2,847 matches
-
obligatorie dar și respectată, renunțarea aproape totală la folosirea veselei, a paharelor la marele hram al naturii. Vinul se putea bea doar din pahare vegetale, ardeii decapați sau dovlecii supuși unui proces special de uscare. Era o continuare firească a ceremonialului poate păgân al lui Bachus, divina băutură neavând voie să fie atinsă de fier sau orice alt material oxidant. Mă uit și acum la niște fotografii. S-au uitat și alții. Majoritatea întrebau dacă mulțimea aceea veselă de oameni e
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
cadru festiv asigurat de directorul școlii, Prof. E. Maximiuc, s-a Înmânat Diploma de Onoare prințului Dimitrie Sturza (Elveția) și preotului Radu Mironovici (Germania Baden Baden). 12-V Înmânarea Diplomei de Membru de Onoare Prof. George Uscătescu (Spania), la un ceremonial oferit de Universitatea Al. I. Cuza. 14-V La inițiativa societății Ginta Latină În sala prefecturii s-a convocat o ședință de constituire pe țară a Forumului Organizațiilor Culturale Neguvernamentale. Au participat Nicolae Dabija, Iurie Roșca, Mircea Druc deputatul C.
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
de studenți basarabeni care au absolvit studiile universitare la Iași. S-au oferit premii, s-au distribuit cărți și insigne. Revedere În anul 2004. 1-3 -VII Pelerinaj la Mănăstirea Putna a unui colectiv de 44 persoane din orașiul Edineț (Hotin). Ceremonial de bun venit la punctul de frontieră Stânca Costești. Vizită la Ipotești, Suceava, Putna, Moldovița, Voroneț, Dragomirna. 3-5-VII Participare la Serata literară a poetei Leonida Lari care a avut loc la Coștei și Novisad-Iugoslavia. 7-10-VII La Timișoara are loc Simpozionul
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
cel al românilor. Este suficient să asculți muzica lor, să privești dansul și portul ca să deduci sursa unică de Împrumut. La aceasta se mai adaugă și elementele de lexic privind denumirea de obiecte de uz casnic, obiceiurile de sărbători, a ceremonialului În viața de familie și chiar identitatea eroilor legendari glorificați. Mai frecvente și mai vizibile sunt particularitățile folclorului. Studii Întreprinse de sociologi, istorici, filologi arată că populația slavă din Serbia, Macedonia, Bosnia, Herțegovina, Muntenegru, Slovenia, a preluat de la populația autohtonă
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vom vedea când se va manifesta Isus definitiv!...». Și părintele Lombardi, după aceste colocvii, se grăbește să-și fixeze într-un caiet ideile și sugestiile pe care don Calabria i le-a prezentat: suprimări de nume, titluri, demnități, exprimări pompoase, ceremoniale anacronistice, necesitatea de a coborî în mijlocul poporului etc. «E mai bine să facem noi aceste reduceri - continuă don Calabria la 5 august 1948 -, înainte să intervină Domnul prin vreun alt flagel... Planurile lui Dumnezeu sunt mari, evenimentele belicoase au apropiat
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
fost cel în care prințul Potenziani, vulpea, neavînd voie să se dea jos de pe bicicletă, a sărit cu ea de pe podul Cavour în Tibru, urmat de cîini... Imagini încîntătoare ale unei Rome intime și îngăduitoare, unde seara puteai urca fără ceremonial, unde te duceau pașii sau ferestrele luminate, la acele doamne, reputate ca frumusețe și spirit caustic, pentru a face puțină conversație sau curte: Prințesa de Venosa, Ducesa Grazioli, Contesa Pasolini, Contesa Lovatelli, Donna Maria Mazzoleni... Colegul și prietenul meu, ambasadorul
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
mai mult de un secol și jumătate, deși cu un aspect mai proaspăt decît șeful de Stat Major, grație unor vopsiri zdravene, dovedind că, invers camarazilor lor, ei "înnegriseră" în serviciul Imperiului. Așadar, Împăratul îi dădea succesorului său doar sarcini ceremoniale: lansări de cuirasate la Pola, inaugurarea, în provincie, a Institutelor de studii speciale etc..., corvezi protocolare pe care arhiducele le suporta nemulțumit. Nu avea nici un contact cu corpul diplomatic, încercînd în privința acestuia o aversiune compusă din timiditate și xenofobie, în ciuda
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
amploare, atașatul comercial al Legației m-a asigurat că urmărise el totul, filă cu filă, și că nu era vorba decît de o formalitate. Bazat pe această asigurare, mi-am pus parafa, iar a doua zi, domnul Madgearu semnă cu ceremonialul de rigoare și cu îmbrățișările reciproce. După care, am plecat în concediul obișnuit, la Paris. N-au trecut nici 24 de ore, că o telegramă cifrată din partea președintelui consiliului, Mironescu, îmi cerea să revin grabnic la Roma. La București se
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
toată Belgia stînd împietriți într-o liniște consternată. Nimeni dintre spectatori nu ar fi putut prezice că peste un an, cînd vizitatorii furnicau prin pavilioanele Expoziției internaționale ce atesta progresul industriei și comerțului în Belgia, aceleași culori negre și același ceremonial aveau să fie iarăși folosite pentru îngroparea încîntătoarei regine Astrid, ucisă în accidentul de mașină pe malul lacului de lîngă Lucerna. Aceste dolii naționale succesive au întunecat viața publică belgiană, deja zguduită de agitația sistematică întreținută de Rexiști, ajunși, grație
