8,340 matches
-
are-n mâini zurgălăi E dansul iernii pe ale lumii alei. Îmbrățișez dantela cea albă A fulgilor dragi, albi și jucăuși, În mine e săbătoare, afară-i paradă Și totul ce simt nu poate fi spus. În suflet am bucuria cerească Și totu-i mister și secretul ascuns Zâmbim printre fulgii mari de zăpadă Și ne-afudăm în al dragostei vis. Dansează și clipa odată cu noi Natura întreagă parcă vibrează O muzică vie și tandră se aude vioi Sub cerul ce-n
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1456062812.html [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
parcă vibrează O muzică vie și tandră se aude vioi Sub cerul ce-n liniște sacră veghează. Parcă în iarnă m-am îmbrăcat Și privesc dintr-un fulg de zăpadă. Mă rog cu speranță vie și gândul curat Ca harul ceresc din înalt să mai cearnă. Cluj Napoca 21 02 2016 Îngenuncherea ca o primăvară Ingenuncherea e o primăvară Ce naște-n suflet un alai întreg Peste imensa albă dulce iarnă Aduce ghioceii candizi în buchet. Îngenuncherea sub cerescul tron E ca
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1456062812.html [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
curat Ca harul ceresc din înalt să mai cearnă. Cluj Napoca 21 02 2016 Îngenuncherea ca o primăvară Ingenuncherea e o primăvară Ce naște-n suflet un alai întreg Peste imensa albă dulce iarnă Aduce ghioceii candizi în buchet. Îngenuncherea sub cerescul tron E ca o-ntoarcere acasă în Eden. Când sufletul se-așază la izvor De unde curge viața în etern. Îngenuncherea eului deșert Și-n lepădarea tainică de sine, E ca o înviere a trupului întreg La o viață nouă plină
SE-MPLETESC ANOTIMPURI de MARINA GLODICI în ediţia nr. 1878 din 21 februarie 2016 by http://confluente.ro/marina_glodici_1456062812.html [Corola-blog/BlogPost/370088_a_371417]
-
cea divină - nu se poate împărți egal și este pus de multe ori să aleagă de care parte se situează. Nichita Stănescu a ilustrat admirabil această stare de fapt a omului, printr-un vers magistral: „Iar pământecul / mănâncă de foame cerescul”. Considerațiile autorului, făcute concret, cu argumente temeinice, cu agerime de condei, au depășit cu mult mentalitatea că provincia nu se poate înălța la nivelul culturii de centru. Informat și foarte bine documentat cu toate noutățile de profil, Zanfir Ilie decelează
ED. CONVORBIRI LITERARE, IAŞI, 2013 (CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1128 din 01 februarie 2014 by http://confluente.ro/Sapand_la_radacina_frumosu_cezarina_adamescu_1391258602.html [Corola-blog/BlogPost/342001_a_343330]
-
într-un an și jumătate nu aduseseră decât o barjă de țiței. Și s-a găsit o soluție de privatizare cu Rompetrol unde era Patriciu și alți doi investitori. Pentru noi, ca lucrători pe această platformă, a fost o mană cerească. În momentul în care s-a făcut privatizarea cu Rompetrol am solicitat trei condiții în contractul de privatizare: să asigure furnizarea de materie primă la capacitate, să asigure locurile de muncă pentru 5 ani și respectarea contractului colectiv de muncă
Un lider sindical acuză: Statul român pune în pericol locurile de muncă by Editura DCNEWS Team () [Corola-website/Journalistic/103965_a_105257]
-
ta! ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. Primăvară din punct de vedere astronomic începe odată cu echinocțiul de primăvară și durează aproximativ 92 de zile. Este momentul în care Soarele, în mișcarea să aparentă anuală, trece prin punctul de intersecție al eclipticii cu ecuatorul ceresc, ziua fiind egală cu noaptea în orice loc de pe Pământ. Există două astfel de fenomene: echinocțiul de primăvară și echinocțiul de toamnă. Cele două puncte de pe ecliptica în care se află Soarele în momentul echinocțiului se numesc puncte echinocțiale, fiind
