 1853, cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cu un total de 65 mori de apă, prevăzute cu 94 pietre de măcinat, 2 mori de vânt cu 2 pietre și toate la un loc măcinau 366 cetverturi cereale pe zi. E de înțeles că în raport cantitatea de cereale ce se măcina pe o anume unitate de timp și loc se fixa și cuantumul dajdiei pentru întreținerea ocupantului militar, la care se pot intui și abuzurile de tot felul, aspect în care vecinii noștri erau versați, după datele documentare
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ceva în acest sens, mă refer la dregătorii din zilele noastre care stabilesc dările populației față de stat. În legătură cu morile și morăritul din localitățile umbrăreștene, merită a fi subliniat faptul că nu toți locuitorii sau nu întotdeauna erau dispuși să macine cerealele lor la morile specializate. Unii mai aveau acele instalații rudimentare, numite râșnițe, și își realizau cu ajutorul lor făina trebuitoare. Sigur că aceștia erau foarte puțini și recurgeam la o atare treabă fie din spirit de conservatorism (până în zilele noastre a
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adevărat că, cu multă vreme în urmă, luaseră mare amploare culturile de păpușoi (acesta este termenul folosit de localnici până foarte recent), planta aceasta satisfăcând mai mult nevoile de hrană pentru oameni și animale, datorită productivității superioare comparativ cu alte cereale. De bună atenție se bucurau plantele textile. inul și cânepa. Acum deducem situația aceasta din numeroasele țesături, ce foloseau fibrele respectivelor plante, cât și din faptul că se află pe teritoriul nostru un loc ce se cheamă acum Inărie, o
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
și Slobozia (fostul Boziești), pe ambele laturi ale șoselei ce duce de la primărie la șoseaua națională și apoi la gară, dar numai până la terasă, adică exact locul pe care părinții noștri îl numeau În grădinării, deși, apoi se cultivau aici cereale. Situația s-a menținut până după primul război mondial. Cu ocazia întocmirii lucrărilor scriptice pentru expropriere, s-a întocmit și un proces-verbal, datat 28 ianuarie 1919, prin care s-a precizat delimitarea suprafețelor pe proprietari și număr de hectare, cu
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
practicat așa ceva. Tot de la comercianți ambulanți se aprovizionau locuitorii în acest timp cu gaz lampant și păcură pentru uns căruțele, cu cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
cartofi, care la Umbrărești nu se cultivau, pește sărat adus de lipoveni, oale și străchini care se dădeau pe cereale, cofe, șiștare (la noi se pronunța șitare), linguri din lemn, fuse pentru tors etc. Schimburile de mărfuri esențiale ca valoare (cereale, animale) se realizau însă direct între sat și oraș, în cadrul târgurilor organizate săptămânal și ocazional, dar, mai ales, prin cele anuale, vechile iarmaroace, umbrăreștenilor fiindu-le mai la îndemână cele de la Tecuci. Se întâmpla ca anumite produse să fie procurate
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
alcov înfloritor, dacă ajunge acolo omul cu pielea albă să aibă o proprietate. Pustiurile voastre vor deveni ținuturi omenești, dacă se ocupă de asta oamenii cu un caracter potrivit. Nimic nu poate să-și aparțină sie însuși, numai pâinea și cerealele de pâine, care aparțin în totalitate omenirii. HERTA: Nimeni nu înțelege un pustiu. Pustiul este prietenul meu, pentru că a fost cândva un ținut normal. El face o excursie silită la voi, nu voi la el. Căci voi sunteți.... (Mătură cu
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
league" = leghe), aprox. 4 kilometri. Livre, aprox. 1 livră (cca. jumătate de kilogram). Quintal, 100 livre Boisseau, aprox. 1 decalitru Pinte, o pintă. Setier, între 150 și 300 litri (grâne); 8 pinte (lichid). Muid, aprox. 268 litri (lichid); 1872 litri (cereale). Arpent, puțin mai mult de un pogon. Vezi Peter France, ,,Weights and Measures", The New Oxford Companion to Literature in French. (Oxford University Press, 1995), [Oxford Reference Online (Oxford University Press), Cardiff University: www.oxfordreference.com/views/ ENTRY.html?subview