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
condiționant al alianțelor de forțe din imperiu. Chiar dacă devenise un lucru obișnuit ca principele să aibă diverse alte reședințe în afara capitalei, el revenea totuși în centrul instituțional al puterii pentru a-și exercita obligațiile, dar și pentru a beneficia de ceremonialurile care îi erau dedicate de senat și care îi întăreau relația cu populus romanus. Spectacolul puterii era o componentă obligatorie a destinului său de augustus, iar beneficiile publice, multiple, erau mai ales ale instituției autocrate (de imagine) și ale capitalei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
puternice și mai sigure pe sine cu fiecare an prosper, datorită provinciilor bogate. Constantin I s-a arătat dispus să renunțe la tot ceea ce Roma îi putea oferi. A modificat el însuși protocolul sacramental al orașului chiar în timpul celor trei ceremonialuri de adventus (de întâmpinare și de omagiere) care i-au fost dedicate, prin faptul că a evitat să mai facă sacrificii închinate zeității tutelare a Romei, Jupiter Capitolinul. Învățat să trăiască departe de fastul și de discursul triumfalist roman, împăratul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
imperiului, Roma începe să nutrească sentimente contrare celor cu care, înainte de 357 (anul vizitei lui Constantiu II), poate chiar înainte de 330, își omagiase împăratul. El a privat capitala, totodată, și de ceea ce ea adusese la o culme a spectacolului public: ceremonialul de glorificare din cadrul funerariilor − apoteoza, consecratio −, în timpul căruia comunitatea intra într-o așa-numită stare de excepție, iustitium (Agamben, Starea de excepție 43-53) - aici, ca perioadă de doliu −, pe deplin încredințată că are legitimitatea, garantată de divinitate, de a încununa
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
romanii moșteneau din vechile credințe practica dedublării eroului mort prin diferite tipuri de "imagini" ale sale, mai ales materiale (v. fig. 1). Ceea ce schimbă ei este atât rolul pe care acest dublu − în cazul lor, masca funerară − îl are pentru ceremonial în ansamblu, atât funcția în cadrul ritualului, cât și simbolismul respectivelor imagines. Antropologic vorbind, ne aflăm în centrul absolut al lumii romane, acolo unde puterea umană, în forma ei glorificată, întâlnește trecutul și unde memoria figurată privește comunitatea în ochi, prin
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
părăsi spațiile închise, pentru că în preajma autocratului defunct, la procesiunile religioase, vor sta doar figurile personajelor sfinte. Deși vor reprezenta până la urmă tot un funus imaginarium pentru basileu, ele nu se vor mai numi și nu vor mai fi la fel. Ceremonialul bizantin anulează și relevanța civică a activității împăratului, și valoarea lui socială; de fapt, îi anulează orice valoare, în afara celei de creștin fidel. Uitarea Romei are și acest preț. "Chipul" strămoșului (re)devine aici imaginar; abstras din concret, dematerializat, el
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
ce anume și în care context, în relație cu care noțiuni sau fenomene. Deși configurată în lumea romană imperială pe baza practicilor ritualice și a convențiilor moștenite sau nou create, expresia funus imaginarium se înrudește natural cu unele elemente de ceremonial din istorii anterioare. Am numit căutarea acestora o "arheologie a imaginarului", dată fiind metoda aleasă. Fără nici cea mai mică pretenție de a fi scos la lumină prin cercetarea de față "tot" sau "esențialul", cred că "strategia" în sine a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
explicativ (în acest sens, funcția lui se aseamănă cu cea a științei), dar nu se exercită decât în domeniile în care știința fie nu are competență, fie are una parțială și mediată. Un exemplu îl poate constitui în acest caz ceremonialul imperial, în cadrul căruia orice etapă are o încadrare precisă în semnificația generală a evenimentului public (spre exemplu, arderea pe rug, act suprem al funerariilor, ca modalitate de consacrare apoteotică); datorită acestui aspect, ea îndeplinește și o funcție specifică (în continuarea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
trimite la terminologia lui Michel Foucault (Arheologia cunoașterii 25-95), ne poate dezvălui mai multe despre cum s-a configurat imaginarul colectiv, și nu doar cu ajutorul culturii orale și al credințelor, ci și al operelor scrise și al reprezentărilor vizuale, al ceremonialurilor publice și al discursurilor despre sacralitate sau al experiențelor singulare (eroice), cunoscute de comunitate direct sau prin intermediul povestirii (legendă, mit etc.). Timpul, spațiul, corpul, precum și raportul (de putere) dintre sine și alteritate − teme cu o bogată morfologie și semantică, fundamentale