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
de conservare, care echivalează cu momentul de pregătire pentru un nou ciclu temporal. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ se produce pe 21 martie, cănd longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australa a sferei cerești în cea boreala. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
pregătire pentru un nou ciclu temporal. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ se produce pe 21 martie, cănd longitudinea astronomica a acestuia revine la valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australa a sferei cerești în cea boreala. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
valoarea de zero grade. La momentul echinocțiului de primăvară, Soarele traversează ecuatorul ceresc trecând din emisfera australa a sferei cerești în cea boreala. Când Soarele se află în acest punct, numit punct vernal, el descrie mișcarea diurnă în lungul ecuatorului ceresc, fenomen ce determină, la data respectivă, egalitatea duratei zilelor cu cea a nopților, indiferent de latitudine. ECHINOCȚIUL DE PRIMĂVARĂ. La latitudinile țării noastre, pentru care putem considera valoarea medie de 45°, această cifră reprezintă și valoarea medie a înălțimii Soarelui
Echinocțiul de primăvară. Ce NU este bine să faci pe 21 martie by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/101303_a_102595]
-
ne stea ca o mărturie ,arătându-ne ce fel de viață am trăit , și ce fel de credință a sălășuit în inimile noastre . 88 . Infinit e Universul în care am fost așezați , și multe și gigantice sunt galaxiile și astrele cerești care au fost create , față de minuscula planetă numită Pământ , însă din toate astrele create de Dumnezul cel Atotputernic , Pământul acesta mic și atât de firav , are o importanță net superioară față de toate celelalte astre atât de gigantice , pentru că aici Creatorul
PILDE 01 de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2014 din 06 iulie 2016 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1467784187.html [Corola-blog/BlogPost/375820_a_377149]
-
cum se poate omul curăți, lumina și desăvârși. footnote>. Într-un alt loc, Sfântul Maxim vorbește, în termeni care amintesc fără echivoc de Sfântul Grigorie de Nyssa, despre afecte și punerea lor într-o continuă lucrare mântuitoare spre câștigarea bunurilor cerești. În acest sens, Sfântul Grigorie de Nyssa scrie: „Căci dacă ajunge cineva la cunoașterea slăbiciunilor (afectelor) legate fără voie de suflet, va socoti că nu știe și nu poate să se despartă de relele înjugate cu el”<footnote Sf. Grigorie
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
omul în felul acesta să vină la conștiința măreției sale de ființă rațională. Cu toate acestea, și afectele devin bune în cei ce se străduiesc, și anume atunci când, desfăcându-le cu înțelepciune de lucrurile trupești, le folosesc spre câștigarea bunurilor cerești. De pildă: pofta o pot preface în mișcarea unui dor spiritual după cele dumnezeiești; plăcerea, în bucuria curată pentru conlucrarea de bunăvoie a minții cu darurile dumnezeiești; frica, în grija de-a ocoli osânda viitoare de pe urma păcatelor; iar întristarea, în
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
respinge aici posibilitatea, chiar probabilitatea, că Sfântul Maxim este mai direct inspirat în acest limbaj al mișcării/repausului de ideea dionisiană a mișcării eterne neabătute și imuabile de care se bucură îngerii, sau mișcarea eternă perseverentă a Serafimului în ierarhia cerească<footnote Walther Völker a susținut existența unei legături pseudo-dionisiene în acest context. footnote>. Și Sfântul Grigorie de Nyssa are ocazia de a vorbi despre activitatea sublimă a Serafimului, dar o prezintă în opoziție cu zborul lor neobosit și repausul lor
