3,053 matches
-
ca să se ducă purecii, și să zici de trei ori: „Marta la noi în casă, purecii la megieși*!“ Dacă vara se pun pureci pe varză, ca să-i stîrpești, dimineața pe întuneric, unul din ai casei, mai ales o fată, să cearnă cenușă peste varză, fiind însă în pielea goală. Dacă îneci puricele în apă, vine ploaia. (Gh.F.C.) Pușcă Cînd se descarcă pușca singură, are să se întîmple ceva. Dacă-ți ruginește pușca neumblînd cu ea, n-ai noroc la vînat. Pușcașii leagă
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
tine? Eu nu am călătorit cu motoreta. Urcă alături! Ei au cutreierat multe locuri. 53. Transcrieți cuvintele: Tatiana, Traian, Titel, Toma, Tania, Teleorman, Tatomir, Tinel, Tarcău, Tinca, Timotei, Terente, Tulcea. 54. Alcătuiți propoziții din cuvintele: Toma, tartină, cere, o mălai, cerne, Tinca Iarna, trece, rece 55. Scrieți numele obiectelor desenate: 23 56. Scrieți după dictare textele: a. Titel e cu Mircea. El urcă la cetate. La munte e cam rece. Tremură mereu. b. - Marcele, uite, trece un om! Acela e tatăl
Primii paşi în lumea cuvintelor/ Auxiliar curricular pentru perioada preabecedară şi abecedară by Teodora Covrig () [Corola-publishinghouse/Science/697_a_980]
-
ouă 200 g zahăr 50 ml rom 500 ml lapte Ingrediente penru tăvi. 100 g zahăr 100 g unt Ingrediente pentru umplutura 100 g lapte - arome diferite 500 g nucă - 150 g zahăr Mod de preparare: Se pregătește făină, se cerne de 2-3 ori pentru a se elimină impuritățile și pentru a pătrunde aerul în interior. Făină trebuie să fie bine aerisita și trebuie să stea la temperatura de 30-40 grade C. Apoi se pregătește maiaua astfel:250 ml lapte se
Plante Aromatice și Bucătăria specific Moldovenească by Marinescu Magda, Ţibulca Eugenia [Corola-publishinghouse/Science/91519_a_92392]
-
între demersul tradițional și cel al unui Augustin sau al unui Theodoret al Cyrului. Odată cu Ieronim, milenarismul este categoric respins ca opinie primejdioasă, lipsită de fundament scripturistic (Com. Dan. 7, 17), iar mărturiile Scripturii referitoare la „vremurile din urmă” sunt cernute de critica textuală. Înainte de a aborda cele două opere menționate, se impune să amintim principiile exegezei lui Ieronim, precum și atitudinea sa față de Biblie, în general, și față de Vechiul Testament, în special. Să începem prin raportarea sa la Biblie. Atitudinea hermeneutică a
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]
-
faliment. d. Analiza personalului Dacă înainte de criză companiile erau preocupate de schimbările pe care le dicta piața, acum trebuie să fie foarte atente și la angajați. Competențele și comportamentul acestora este crucial pentru supraviețuirea firmei. În perioada de criză se cern angajații. Dacă până acum „îți permiteai” să fii drăguț, în acest moment e timpul ca toată lumea din firmă să strângă rândurile. Nu îți mai permiți ca angajații să piardă timpul sau să nu aibă încărcare maximă. Angajații trebuie să înțeleagă
10 pa?i Pentru a dep??i criza! PLAN DE IE?IRE DIN CRIZ? by PRIS?CARU, VASILE RADU () [Corola-publishinghouse/Science/83485_a_84810]
-
Murăș și pe Târnave. Flori înrourate (doine și strigături), Sighișoara, 1929; Vasile Bologa, Poezii poporale din Ardeal, Sibiu, 1936; E. Nicoară, Vasile Netea, Murăș, Murăș, apă lină, I, Reghin, 1936; Mathias Friedwagner, Rumänische Volkslieder aus der Bukowina, Würzburg, 1940; Gh. Cernea, Doine de jale, Sibiu, 1941; Gh. Ciobanu, Vasile Nicolescu, 200 cântece și doine, pref. Al. I. Amzulescu, București, 1955; Al. I. Amzulescu, G. Ghiță, Doine, cântece, strigături, București, 1955; Tiberiu Brediceanu, 170 melodii populare românești din Maramureș, București, 1957; Const.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
la studiul științific al doinei, REF, 1959, 1-2; Mariana Kahane, De la cântecul de leagăn la doină, REF, 1965, 5; Ovidiu Papadima, Literatura populară română, București, 1968, 13-228; Gh. Ciobanu, Lăutarii din Clejani. Repertoriu și stil de interpretare, București, 1969; Eugenia Cernea, Despre evoluția doinei bucovinene, REF, 1970, 2; Gh. Vrabie, Folclorul. Obiect, principii, metodă, categorii, București, 1970, 375-395; Ist. lit., I, 135-150; Florin Bucescu, Viorel Bârleanu, Un tip de doină specific Moldovei de Nord. Contribuții la cunoașterea cântecului popular românesc, ALIL
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286815_a_288144]
-