Regiunile și guvernul subnațional: experiența franceză by John Loughlin () [Corola-publishinghouse/Science/1032_a_2540]
-
mai complexă în societățile pastorale și horticultoare, din care prima a apărut cu circa 12 mii de ani în urmă. Pastoralismul implică creșterea turmelor de animale domestice și horticulturalismul este bazat pe cultivarea plantelor astfel ca grâul, orezul și alte cereale folosind câteva unelte simple. Aceste pattern-uri de subzistență sunt de departe mult mai productive decât vânătoarea și culesul. Ca rezultat, societățile pastorale și horticultoare nu numai că asigură aprovizionarea sigură cu hrană, dar de asemenea pot furniza un surplus
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
verde". Aceasta a fost o acțiune pentru ajutorarea națiunilor sărace să-și hrănească populațiile și să folosească soiuri de grâu și orez de înaltă productivitate care pot fi cultivate cu eficiență folosind îngrășăminte. În unele țări a crescut producția de cereale, dar au apărut probleme noi. Micii fermieri au obținut deodată recolte ridicate, dar care cereau cantități mari de fertilizatori și apă. Mulți dintre ei nu și-au putut permite noua tehnologie și au dat faliment mărind astfel numărul celor neangajați
Sociologie generală by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1071_a_2579]
-
a fi vegetarian nu presupune renunțarea la plăcerea unei mese copioase sau adoptarea unei diete insipide ori neatrăgătoare, iar această carte o dovedește din plin. Cele 199 de rețete vegetariene, născute din bogata tradiție a bucătăriei italiene și bazate pe cereale, fructe, legume, ouă și lactate, reprezintă un ghid perfect pentru oricine dorește să mănânce natural și sănătos, dar, în același timp, gustos. Ce înseamnă a fi vegetarian Cuvântul „vegetarian” derivă din latinescul vegetus, care înseamnă, în traducere literală, „sănătos”. Chiar
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
unt topit și se presară cu parmezan ras și coriandru. Ștrudelele se coc 10 minute în cuptorul încins la 190°C , apoi se scot și se servesc calde. Știați că... Pasta fillo se obține dintr-un amestec de grâu și cereale și are forma unei foi de aluat foarte subțire și fărâmicioasă. Poate fi achiziționată din comerț, gata preparată și congelată, putând fi folosită la prepararea copturilor de orice fel, dulci sau sărate. Pentru ca foile de aluat să se lipească bine
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
doar înmuiate în apă fierbinte. Printre produsele derivate, un loc important îl ocupă sosul de soia, care e răspândit în două sortimente, ambele obținute prin fermentația boabelor de soia galbenă: varianta japoneză (shoyou), densă și de o culoare închisă, datorată cerealelor pe care le conține, și cea chinezească (tamari), ce are un gust mai delicat. Aceste sosuri sărate se folosesc reci, la prepararea marinatelor și la asezonarea legumelor, sau calde, pentru a da un plus de gust mâncărurilor gătite. Tot din
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
Aceste sosuri sărate se folosesc reci, la prepararea marinatelor și la asezonarea legumelor, sau calde, pentru a da un plus de gust mâncărurilor gătite. Tot din soia galbenă se obține și un tip de făină care, amestecată cu făina de cereale, intră în compoziția pastelor sau a unor produse de patiserie. Laptele de soia, obținut prin fermentația boabelor de soia galbenă, nu conține lactoză și nici colesterol. Din laptele de soia amestecat cu un cheag vegetal se prepară brânza tofu: pentru că
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]
-
siguranță nu e singura. Din boabele de grâu se obțin mai multe tipuri de făină, cu diverse grade de rafinare: făina OO este cea mai comună și se folosește la prepararea pâinii, a copturilor dospite și a dulciurilor. Făina de cereale integrale este bogată în fibre și potrivită pentru copturile rustice. Din grâu dur, o varietate de grâu foarte bogat în gluten, se obține făina cu tărâțe, care este ideală pentru prepararea pastelor uscate; făina cu tărâțe măcinată a doua oară
[Corola-publishinghouse/Science/1851_a_3176]