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
o rază lină Cobori duios să te privesc, Să-mi umpli viața cu lumină,, În ochi scânteia să-ți primesc. În nopțile sub clar de lună, Când infinitu abia-l zăresc, Neapărat să-mi vii ... Tu, vină Pe cerul cerului ceresc! În taină plâng, mă rog în noapte ... Rămâi, de vii, nu mai pleca Și-n dimineți de versuri, poate, Umbra de-ți văd, te-aș mângâia. Pe soclu ești nemurito, Mă bântuie un singur dor: Rămâi un geniu ne-ntrecut De
LA STEAUA CARE-A RĂSĂRIT – OMAGIU LIRIC AL PRIETENILOR ZIARULUI ŞI EDITURII NAŢIUNEA de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/La_steaua_care_a_rasarit_romeo_tarhon_1389814356.html [Corola-blog/BlogPost/363751_a_365080]
-
în sală, pentru că biserica le „recomandase” să se țină departe de noi, „păgânii”. Ce să spun? Noi cântăm paparude. Din păcate, ele sunt precreștine. GCS: Păcat, mare păcat. Stiu că voi sunteți inegalabili, iar toboșarii făgețeni sunt practic un cadou ceresc. Cred totuși că e o neînțelegere la mijloc. NC: Da. Nu e vorba de religie și de crez, ci de mentalitate. Iar neînțelgerile vin de la bani. Phoenix este o trupă care nu unge, nu dă șpagă, nu se târguiește și
INTERVIU CU NICU COVACI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 171 din 20 iunie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_nicu_covaci.html [Corola-blog/BlogPost/367250_a_368579]
-
de pe față?! Tu, buna mea, ce-aș fi făcut De nu te-aveam? Ce gând urât! Aș fi crezut că Domnu-a vrut Un înger bun, cu împrumut. Dar a dorit să-mi fii doar mie Izvor ascuns de bunătate, Fior ceresc de duioșie Și-un munte de răbdare-n toate. Prin tot ce-mi ești, ai fost, vei fi, Icoană vie pe pământ Și unde eu zi după zi Primesc iubire prin cuvânt. Bunica mea, tu oare știi Cât poate un
BUNICA MEA de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 by http://confluente.ro/angelina_nadejde_1458971491.html [Corola-blog/BlogPost/377607_a_378936]
-
își termine pachetul de lucru până la terminarea programului. Viteza cu care se muncea determina ... XXIX. ÎN OGRADA BUNICILOR, de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2181 din 20 decembrie 2016. Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își revendicau cu tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
Ca să ostoiască puțin pofta ce sclipea în ochii aprinși, femeia încropi în grabă o plăcintă aromată și gustoasă, pe care o rumeni cu pricepere în cuptorul fermecat. Citește mai mult Sub teiul uriaș ce își revărsa generos umbra și parfumul ceresc peste curtea casei bunicilor, patru prichindei gălăgioși își revendicau cu tărie și temperament castronul de lut înflorat, plin ochi cu plăcinte moi și pufoase de dovleac, abia scoase din cuptor de bunica. Trei fetițe și un băiețel cam de aceeași
SILVIA GIURGIU by http://confluente.ro/articole/silvia_giurgiu/canal [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
în: Ediția nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 Toate Articolele Autorului Cine în afara iubirii ar avea destulă delicatețe să poată trezi un copil soarele se rostogolește de la o noapte la alta la fel de înflăcărat la fel de jucăuș Doamne cum să atingi epiderma cerească a copilăriei decât c-o mângâiere cu fluturele unui sărut cu lacrimile gemene ale unei mame sufletul nu se poate hotărî cele două brațe Denis și Laurențiu cele două speranțe gemene Laurențiu și Denis ridică viitorul în dreptul ochilor orizontul se
EUFONIE PARADOXALĂ de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Eufonie_paradoxala_costel_zagan_1383849038.html [Corola-blog/BlogPost/372337_a_373666]
-