de farisei. Arta orientală a mușamalizării nu va putea rezista asalturilor din afară. Da: gura păcătosului grăiește, adesea, un adevăr spinos. Când uniformele răutății vor defila în paginile presei, vom avea oare smerenia de a ne recunoaște ipocrizia? Se vor cerne rândurile? Despre îngrijorătorul spectru al clericalizării vieții bisericești Teodor Baconsky a vorbit în altă parte1, fără prea multe consecințe. Numărul mare de locuri pentru secția pastorală a Facultăților de Teologie a rămas neschimbat, deși mulți tineri au exprimat interes pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
Călugării sunt, prin definiție, oameni de excepție. Nu pot ajunge monahi cei care n-au devenit mai întâi creștini - o devenire întru ființa Bisericii. Etapele de pregătire incluse în perioada noviciatului - astăzi atât de frecvent neglijată - au rolul de a cerne vocația autentică de situațiile improprii sau, mai grav, de atentatul la impostură. Monahismul nu este un târg de consolări sentimentale, tânguiri de pension sau eroisme prost plasate. Dimpotrivă, ceea ce caracterizează o adevărată obște monahală - ne sugerează arhimandritul Emilianos - este verva
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
la suprafață înainte de a semăna, bătătorind bine pământul. Apoi, veți sădi semințele, uniform și fără excese. Dacă semănați prea des, riscați să provocați ofilirea tinerelor plante și veți fi obligat să răsădiți prea devreme. Odată semințele puse în ghivece, veți cerneți puțin amestec pentru răsaduri, cât să le acoperiți cu un strat fin. De reținut Cu cât răsadurile sunt mai fine, cu atât trebuie mai puțin acoperite. Unele semințe delicate, precum cele de begonii, petunii sau de lobelia au nevoie de
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
foame - suntem frați și regi/ între nebunii de jos”, iar altă dată se întreabă: „Când o să mă întorc/ La câinele meu Stelaru?”. „Geniul” hoinar face, uneori, haz de necaz în stilul lui Jean Richepin: „Era un flăcău, hai, hai -/ Azi cerne în vatră mălai”; „La ora patru dinspre zori,/ Trei pești zburători/ Din nu se știe ce ocean/ Rămaseră fără un ban./ O-la-la”. Câteodată e fantast în genul lui E. A. Poe, exemplul cel mai ilustrativ, poate, fiind imaginea proliferării infinite a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
înșele (1987, p. 154). După cum observăm, studierea numelui de autor este un izvor de întrebări fără răspuns: de la perspectiva literară la cea lingvistică, de la analiza juridică la cea instituțională, de la studiul biografic la cel istoric, cuvintele nu lipsesc pentru a cerne "umilul nume de autor", după formula lui Tristan Corbière din Les Amours jaunes: Este... dar mi-am pus aici umilul meu nume de autor Și copilul meu nu are nici măcar un titlu de trișor. E un noroc neașteptat, adevărat sau
by Philippe Lane [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
cu prezența lor prânzurile oferite cu atâta voie bună de către gazde” (Olga general Gigurtu, „Regele Carol I și boierii olteni”, în Al. Tzigara Samurcaș (ed.), Din viața regelui Carol I, București, 1930, p. 108). I.P. Vercescu (n. 1840), originar din Cerneți, Mehedinți, a făcut parte din prima generație de absolvenți ai Școlii de Medicină conduse de Carol Davila. A obținut doctoratul în medicină la Torino. A fost medic militar, iar în momentul însemnării din jurnal era medic primar la Craiova. Léon
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
trecerea trenului prin locuri cunoscute până când o noapte cernită s-a lăsat și odată cu ea, somnul cel odihnitor. În Viena a doua zi dimineață, împreună cu Smultea pe care îl întâlnește în gară, conform consemnului telefonic din Berlin, merge la familia Cernea. Acesta era un român ardelean care participase cu trupele române la înfrângerea revoluționarului comunist Bela Kun și rămăsese pe obraz cu o serie de cicatrice ca urmare a rănilor căpătate. El era trup și suflet pentru oamenii legiunii, care luptau
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
însă Doamna, conform tradiției familiei, i-a găzduit bine, ca pe toți legionarii, care poposeau la ei. Nu a zăbovit mult și a plecat, împreună cu Smultea, spre gară pentru a lua trenul până la Graz, unde de fapt lucra acum Ștefan Cernea, Smultea rămânând singur în gară pentru a veni mai târziu și el, ca să nu scape marea luptă ca se anunța. Acest oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Ștefan Cernea, Smultea rămânând singur în gară pentru a veni mai târziu și el, ca să nu scape marea luptă ca se anunța. Acest oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
oraș era pe traseul spre frontieră și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