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
semantismul unor rețele conceptuale care au acționat ca plăci turnante între realitate, spiritual și imaginarul colectiv, unite de sarcina organizării politice a comunității și de reprezentarea puterii, în general. Arhetipurile contextualizate în ritualuri, pentru că întâlnesc dimensiunea temporal-istorică, ajung să tuteleze ceremonialurile politico-religioase și să reprezinte o anumită vârstă istorică a gândirii colective, o anumită credință sau un anumit tip de teorie a puterii. Dacă arhetipurile ar fi tratate doar la nivelul paradigmatic la care se organizează în imaginarul colectiv, am putea
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
care pot lumina dinspre trecut semnificația formei primare a cuvântului latin. Totodată, textele clasice grecești revelă la rândul lor un mod de a reflecta asupra valorilor comune și mai ales asupra politicului, dezvoltat în paralel cu "filosofia" și cu teleologia ceremonialurilor publice. Două rădăcini regăsim așadar aici: una, în ritualul funerar și în obiectele materiale care luau locul defunctului și a doua, în filosofia imaginii și a imaginației, precum și în soluțiile imaginative de a gândi politicul. Revenirea dinspre lumea greacă înspre
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
precum și în soluțiile imaginative de a gândi politicul. Revenirea dinspre lumea greacă înspre secolul IV (sfârșitul principatului augustean și începutul imperiului creștin) ne duce către modul în care au fost integrate în teocrația basileică viziunile anterioare asupra practicării puterii, asupra ceremonialului și asupra imaginii sacre - aceasta, nod al unora dintre marile dispute teologice bizantine, dublate de înfruntări instituționale, religioase și laice, decisive în planul civilizației europene. Urmăresc aici nu numai evoluția istorică a unui concept, imaginarul, ci și o probare a
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
mai mulți factori, printre care: strategiile de guvernare, scrierile creștine care au pus bazele dogmaticii, dezbaterile teoretice în jurul imaginii divinității − tranșate prin unele din Conciliile primului mileniu −, înfruntările instituționale (un reflex de gândire politică liberă, moștenit de la lumea "păgână"), spectacolul ceremonial de influență basileică. Analizele pe care le propun au ca punct de plecare un larg bazin semantic al noțiunii de imaginar, relevant pentru modul în care acesta s-a format și pentru rolul jucat în culturile vechi; printr-o selecție
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
în perioada șederii sale în Atena, când a fost martor, nefericit, de altfel, la prăbușirea regimului democrat moștenit de la Pericle). Vom vedea însă că această interpretare a lui Finley este amendabilă dacă analizăm politicul prin prisma simbolisticii și a rolului ceremonialului public, eveniment central al vieții în comun în cetatea antică. Legitimitatea, dacă nu a fost dezbătută pe măsura importanței sale nici în filosofia greacă, nici în cea romană, era în schimb atent urmărită de comunitate și clamată în ritualul glorificării
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
de complexe a fenomenului, ne pot ajuta să aflăm totuși un răspuns formațiunile discursive legate de principiile și de valorile tutelare ale existenței și ale activității cetății grecești, precum și diverse alte mărturii despre spațiul public (scenografiile urbane ale puterii sau ceremonialurile imperiale). Bogata practică religioasă a antichității va influența încă de la început basilëìa, în bună măsură rezultat al întâlnirii dintre discursul politic roman, filosofia iudeo-creștină și mitologia locală a Bizanțului elenic. Imaginarul creștin, la rândul lui, va fi substanțial
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
figurală a lui Iisus și a Fecioarei, dar care au inclus totodată și rediscutarea legitimității basileului și a drepturilor sale de guvernare (spre diferență de antichitate). Din acest motiv, al centralității temei puterii (laice și spirituale) în texte, imagini și ceremonialuri publice, reprezentarea ei se impune în imaginar ca factor principal de sistematizare a memoriei colective. (Lucru posibil, și pentru că relația dintre perceptibil și non-perceptibil era văzută ca fiind biunivocă, așadar este explicabil un anumit mimetism față de realitate în preluarea informațiilor
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
precizat, pe baza analizei unor formațiuni discursive identificate în câteva texte reprezentative, cu caracter filosofic sau, în general, teoretic), a traseului posibil pe care l-a urmat viziunea asupra puterii, dar și asupra politicii de guvernare a unei comunități prin intermediul ceremonialului, al imaginii divinului și al credinței. Pentru că metoda de lucru caută să ajungă la o imagine virtuală a vechiului "sit" arheologic, pe baza a ceea ce îi poate oferi acum o sondare, Înainte de a putea spune că avem de-a face
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]