a învinge scurgerea inexorabilă a timpului o întâlnim și în poezia Joc: „Nu suntem încă poveste // Nu suntem încă trecut // Totu-i joc // Ce greu e pasul // Tot mă-mpiedic la final”, care se încheie cu o implorare către Tatăl ceresc: „Rogu-te, azvârle-mi Doamne, zâmbetul pontifical” Inevitabila despărțire de viață crează tristețe existențială explicabilă: „Plecăm cu-o toamnă fiecare // Mai obosiți încotrova // Și depărtându-ne spre zare, // Cărarea subția-se-va“// (Plecăm) Spectacolul lumii este contemplat cu nostalgie (Non
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
cuvânt, Că-n poezie Duc însonmie. Când spre cer privesc, Gându-mi șlefuiesc Și îl dau veșmânt, Suflet lăcrimând. Pe drum greu urcând Către Domnul Sfânt La Măicuța Sa, Maica Precista, Ca să-mi asculte Rugi neștiute, Să-mi dea har ceresc În gând îngeresc, De-a iubi mai mult, Cartea de-nceput, Cartea Cărților Și-a străbunilor, Că i-am dat lăcaș, Suflet de ocnaș, În rugăciune De-a-i fi minune, Ca să-l învețe, Sfinte povețe. Iar pe drumul greu Pân
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454227650.html [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
la Dumnezeu, Scară să-i fie În pribegie. Măicuța Sfântă, Ruga-mi ascultă, Mă-nvrednicește Și-nțelepțește, Când vin la Tine Cu rugăciune Pentru har frumos, Lumii de folos. De-o fi să plătesc Păcat omenesc, Dau vis pământesc Pentru rai ceresc Și soartă crudă, Pe rază sfântă De poezie În veșnicie, Vers de-a străbate Eternitate. Autor Maria Filipoiu Liga Scriitorilor Români Referință Bibliografică: RUGĂ MAICII DOMNULUI / Maria Filipoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1857, Anul VI, 31 ianuarie 2016
RUGĂ MAICII DOMNULUI de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1857 din 31 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1454227650.html [Corola-blog/BlogPost/384079_a_385408]
-
PRIN IARBĂ CERULUI) Autor: Lilia Manole Publicat în: Ediția nr. 1944 din 27 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Prin iarbă cerului călătoresc, E darul timpului cosaș, De m- a lăsat să săvârșesc, Cu îngerii desculți, divinii pași. Descopăr frunză eului ceresc, De verde ce- a căzut pe un făgaș, Prin iarbă cerului călătoresc- E darul timpului cosaș. Iar coasele se ciopârtesc, Aduse- n jertfă raiului ceresc, Și timpul veșnic nu e un vrăjmaș, Să- mi crească îngerii urmași, Prin iarbă cerului
RONDEL (PRIN IARBA CERULUI) de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1461772448.html [Corola-blog/BlogPost/381363_a_382692]
-
cosaș, De m- a lăsat să săvârșesc, Cu îngerii desculți, divinii pași. Descopăr frunză eului ceresc, De verde ce- a căzut pe un făgaș, Prin iarbă cerului călătoresc- E darul timpului cosaș. Iar coasele se ciopârtesc, Aduse- n jertfă raiului ceresc, Și timpul veșnic nu e un vrăjmaș, Să- mi crească îngerii urmași, Prin iarbă cerului călătoresc. Lilia Manole Referință Bibliografica: Rondel (Prin iarbă cerului) / Lilia Manole : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1944, Anul VI, 27 aprilie 2016. Drepturi de
RONDEL (PRIN IARBA CERULUI) de LILIA MANOLE în ediţia nr. 1944 din 27 aprilie 2016 by http://confluente.ro/lilia_manole_1461772448.html [Corola-blog/BlogPost/381363_a_382692]
-
voievodal, „Toți dușmanii or să piară/ Din hotară în hotară”[32]. După patru secole de la fondarea Putnei, „fiii României” se roagă înaintea Domnului lor, ca înaintea Domnului din ceruri: „Dar printre fum și lupte în cercul de lumină/ Se văd cerești casteluri de-a lui Hristos tării,/ Și între ele-i Putna, în care-adânc se-nchină/ Lui Ștefan-vodă astăzi ai României fii.” Și în alte poezii de sorginte populară, tot Ștefan cel Mare domină scena, așa cum se întâmplă în „Mușatin și
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]