și trebuia să treacă obligatoriu prin el. în gară îl aștepta Cernea care fusese anunțat de Doamna lui telefonic. Din tren Nicolae Petrașcu îi distinge silueta masivă conform descrierii lui Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca și aceea de Smultea, la Viena
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
Smultea și a Doamnei Cernea. Nicolae Petrașcu ia masa cu Cernea la restaurantul gării, unde petrece cu acest minunat român câteva ore, de schimburi de păreri până la formarea garniturii spre Marienburg, prima stație din Iugoslavia, la granița germană. Despărțirea de Cernea din gara Graz ca și aceea de Smultea, la Viena, îi lasă lui Nicolae Petrașcu în suflet un regret dar și o încredere în destinul misiunii ce și-o asumase, alături de atâția camarazi de nădejde. Simțea cum întreg neamul românesc
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
două disponibilități (cea a contemplatorului și cea a creatorului), pentru ca din rodnica lor comparație să rezulte o interpretare înnoitoare (cu adevărat orientată către nucleul esențial al operei). În ambele situații, însă, rațiunea investigatoare dublu canalizată (pe interioritate și pe exterioritate) cerne concepte adecvate atitudinii estetice, aceasta ajungând să răspândească semnificații cu caracter de universalitate (Tudor Vianu observa că "armonia externă a lumii, ca o răsfrângere a armoniei interne a personalității, este... [o] năzuință a unei morale inspirate de atitudinea estetică"74
Conştiinţa de sine. Eseu despre rolurile multiple ale reflexivităţii by Vlad-Ionuţ Tătaru [Corola-publishinghouse/Science/929_a_2437]
-
vederii. Totuși e încă așteptare, veghe străluminată de posibila venire a unui timp creator. Până atunci, "aurorele încă/ se mai aprind, și-așteptăm. Așteptăm/ o singură oră să ne-mpărtășim/ din verde imperiu, din raiul sorin". În ciuda timpului neașteptat care cerne "o pulbere albă", timp mai e, pentru așteptare și împărtășire. Ba chiar abia acum timpul poate da sens așteptării, cât încă lumina mai aprinde sevele vegetale iar raiul solar le cuprinde pe toate. Ce se așteaptă, de data aceasta într-
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
peste ochi un alt văl ("Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită"), nouă opreliște înaintea vederii: Când, pâcla de gânduri și simțiri/ Se lămuri deodată în limpezi închegări". Sita deasă are o vădită funcție decreatoare de aparențe; ea cerne vizibilul, reținând tot ceea ce în ochi și în cuget e impuritate a privirii corupte, a rațiunii degenerate, pentru a nu lăsa să treacă decât ceea ce trebuie văzut, lamura închegărilor limpezi. Dar ceea ce e astfel lămurit se arată învăluit: "Un văl
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
în munți. Viziune de survol, a reversului dezvăluit, lanțul poemului trece prin imaginile ce păreau dislocate, legându-le pe toate în dezlănțuirea impreviziblă a creației 5. Ce se vede de la altitudinea acestei cote de orizont? Răscrucea se limpezește, posibilul se cerne și se condensează pe calea unui sens unic, așa cum ni se arată în Poezia 6: "Coboară spre văile albe ale lunii/ Dintre brazii tulburi ai munților/ Și nu vorbi". Sensul tuturor sensurilor e drumul care coboară din înaltul viziunii, din
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
crisalida care îl arată în chipul absenței. Din ceea ce a fost în vedere "lumina - lumina rămâne", rămâne în imaginea incoloră a transparenței, fără de ființă și timp, iar "lumina aceasta/ există - și arde fără culoare în aer - și nu se mai cerne/ niciun fel de cenușe - ci numai lumină/ - căci lumina arsă rămâne egală cu sine -/ și arde mereu" (Privirea fixă, vol. Poesii, ed. cit., p. 110). 1 Editura Limes, Cluj-Napoca, 2009; avem în vedere în special volumul apărut la Casa Cărții
[Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Em. Ciomac, Dimitrie Cuclin (Folclorul și individualitatea creatoare), Victoria Dragoș-Ursu, Sabin Drăgoi, Mihail Jora, Adrian Maniu (Muzică și poezie), C.I. Nottara, Béla Bartók (Muzica populară românească, traducere de Constantin Brăiloiu), Virgil Gheorghiu, V.I. Popa ( Note despre muzică și teatru), Silviu Cernea ( Iarna în poezia lui Bacovia), N. Davidescu ( Ideea de muzicalitate și poezia modernă). Portrete ale artiștilor conturează în pagini atractive Cella Delavrancea, Gala Galaction, Virgil Gheorghiu, Ion Nonna Otescu, Al. Iordan, Tudor Arghezi, iar B. Lăzăreanu evocă personalități precum Ciprian
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288342_a_289671]